VOCEA CARE NE UNEȘTE

LIVE

Victoria Butuc-Guranda, primar de Dănceni: Noi în premieră, la 31 de ani, avem un PREȘEDINTE și un guvern proeuropean VIDEO

Vocea Basarabiei: Vorbim și cu un invitat special în această zi de 27 august, ziua proclamării independenței Republicii Moldova, suntem la cea de-a 31-a aniversare. Iată, de ce spunem „La mulți ani, Republica Moldova!”? Și îi spunem bun venit aici, la Vocea Basarabiei, primăriței de Dănceni, Ialoveni, Victoria Butuc-Guranda. Mulțumim mult, dna primar, că ați găsit timp să discutăm în această zi, așa cum spuneam, plină de încărcătură simbolică și nu numai. Sunteți născută chiar în ziua de 27 august 1991. Eu țin minte că am fost la Dănceni și am vorbit cu dvs. la acest subiect și vă întreb și astăzi – cum e să crești odată cu țara?

Victoria Butuc-Guranda: În primul rând, permiteți-mi să vă salut și eu și să vă mulțumesc tare mult pentru această oportunitate de a fi astăzi alături de dvs. Și cum ați început dvs. cu „La mulți ani, Republica Moldova!”, la mulți ani cetățenilor țării noastre, la mulți ani, Republica Moldova! Ei bine, pentru mine, după cum cunoașteți, este o semnificație dublă, este și ziua în care am fost adusă pe lume și port frumosul nume de Victoria în cinstea proclamării independenței Republicii Moldova. Este foarte frumos, pentru că pentru mine personal, în calitatea mea de cetățean și în calitatea mea de patriot, pentru că îmi iubesc țara, îmi iubesc neamul, iubesc oamenii acestei țări, este o încărcătură emoțională dublă sau poate chiar mai mult și îi sunt recunoscătoare Universului că a făcut posibil acest lucru.

Vocea Basarabiei: Cum se manifestă sentimentul acesta de patriotism în societatea Republicii Moldova, pentru că, dacă e să facem o retrospectivă, deseori se vorbește despre cei care sunt patrioți că ar fi puțini și despre cei care sunt trădători că ar fi mai mulți? Cum se manifestă, iată, acest sentiment de patriotism?

Victoria Butuc-Guranda: Bănuiesc că pentru fiecare e ceva individual, patriotismul reprezintă ceva aparte. Patriotismul înseamnă să-ți iubești țara, să-ți iubești limba, graiul, portul național, să iubești tot ce vorbește și simte românește și, bineînțeles, limba maternă este tot ce înseamnă patriotism; să faci lucruri bune, să încerci să-ți aduci contribuția la dezvoltarea țării, dar evident că de acolo de unde venim noi, din satul din care vii, din sectorul în care te-ai născut și vrei să faci o schimbare. Patriotism înseamnă dragostea pe care o manifestăm noi față de tot ce ne înconjoară: față de oameni, față de drumul pe care îl parcurgem zi de zi, pentru că atunci când vezi un gunoi aruncat în drumul public și tu pur și simplu treci indiferent, o să se găsească cineva care o să-l ridice, asta vorbește, nici nu știu cum să zic, despre comportament sau educație, dar vorbește și despre faptul că ție nu-ți pasă de drumul pe care îl parcurgi zilnic. Deci, atunci când iubești tot ce te înconjoară și faci lucrurile cu dragoste și, indiferent unde te-ai afla, în care colț al lumii ai fi, să știi de unde ai plecat și să nu-ți uiți rădăcinile.

Vocea Basarabiei: Dar despre dragostea asta de patrie se vorbește doar la 27 august, la 31 august și mai puțin în alte zile ale anului?

Victoria Butuc-Guranda: Nu, patriotismul trăiește în noi zi de zi, doar că, evident, atunci când avem sărbătorile naționale cumva se trezește în noi un sentiment mai aparte, este o sărbătoare pe care o marcăm cu toții, cu tot poporul – cei de aici de acasă, cei din diasporă și, cumva, revenim la frumoasele noastre tradiții, dar patriotismul se sărbătorește și ar trebui să fie simțit de fiecare din noi, în fiecare zi a anului.

