VOCEA CARE NE UNEȘTE.

Ooops ! You forgot to enter a stream url ! Please check Radio Player configuration

LIVE

VIDEO/ Ambasadorul Letoniei la Chișinău: Riga niciodată nu s-a uitat spre politicile moscovite. Ne-am uitat doar spre UE, spre bunăstare și prosperitate

Vocea Basarabiei: Astăzi avem o ediție specială și un invitat special, e vorba de ambasadorul Letoniei la Chișinău, Excelența Sa dl Uldis Mikuts. Vă mulțumim mult, Excelență, că ați găsit timp și ați venit la Vocea Basarabiei să discutăm în preajma unui eveniment important pentru cetățenii Republicii Moldova și pentru statul Republica Moldova. Suntem în ajunul summitului Comunității Politice Europene aici, la Chișinău sau, mai exact, la Bulboaca se vor reuni aproape 50 de șefi de state și de guverne, care vor lua decizii importante atât pentru regiune, unde iată de mai mult de 450 de zile e război, ne referim la invazia Rusiei în Ucraina, se vor lua decizii importante pentru regiune, pentru Republica Moldova. A fost și Adunarea Națională „Moldova Europeană”, au participat peste 70 de mii de cetățeni și au spus într-o voce că și-ar dori ca și țara lor să ajungă în Uniunea Europeană. Iată de ce vom vorbi despre cum e să fii membru al Uniunii Europene, vom vorbi despre cooperarea bilaterală dintre Letonia și Republica Moldova, vom vorbi despre rezervele nevalorificate care sunt în relația dintre cele două țări – despre toate acestea pe parcursul acestei ediții speciale. Și pentru început să vă întrebăm: ce înseamnă să fii țară membră a Uniunii Europene?

Uldis Mikuts: Știți cum e? Să fii un stat membru al UE aduce foarte multe beneficii și, ca ambasador al țării care a aderat la UE în 2004, eu pot să vă spun din experiență proprie că este vorba despre o viață confortabilă, ai circulația liberă a oamenilor, a bunurilor, a serviciilor, a capitalului. Suntem membri ai Zonei Schengen, ceea ce înseamnă că noi cu ușurință putem să mergem într-o altă țară care face parte din Acordul Schengen, fără a controla pașapoartele; suntem membri ai zonei euro, dacă merg în Germania sau la Bruxelles nu am nevoie să schimb banii, am aceiași euro în Letonia care sunt valabili și în Germania, Belgia sau oricare altă țară din UE. E vorba și despre bunăstare. De exemplu, dacă comparăm 2004, când s-a alăturat Letonia la UE, și acum, 2023, este o creștere a salariului mediu, ceea ce înseamnă creștere a puterii de cumpărare. De asemenea, PIB per capita în Letonia a crescut semnificativ, în 2004 era 46% media UE per capita și acum este 72% a PIB-ului raportat la cap de locuitor. Șomajul a scăzut, dezvoltarea regiunilor a crescut, este mai balansată, mai echilibrată, cu mult mai multe oportunități pentru regiuni. Dacă ne uităm la oportunitățile economice, în primul rând, comerțul în cadrul UE este la aproape 50 de milioane de cetățeni, fără nici un fel de obstacole, fără nici un fel de poveri, de asemenea este mai ușor pentru companii să meargă în SUA sau alte țări unde există acorduri de comerț UE cu SUA, cu Canada, deci este ușor să penetrezi aceste piețe, foarte multe beneficii.

Vocea Basarabiei: Iată, Dvs. încercați să ne spuneți care sunt avantajele de care se bucură țara Dvs. de aproape 20 de ani de zile de când a devenit membră a UE, dar în Republica Moldova mai sunt și politicieni care nu vorbesc doar despre aceste beneficii care vin din partea Occidentului, dar din contra mai spun că ar fi și niște practici negative pe care ar încerca Occidentul să le aducă mai spre Est. Ce le spuneți cetățenilor Republicii Moldova despre aceste mesaje care uneori sunt transmise și de unii cetățeni sunt crezute aceste mesaje?

