Vocea Basarabiei: Vom vorbi despre reforma în justiție, cât de necesară și importantă este această reformă, cine crede și cine nu crede că are șansă să fie finalizată reforma justiției, cum trebuie să se facă curățenie în acest sistem, cum trebuie să ducă autoritățile și o luptă crâncenă împotriva corupției, pentru că sunt subiecte care preocupă în mod deosebit inclusiv cetățeanul de la firul ierbii. Acolo, în Moldova profundă, unde deseori stau de vorbă cu acești oameni, ei spun că, chiar dacă autoritățile promit că există voință politică, prea puțin se observă ce se întâmplă pe această dimensiune. Și vreau să-l citez pe premierul Recean, care recent spunea: „Justiția coruptă, marii hoți fugari care s-au adăpostit peste hotarele țării și de acolo încearcă să destabilizeze situația în țară, sabotajul din instituții acolo unde sistemul se opune reprezintă, după amenințările Kremlinului, cel mai mare pericol la adresa agendei de reforme asumată de Partidul Acțiune și Solidaritate, atunci când a câștigat mandatul pe 4 ani”. Am citat din ceea ce a spus premierul Dorin Recean în timpul când a fost învestit în funcție. Și mai spunea d-lui că miza reformei, se cunosc etapele: pre-vettingul ca să facem organele de autoadministrare, după care vettingul, fiecărui procuror sau judecător în parte a fost bunul-simț al celor din procuratură și din judecătorii. Nu toți au înțeles acest lucru, ba din contra, s-a sabotat foarte mult și acum observăm că se încearcă aceste sabotări. Iată, a fost ceea ce am vrut să spun în debutul acestui emisiuni, pentru că în studioul Vocii Basarabiei astăzi o avem pe ministra justiției, dna Veronica Mihailov-Moraru. Mulțumim mult pentru disponibilitate și că ați ajuns să discutăm acest important subiect din societate. Este adevărat că, după ce Republica Moldova a obținut statutul de țară-candidată pentru aderare la Uniunea Europeană, marea parte din recomandările care au fost înscrise acolo erau cele care țin de reforma justiției. Ce se întâmplă astăzi în justiție, dna ministră?
Veronica Mihailov-Moraru: Vă mulțumesc pentru invitație! Într-adevăr, aveți dreptate când spuneți că marea parte a condiționalităților pe care trebuie să le îndeplinim ca țară-candidată în procesul de integrare europeană țin de domeniul justiției și aici cumva partea cea mai complicată în revine Ministerului Justiției privind implementarea acestor condiționalități, fiindcă reforma justiției este un proces amplu, alcătuit din mai multe măsuri și acțiuni și un obiectiv de bază al acestei reforme ține de evaluarea extraordinară a judecătorilor și a procurorilor.
Ceea ce se întâmplă acum pe sectorul justiției, odată ce deja e în deplină desfășurarea procesul de pre-vetting și urmează a fi inițiat cel ce ține de vetting, mă refer la judecătorii Curții Supreme de Justiție sau a candidaților care vor dori să devină este cumva într-un mod firesc, intuit, anticipat, iar pe de altă parte este cumva și puțin surprinzător, dar, de fapt, developează starea reală din sectorul justiției și cum se acceptă această reformă a justiției.
Este firesc ca unii să nu fie de acord cu anumite condiții sau cu mecanismul propus, în acest sens este loc de discuții pentru a vedea unde pot fi luate niște soluții de compromis, dar reforma în justiție merge înainte, ea trebuie să-și ducă la bun sfârșit misiunea, și anume de filtrare a corpului judecătoresc și, nu în ultimul rând, a sistemului procuraturii de factorii corupționali, fiindcă, până la urmă, dacă noi nu o să facem această ordine și resetare, mai bine zis, a sistemului judecătoresc, pentru ca profesioniștii onești să treacă în față și să ocupe după meritocrație funcțiile respective, nu o să recâștigăm încrederea societății în actul de justiție, atunci noi nu putem vorbi despre dezvoltare pe alte domenii importante ale societății.
Vocea Basarabiei: Dar când ziceți dvs. că unii nu doresc sau că nu au înțeles ce se întâmplă în procesul acesta de reformare a justiției, de ce credeți, ei se fac a nu înțelege sau chiar nu înțeleg ce se întâmplă?
Veronica Mihailov-Moraru: Fiecare are dreptul la opinia sa și la anumite critici față de sistemul propus de reformare a justiției. Din discuțiile foarte intense pe care le-am avut în ultimele două săptămâni cu reprezentanți ai sistemului judecătoresc de la toate nivelele, inclusiv de la Curtea Supremă, Consiliul Superior al Magistraturii, instanțele de fond, dar și cu reprezentanți ai procuraturilor, ai avocaților mi-am dat seama că nu toată lumea posedă informația corectă despre ce presupune această reformă.