Vocea Basarabiei: Mulți spun că pentru o viață de om 31 de ani ar însemna mult, pentru un stat 31 de ani ar fi o perioadă foarte scurtă, ca să se poată vorbi cât de ușor sau cât de greu este să edifici statul, cât de ușor sau de greu este să faci legislația bună și să fie respectată de la vlădică până la opincă. Este adevărat că e mare diferență? Iată, pentru Victoria Butuc-Guranda sunt o mare diferență acești ani pentru cetățean și pentru stat, când vorbești despre o perioadă de timp?

Victoria Butuc-Guranda: Eu aș zice că totuși 31 de ani este o perioadă nici scurtă, nici lungă atât pentru o viață de om, cât și pentru viața unui stat, unei țări. Ei bine, noi avem exemple frumoase ale țărilor cu care am pornit practic împreună și aici mă refer la Letonia, Lituania, Estonia, dar care sunt muuult mai departe comparativ cu Republica Moldova. Și aici ne întoarcem la maniera în care a fost guvernată această țară de-a lungul timpului și acest lucru și-a pus amprenta pe dezvoltarea noastră, pe situația în care ne aflăm la moment. Și aici mă refer la tot ce ține de dezvoltarea economică, în mare parte ceea ce avem noi pe sectorul și dimensiunea politicului, administrației. Eu cred că este o vârstă la care putem să tragem unele linii și să spunem ce am reușit și încotro ne îndreptăm.

Vocea Basarabiei: Dar întrebam ceva mai devreme despre patriotismul și în rândul clasei politice, al celor care s-au perindat la putere sau care au fost în opoziție. Cum s-a manifestat acest patriotism în rândul clasei politice?

Victoria Butuc-Guranda: Eu zic că ne-a trebuit prea mult timp să avem o clasă politică, pentru că discutasem câțiva ani în urmă cu dvs. și-i doream Republicii Moldova să aibă o clasă politică, care cu adevărat s-o iubească și să vrea să facă din Republica Moldova o țară cu adevărat dezvoltată. Iată că a trebuit să treacă 30 de ani, ca Republica Moldova să primească această clasă politică și eu sper, și sunt convinsă că ea va reuși. Noi până acum nu am mai avut o președintă sau un președinte de țară care să-și iubească țara, care să întreprindă măsuri concrete și să ne fie trezit sentimentul acesta de mândrie atunci când Domnia sa merge la forumurile internaționale, atunci când are întâlniri bilaterale cu șefii altor state, este cu adevărat o mândrie pentru noi. Noi în premieră, la 30 de ani, avem un guvern care se declară proeuropean nu doar prin vorbe, dar și prin fapte.

Vocea Basarabiei: Au mai fost momente în istoria tânărului stat Republica Moldova, când guvernările au spus că sunt proeuropene.

Victoria Butuc-Guranda: Da, noi am văzut guvernări care au avut o intenție, dar cumva pe parcurs au mai știrbit din dorința lor proeuropeană și faptele pe care le-au făcut pe parcursul mandatului, cu regret, au dezamăgit poporul. Și atunci am înțeles noi că ceea ce se declara sus și tare, de fapt, a însemnat furtul miliardului, a însemnat multe alte chestii care au stagnat țara noastră în cursul dezvoltării. Pentru că atunci am avut, zic eu, o șansă unică și dacă se mergea pe drumul început și era intenția bună, cu siguranță astăzi ne bucuram de mai multă democrație, de mai multă independență economică, financiară și eram un stat mult mai dezvoltat.

Vocea Basarabiei: Deci au fost momente când a fost trădată ideea națională, interesul național?

Victoria Butuc-Guranda: Cu regret, interesul național a fost trădat de nenumărate ori. Și aici n-am să mă întorc să dau nume, dar personal mama era cea care mergea, era un partid mulți ani în urmă, pentru limbă, pentru independență, urcau pe toți pilonii și pe toți copacii, dar iată că au dezamăgit atunci, ulterior am avut coalițiile de guvernare proeuropeană și alianțele care, de fapt, s-au manifestat prin înțelegeri sau, nu știu, clanuri de cartier și înțelegeri care nu erau în interesul țării și al oamenilor, dar mai mult în interese personale.

Vocea Basarabiei: De la exponenții generațiilor tinere deseori am auzit că lor li s-a fi furat speranța. Iată, ce înseamnă acest lucru, să trăiești cu gândul că ți s-a furat speranța?