Uldis Mikuts: Oricum, în primul și în primul rând, eu aș accentua acele beneficii practice, ori în practică ar putea să nu fie atât de important cum te uiți filosofic la lucruri, dar care este salariul tău, care sunt oportunitățile pentru tine, pentru călătorii, pentru servicii, pentru lucru, îți alegi jobul cu ușurință, pentru familie, pentru tineri, care își pot alege oportunități de a studia nu doar în Republica Moldova, dar, de exemplu, în România, de asemenea, în Germania, Italia sau alte țări și nu există o povară foarte mare în acest sens. Acestea sunt avantajele de ordin practic și eu cred că pentru fiecare cetățean acestea sunt lucruri importante, care contează. Iar doi, atunci când cineva începe să vorbească despre valori și diferențe de valori, răspunsul meu este simplu: eu cred că un element important al valorilor UE este libertatea de a fi tu însuți și, de asemenea, să poți să înveți să-i accepți pe alții și diferențele altora. Eu cred că este vorba despre toleranță și este capacitatea de a trăi împreună și de a accepta unul pe altul fără a arăta cu degetul la modul cum arăți, cum te comporți și ce faci. Evident, securitatea, trebuie să respecți regulile, dar după aceasta este vorba despre această libertate de a fi altfel dacă vrei să fii altfel.

Eu cred că faptul că tu ești în UE, deci tu ajungi la această înțelegere, noi suntem diferiți, dar oricum nouă ne pasă unii de alții, noi suntem toleranți unii cu alții.

Vocea Basarabiei: Dvs. cunoașteți, Republica Moldova e o țară ortodoxă, biserica încă se mai bucură de mare încredere în rândul cetățenilor, mulți oameni mai cred că valorile tradiționale din societatea lor a fi în conflict cu valorile occidentale și că influența din Vest ar trebui contrabalansată. Iată poate aici ar fi bine să vărsați mai multă lumină, dle ambasador.

Uldis Mikuts: Exact. Nu există contradicții în valori. De exemplu, Republica Moldova este o țară creștină, cu valori ortodoxe, dar noi în Letonia ne acceptăm unii pe alții și acele valori care ne unesc pe noi, în ciuda credinței și a mișcărilor religioase. Eu cred că faptul că tu ești în UE, deci tu ajungi la această înțelegere, noi suntem diferiți, dar oricum nouă ne pasă unii de alții, noi suntem toleranți unii cu alții și noi de asemenea putem să fim diferiți în mentalitatea noastră și în filosofia noastră, dar, oricum, noi trăim într-o familie europeană și eu cred că societatea din Republica Moldova de asemenea trebuie să ajungă la această înțelegere prin a vota tot mai mult pentru acest parcurs european.

Vocea Basarabiei: Era și un motto – „Unitate prin diversitate” – și se pare că acest lucru spune despre foarte multe, trebuie să fim toleranți, trebuie să punem preț pe adevăratele valori și atunci n-o să întârzie să vină bunăstarea, să vină prosperitatea. Haideți să vă întreb pe Dvs. – totuși, cât de mult a contat ca țara Dvs. să facă lecția de acasă atunci când și-a propus să devină țară membră a Uniunii Europene și ce înseamnă tema pe acasă făcută bine? Pentru că nu a venit Bruxelles-ul în Letonia și a început să facă ordine, tot cu forțele proprii ați ținut piept la toate provocările și ați reușit să livrați rezultate în mai multe domenii din societate.

Uldis Mikuts: Sunt total de acord cu ceea ce spuneți dvs. Atunci când Letonia a început calea sa spre UE, era la începutul anilor ’90, la acea vreme noi am recâștigat independența și în ‘92 deja decizia conceptuală a fost luată, că scopul strategic al țării este integrarea transatlantică. Și știți că, în ciuda diferitelor provocări pe acest parcurs, noi am reușit să realizăm acest parcurs și destul de repede, în 2004 deja să ne alăturăm UE. Noi ne-am făcut temele pe acasă, nu a fost un parcurs ușor, dar cumva noi am mers prin procesul de reforme într-un mod foarte intens, uneori foarte dificil, a trebuit să insistăm asupra anumitor elemente de principiu și a trebuit să ne debarasăm de altele, și am făcut acest lucru. Deci, acestea sunt temele la care vă referiți dvs. Ceea ce am văzut eu, în special în ultimii ani, după ultimele alegeri parlamentare, este foarte multă voință în cadrul clasei politice de a se îndrepta spre integrarea în UE și, de asemenea, voința societății printr-un vot pentru politicienii care doresc să meargă pe această cale. Evident că provocările acestui proces sunt enorme, reformele ar putea fi mai încete, mai lente decât ne-am fi dorit și de asemenea este vorba și despre moștenire, care este destul de greoaie, negativă pe ici-colo, trebuie să depășiți aceste lucruri. În cele din urmă, eu cred că dacă fiecare cetățean și de asemenea clasa politică, societatea civilă vor merge împreună spre această țintă inițială, atunci reușita vă așteaptă.