Da, într-adevăr, a fost inițiat acest exercițiu de vetting cu pre-vettingul, ca să avem niște organe de autoadministrare, fiindcă, de fapt, problema astăzi în societate este cauzată de ineficiența pe durata mai multor ani a organelor de autoadministrare, că ele nu au putut să-și facă treaba pe intern și în cazuri excepționale…
Vocea Basarabiei: Ele nu au putut sau nu au dorit, sau uneori au fost și sub presiunea politicului, pentru că s-a spus că justiția a mers mână în mână cu politicul la anumite etape?
Veronica Mihailov-Moraru: Și atunci, întrebarea retorică: pe de o parte se vrea a fi o putere judecătorească, dar tot reprezentanții puterii judecătorești, cel puțin prin prisma multor experiențe anterioare, arată că nu prea au fost putere judecătorească și au admis influența politicului și cumva în acest sens au decredibilizat totalmente încrederea societății în actul de justiție și avem foarte multe cazuri, inclusiv ajunse la CEDO, care pun la îndoială imparțialitatea actului de justiție.
Vocea Basarabiei: Ce a arătat această evaluare care a fost făcută la prima etapă? Că au trecut cu bine de Comisia pre-vetting doar 5, dar au picat aceste test 18 persoane sau mai multe?
Veronica Mihailov-Moraru: Trebuie să fac o precizare, acest mecanism de pre-vetting nu este o verificare judiciară, este o filtrare a potențialilor candidați pentru a deveni membri CSM, CSP, deci nu un drept automat câștigat, ei încă urmează a fi ulterior selectați de către Adunarea generală.
Vocea Basarabiei: Dar ce s-a făcut la această etapă, trebuia să demonstreze fiecare despre averea justificată sau nejustificată, să spună că sunt persoane oneste care merită să rămână în sistem? Să ne explicați și nouă, dar și celor care urmăresc emisiunea, pentru că deseori nici societatea nu prea înțelege ce se întâmplă cu acest pre-vetting.
Veronica Mihailov-Moraru: Scopul Legii nr. 26 cu privire la pre-vetting atunci când a fost constituită a fost ca să se instituie un mecanism care să-i selecteze pe cei mai merituoși, pe cei mai integri după cele mai înalte standarde ale reprezentanților din Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor. Și, evident, standardele față de aceste persoane sunt cele mai înalte și în cazul acesta, Comisiei de pre-vetting care a fost constituită i-a revenit sarcina de a verifica acești candidați care doresc să devină membri în baza integrității etice și financiare. Adică o verificare sub aspect de corelare a veniturilor și cheltuielilor pe parcursul mai multor ani, dar și a rudelor apropiate și acum, într-adevăr, spuneți că au picat mulți, dar trebuie să luăm în considerare că a fost abia prima categorie de candidați vettuiți din partea sistemului judecătoresc, acum urmează a fi vettuiți, deja au început, au fost organizate și audieri a membrilor din rândul societății civile, după care urmează membrii din rândul procurorilor care vor să devină membri ai Consiliul Superior al Procurorilor.
Vocea Basarabiei: Și până la urmă, am discutat și eu cu unii din cei care au picat acest test și ziceau că nu sunt tocmai clare criteriile, pentru că, de exemplu, cineva dacă are un imobil și al Cadastru este evaluat cu o sumă anume, el nu putea să spună că e altă sumă decât cea pe care au indicat-o organele cadastrale.
Veronica Mihailov-Moraru: Da, eu înțeleg și am auzit că sunt mai multe critici în privința primelor hotărâri adoptate de această comisie de evaluare, dar criteriile au fost cunoscute din timp, detaliate în această lege, au fost și expertizate de Comisia de la Veneția. Mai mult ca atât, această comisie, conform legii are un regulament și o metodologie de aplicare. Eu nu doresc și nu cred că este corect să comentez acum activitatea comisiei, fiindcă aceasta este independentă și a fost însărcinată prin efectul legii cu atribuții pentru verificarea aceasta. Mai mult ca atât, au fost depuse unele contestații care încă sunt pe rolul Curții Supreme de Justiție și, ulterior, când o să avem o decizie finală vom putea să ne facem niște concluzii și poate niște lecții.
Vocea Basarabiei: Dnă ministră, dar am mai auzit și niște declarații de felul că, da, e bine că au fost puricați și întrebați toți ce averi au, cum au reușit să le dobândească, dar că în anumite situații s-a ținut cont de o politizare excesivă, că unii ar fi slujit un politician sau o guvernare și ei spun că nu ar fi trebuit să se ia în calcul inclusiv acest aspect. Dvs. cum credeți, cei care, de exemplu, au avut o anumită relație cu cei care au guvernat și dacă ei sunt buni specialiști, ei trebuie să rămână sau nu trebuie să rămână? O opinie a dvs.?