Victoria Butuc-Guranda: Eu personal nu pot să zic că mi s-a furat speranța, pentru că eu încă mai cred în statul Republica Moldova, eu încă mai cred că noi suntem o țară cu viitor frumos în marea familie europeană, dar, probabil, exponenții generațiilor noi vorbesc despre acel 7 aprilie 2009, care nici până în zilele noastre nu avem elucidate evenimentele, cum s-a produs atunci când tinerii s-au pomenit prin penitenciare, prin beciuri bătuți, biciuiți și, bineînțeles, s-au soldat și cu decese și nici până în ziua de azi nu avem o claritate ce s-a întâmplat cu adevărat. Avem generațiile care au plecat și care nu mai vor să revină aici acasă și aici este o mare durere a mea personală și o mare durere a oricărei țări atunci când copiii ei pleacă de acasă și nu mai văd viitor pentru a se întoarce și a investi. Dar, totodată, vedem și o creștere a numărului celor care, indiferent de ceea ce s-a întâmplat în trecut, totuși venind o clasă politică nouă au revenit acasă, au suflecat mânicile și s-au apucat de treabă. Și aici noi vedem miniștri, vedem persoane în conducerea țării care au renunțat la diasporă cu gândul de a face o nouă Moldovă. Și asta bucură și sperăm noi că nu ne vor fura de această dată speranța unui viitor mai bun aici acasă.

Vocea Basarabiei: Apropo despre depopularea satului și statului și despre fenomenul migrației să vorbim un pic, pentru că mulți din semenii Victoriei Butuc-Guranda au ales și ei străinătatea, mulți dintre ei s-au integrat acolo unde au ajuns și prea puțini se gândesc să revină repede acasă. Iată, ce putem spune noi astăzi despre acest exod care se consideră, într-un fel, că și el a măcinat statalitatea Republicii Moldova din moment ce mulți și-au văzut viitorul acolo, peste hotare, și nu aici, în Republica Moldova?

Victoria Butuc-Guranda: Vorbeam anterior de clasa politică și de anii care au trecut. În toți acești 30 de ani, fiecare și-a adus contribuția în acest exod masiv care a început mulți ani în urmă. Și, cu regret, el continuă, dar poate într-un număr mult mai mic atunci când tinerii merg să-și facă studiile, însă semenii mei, trebuie să recunosc, din cei care am fost în gimnaziu, în liceu am rămas foarte puțini aici acasă. Ei s-au regăsit deja în țările unde i-au primit cu brațele deschise și le-au oferit o viață decentă, lipsită de greutățile cu care generațiile noastre se confruntă aici acasă, dar sperăm noi că ceea ce se încearcă a face acum la Chișinău, în Republica Moldova, că guvernarea totuși se străduie să aducă acei tineri acasă. Vor reuși, evident că nu în proporții considerate mari, pentru că cei care au plecat cu greu mai revin, doar dacă vor să inițieze o afacere sau au un buget ca să facă o investiție, dar noi trebuie să depunem maxim efort ca generațiile noi, generațiile tinere să fie mult mai optimiste ca generațiile trecute și să vrea să muncească aici acasă, să aibă salarii decente, să aibă poziții clare, să știe că vor avea un trai asigurat și că vor putea merge la serviciu cu plăcere, nu din nevoie.

Vocea Basarabiei: Dar au fost momente când v-ați gândit să faceți valiza și să luați calea pribegiei?

Victoria Butuc-Guranda: Da, au fost momente.

Vocea Basarabiei: Erau momente de disperare?

Victoria Butuc-Guranda: Erau momente în care credeam că poate e mai bine să plec și eu împreună cu familia. Atunci nu era copilul și soțul este de părere că am fi putut obține mult mai mult în afara țării, dar eu cumva în permanență totuși mai dădeam o șansă și asta se întâmpla în perioada regimului Plahotniuc, atunci când eram persecutați din mai multe părți și atunci când erai dat afară din serviciu pentru simplul motiv că criticai guvernarea sau că nu răspundeai cerințelor lor de a face parte din partidul de guvernământ, chiar dacă nu te reprezenta politica promovată de acel partid. Și atunci erau momente în care ziceam că poate ar fi mai bine totuși să plec, însă, zic eu, dragostea mea față de țară și tot ce înseamnă Republica Moldova, oamenii acestei țări și mi-am zis că dacă o să rămân acasă o să încercăm să punem umărul la schimbarea acestei clase politice, care a fost una dăunătoare pentru țara noastră, pentru oamenii noștri și care a stagnat și cumva a îngenuncheat Republica Moldova.