Aceasta a fost istoria de succes a Letoniei, că în pofida diferitelor influențe de la Est, de la marele nostru vecin, Rusia, care dorea să ne păstreze, noi am reușit într-un timp relativ scurt să aderăm la UE, să aderăm la NATO, deci această legătură transatlantică este puternică de asemenea.

Vocea Basarabiei: Dar, dle ambasador, în țara Dvs. a existat un consens politic, totuși, toate forțele au căzut de acord că integrarea euroatlantică ar putea să fie cea mai potrivită cale pentru dezvoltarea țării dvs., dacă lipsește acest consens, atunci e mai greu într-o societate dezbinată, unde unii se uită la Vest și alții la Est, e mult mai greu ca să se convingă cetățenii că această cale este cea mai corectă.

Uldis Mikuts: Știți cum e? Politica lucrează astfel că majoritatea în parlament ia decizii și, evident, crearea coalițiilor niciodată nu este o modalitate ușoară de a realiza anumite lucruri după alegeri parlamentare obișnuite sau extraordinare, dar așa s-a întâmplat că coaliția care este la putere a avut ținta de bază acest lucru – de a merge pe calea integrării europene. Aceasta a fost istoria de succes a Letoniei, că în pofida diferitelor influențe de la Est, de la marele nostru vecin, Rusia, care dorea să ne păstreze, noi am reușit într-un timp relativ scurt să aderăm la UE, să aderăm la NATO, deci această legătură transatlantică este puternică de asemenea.

Vocea Basarabiei: Și totuși, atunci, în 2004, când țara Dvs. a aderat la Uniunea Europeană, Kremlinul nu insista atât de mult pe refacerea „lumii ruse” și, într-un fel, ați fost mai norocoși decât Republica Moldova. Situația de astăzi e mult mai complicată, e mult mai vulnerabilă și provocările sunt mult mai mari, chiar și dacă pentru Letonia tot a contat foarte mult, pentru că au mai existat și în țara Dvs. din acei politicieni care se uitau către Moscova, dar mai puțini.

Uldis Mikuts: Inevitabil acest lucru, mereu au fost forțe care erau finanțate de Kremlin, de Rusia, care lucrau agenda politică proprie, de obicei în conformitate cu ceea ce a fost convenit între ei și Moscova, dar niciodată nu a fost o decizie politică, ei nu au făcut parte din coaliția de la guvernare. Deci, națiunea letonă, în cele din urmă, societatea a reușit să definească: uitați-vă, noi ne uităm spre Vest și acesta este parcursul nostru, aceasta este calea noastră, aceasta este calea spre prosperitate, spre bunăstare și de asemenea a valorilor noastre ca societate. Noi niciodată nu ne-am uitat în mod serios spre Moscova sau spre politicile moscovite.

Vocea Basarabiei: Dar măcar vreodată v-ați întrebat ce soartă ar fi avut Letonia, dacă ar fi fost un satelit al Federației Ruse?

Uldis Mikuts: Din ‘92, după cum am menționat eu că politicienii au convenit asupra unei decizii de concept de a adera la UE și NATO, noi mai degrabă ne-am uitat înainte și nu ne-am gândit la ce ar fi dacă?… Era clar politic, o decizie politică clară și, mulțumim Domnului, uitându-ne acum înapoi, a fost realizată cu succes. Noi putem să mai vorbim încă o oră, încercând să reflectăm teoretic, dar nu a fost așa, n-a fost cazul și nici nu va fi cazul că Letonia cumva ar merge în direcția de a deveni un satelit al Rusiei. Nu, nu, e imposibil! 

Autor

  • Ursu Valentina

    Moderatoarea emisiunii „Puncte de Reflecție”, dar și autoarea emisiunii „La firul ierbii”. A activat la Radio Europa Liberă din 2004 până în 2022. Anterior a muncit 17 ani la Radio Moldova. I s-a conferit Ordinul Republicii în 2009. Deținătoare a Medaliei „Om Emerit" din 1994. A scris în 1993 cartea „Râul de sânge", în care a inclus reportajele pe care le-a realizat în timpul conflictului armat de la Nistru (1992). Se regăsește printre cele 99 de femei ale Moldovei 2013. Omul Anului (2014) și (2021). Iar în 2014, președintele României i-a acordat Ordinul Național „Pentru Merit” - în grad de Comandor. A fost desemnată de cinci ori câștigătoarea Topului Jurnaliștii Anului.

Articole similare

spot_img
spot_img

cele mai populare

Preluarea textelor de pe pagina www.voceabasarabiei.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.voceabasarabiei.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite și cele electronice vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia Vocea Basarabiei.