Veronica Mihailov-Moraru: Eu cred că comisia nu a făcut nicio diferență între unele asocieri, afilieri politice ale unor membri, dimpotrivă, ea i-a tratat doar prin prisma metodologiei aplicate și dezmint totalmente acele speculații sau informații, precum că lista celor care au trecut sau lista celor care nu au trecut ar fi legate de anumite aspecte politice.
Vocea Basarabiei: Dar, în general, iată sunt judecători care au lucrat pe timpul guvernărilor de toate culorile și dacă el este onest, și dacă el își face bine treaba, el nu ar avea de ce să se teamă?
Veronica Mihailov-Moraru: Evident. Anume acesta a și fost scopul instituirii acestei prime faze a mecanismului de evaluare prin pre-vetting, ulterior a celorlalte două faze, mă refer la Curtea Supremă și deja judecătorii, procurorii din funcțiile-cheie, scopul este, în primul rând, de a-i încuraja pe cei profesioniști și onești să iasă în față, fiindcă ei chiar nu au de ce să se teamă să treacă prin acest mecanism, mai ales că mecanismul de vetting este un pic diferit și criteriile sunt mai ajustate.
Vocea Basarabiei: O să vorbim și despre vetting, dar pentru că ați participat la ședința Cabinetului de miniștri și pentru că s-a decis că Curtea Supremă de Justiție ar urma să fie reformată, inclusiv prin micșorarea numărului de judecători de la 33 la 20, un proiect de lege în acest sens a fost aprobat de guvern, să ne spuneți dvs. mai multe. De ce a fost nevoie.
Veronica Mihailov-Moraru: Da, desigur. Astăzi, în sfârșit, a fost înaintat spre adoptare la guvern proiectul de lege privind reformarea Curții Supreme de Justiție și reorganizarea acesteia și al doilea proiect ce ține de legea evaluării candidaților și a judecătorilor Curții Supreme de Justiție. Asupra acestui proiect de lege, care derivă din Planul de acțiuni al guvernului, angajamentul asumat și în Acordul de Asociere cu EU, s-a lucrat mult timp, a fost consultat public și avizat de două ori și de Comisia de la Veneția se urmărește optimizarea, dar și ca Curtea Supremă de Justiție să devină, într-adevăr, o veritabilă curte cu elemente de casație, adică ea să aibă un rol mai pronunțat pe uniformizarea practicii judiciare, fiindcă noi am avut foarte multe cazuri din practică destul de suspecte, să spunem așa, când în situații absolut similare instanțele au adoptat decizii total diferite și cumva asta ne trezește dubii în privința actului de justiție, mai ales dacă nu este și motivată corespunzător.
Vreau să spun că, de facto, de ceva timp Curtea Supremă de Justiție deja activează cu 23 sau 24 de judecători. Da, e adevărat pe rolul Curții Supreme de Justiție este un volum foarte mare de dosare aflate pe rol și noi când am propus reducerea acestui număr de la 33 la 20 ne-am inspirat, în primul rând, din practica altor state raportat la numărul de populație, numărul de dosare și temeiurile, împuternicirile pe care le are Curtea Supremă de Justiție,
De exemplu, în Estonia, în Finlanda, în Franța este un astfel de număr de 18-20 de judecători. Mai mult ca atât, competențele Curții Supreme de Justiție vor fi puțin restrânse, astfel încât ea să se concentreze, în special, pe interpretarea uniformă a practicii judiciare, evident fiind asistată de personalul corespunzător.
Vocea Basarabiei: Și tot astăzi, membrii Cabinetului de miniștri au aprobat mecanismul de evaluare externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, propus de guvern deja legislativului. Documentul reglementează procesul și criteriile de evaluare a integrității judecătorilor CSJ, structura și modul de organizare a activității comisiei de evaluare, efectele promovării și nepromovării evaluării, exercițiul de evaluare a integrității se propune a fi excepțional, unic și limitat în timp, efectuat pentru verificarea integrității etice și financiare atât a judecătorilor, cât și a candidaților pentru funcția de judecător.