Vocea Basarabiei: Mulți dintre tineri ezită să se implice în politică, deși se consideră că și sângele proaspăt în politică ar fi de mare ajutor pentru depășirea situațiilor dificile în care s-a pomenit Republica Moldova, dar numărul tinerilor care vor cu tot dinadinsul să se implice în schimbarea lucrurilor în țara lor nu e atât de mare. Cum se explică acest lucru, că ei sunt mai nepăsători, că sunt fără atitudine, că sunt nehotărâți, că nu au încredere în ziua de azi și în cea de mâine, că se gândesc doar la tinerețe și nu le pasă de ce va urma? Cum se explică această pasivitate a multor tineri?

Victoria Butuc-Guranda: Eu o să vorbesc din poziția mea de primar și o să vorbesc despre implicarea societății în rezolvarea problemelor, mă refer la nivel local. Este foarte greu să educăm, probabil din simplul considerent că așa a fost educată societatea noastră, că nu li s-a cerut părerea de-a lungul timpului, că cumva și-au făcut ei așa o generație sau un stereotip s-a format la nivel de societate că, indiferent de ce ai spune, poziția ta nu va fi ascultată, nu va fi luată în considerare și, respectiv, este o pierdere de timp. Dar eu, în poziția mea de primar, în poziția anterioară pe care am avut-o de consilieră tot încerc să explic oamenilor cât de importantă este expunerea poziției în raport cu ce este de făcut, ce trebuie de făcut, ce n-am făcut corect și ce ar trebui să îmbunătățim. Atunci când până la venirea mea în funcție, nu am avut niciodată în istoria satului un primar care să iasă în fața oamenilor cu un raport de activitate nu mai vorbesc bianual, dar, cel puțin, anual sau la jumătatea de an noi nu aveam. Noi nu aveam un raport al unui primar la patru ani, la final de mandat și oamenilor cumva le vine destul greu să dea curs invitațiilor atunci când vorbim de politica bugetară la nivel local, când ne întrebăm pe ce ar trebui să priotizăm banii pentru anul viitor. Însă constat cu plăcere că în ultimii ani totuși numărul persoanelor care vin e în creștere, dacă la început veneau 15-20 de persoane, acum avem un număr mai mare și atunci când mergem în sectoare la adunări cu cetățenii vin mult mai mulți. Ei au înțeles că părerea dumnealor contează. Și aceasta vorbește și la nivel de țară, probabil, pentru că tinerii trebuie să fie educați în spiritul implicării civice; tinerii trebuie să fie educați încă de pe băncile școlii că implicarea fiecăruia contează, că părerea ta contează atât la nivel local, cât și la nivel central. Și atunci când devii membru al unui partid politic, tu nemijlocit poți să-ți aduci într-un număr mai mare contribuția pentru dezvoltarea țării și, dacă ai unele idei, să le poți promova.

Autor

  • Moderatoarea emisiunii „Puncte de Reflecție”, dar și autoarea emisiunii „La firul ierbii”. A activat la Radio Europa Liberă din 2004 până în 2022. Anterior a muncit 17 ani la Radio Moldova. I s-a conferit Ordinul Republicii în 2009. Deținătoare a Medaliei „Om Emerit" din 1994. A scris în 1993 cartea „Râul de sânge", în care a inclus reportajele pe care le-a realizat în timpul conflictului armat de la Nistru (1992). Se regăsește printre cele 99 de femei ale Moldovei 2013. Omul Anului (2014) și (2021). Iar în 2014, președintele României i-a acordat Ordinul Național „Pentru Merit” - în grad de Comandor. A fost desemnată de cinci ori câștigătoarea Topului Jurnaliștii Anului.

Articole similare

spot_img

cele mai populare

Preluarea textelor de pe pagina www.voceabasarabiei.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.voceabasarabiei.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite și cele electronice vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia Vocea Basarabiei.