Veronica Mihailov-Moraru: Da, în principiu vreau să menționez că necesitatea evaluării judecătorilor Curții Supreme de Justiție, dar și a candidaților care vor dori să devină judecători ai Curții Supreme de Justiție este justificată și de faptul că noi în premieră introducem în Republica Moldova o componență mixtă a judecătorilor Curții Supreme de Justiție, adică nu vor fi toți în mod corporativ judecători de carieră, dar vor fi combinați, 11:9, adică 9 vor fi membri din rândul profesiilor juridice, adică reprezentați, avocați, procurori sau din mediul academic în domeniul dreptului și – atenție! – cu condiția ca să aibă cel puțin 10 ani experiență și reputație ireproșabilă în domeniul dreptului. Deci sunt niște cerințe destul de înalte și evident că pentru ca să se asigure o componență sănătoasă, integră și profesionistă este necesar să treacă o filtrare destul de exigentă, de aceea suplimentar se propune și acest exercițiu de evaluare, pentru ca în fruntea Curții Supreme de Justiție, etalonul sistemului judecătoresc, să fie incluși cei mai buni dintre cei mai buni.
Vocea Basarabiei: Dar pe moment cât de funcționale sunt toate aceste structuri – CSJ, SCP, CSM?
Veronica Mihailov-Moraru: La acest moment, Consiliul Superior al Procurorilor este funcțional, CSM-ul, după cum se cunoaște, de ceva vreme este un consiliu interimar și, din păcate…
Vocea Basarabiei: Dar e blocaj acolo? Ce se întâmplă, pentru că multora nu le este clară situația? Dacă unii zic că au depus cererile și au plecat de bunăvoie, dar nu tocmai întru totul se citește că această bunăvoie a apărut peste noapte și unii au scris cererile că pleacă. Totuși, ce se întâmplă, s-a încercat, pe de o parte, să vă strângă în ușă și să vă spună: poftim, descurcați-vă, dacă nu aveți încredere în noi?
Veronica Mihailov-Moraru: Nu cred că a fost o chestie de a ne strânge în ușă, dar a fost probabil o chestie de a transmite un semnal, dar probabil și o chestie, cel puțin am toate suspiciunile rezonabile de a considera că a fost pentru unii din ei și o acțiune mai mult sau mai puțin concertată. Haideți să ne uităm cum s-au întâmplat lucrurile, s-a depus primul val de cereri de demisii din partea Curții Supreme de Justiție și foarte rapid au fost acceptate de către CSM printr-o ședință, numai am fost învestită în noua funcție de ministră a justiției și am inițiat un dialog în găsirea soluțiilor de compromis, fiindcă ceea ce am încercat întotdeauna să transmit: „Oameni buni, este vorba în primul rând de interesul statului, interesul public al cetățenilor, indiferent de viziune, dreptul fiecăruia de a-și valorifica cererea de demisie, de încasare a pensiilor sau orice alte motive personale, întâi de toate a se lua în considerare interesul public”. Mă refer la dosarele aflate pe rolul Curții Supreme de Justiție în examinare, în al doilea rând, mesajul transmis în societate că este cumva aparent o nepăsare sau este vorba poate de unele acțiuni care să provoace și să alimenteze suspiciuni de destabilizare a situației în societate și cumva toate acestea nu creează o atmosferă bună în societate.
Vocea Basarabiei: Păi, noi am reținut și declarația pe care o făcea ex-președintele Igor Dodon, spunând că ei nu au scris cererile de bunăvoie atât de repede, ei au vrut să spună că nu vor să examineze dosarul care Igor Dodon crede că e cusut cu ață albă.
Veronica Mihailov-Moraru: Atunci, eu îmi pun întrebarea: oare chiar judecătorii se lasă atât de ușor influențați? Ei doar și-au dat jurământul, ei trebuie să-și facă treaba bine, indiferent de anumite influențe din exterior sau din exterior și dacă sunt astfel de situații sau suspiciuni, apare întrebarea că într-adevăr este necesar de apelat la asemenea măsuri extraordinare. Ce a urmat ulterior? A urmat un al doilea val de cereri și cu cereri de demisii din partea unor membri ai CSM și la fel foarte repede s-au convocat și au anunțat despre demisia acestora. Și mai mult ca atât, unii dintre aceștia și-au schimbat data mai devreme decât data inițială propusă, ceea ce face să apară întrebarea: Dar de ce cam toată lumea dorește în același timp? Bine, în cadrul discuțiilor unii dintre judecători mi-au comunicat că această decizie pentru unii a fost cauzată de faptul că se știa că urmează să intre în vigoarea Legea Curții Supreme de Justiție până pe 31 martie, deoarece noi am avut mai multe consultări în acest sens și atunci le-am explicat că este una când intră în vigoarea Legea Curții Supreme de Justiție, dar este altceva legea evaluării. Mai mult ca atât, aceste două legi încă nici nu erau măcar pe masa guvernului, fiindcă abia astăzi ele au fost puse pe masa guvernului.
Vocea Basarabiei: S-au scurs informațiile înseamnă că…
Veronica Mihailov-Moraru: Și încă urmează procedura de adoptare în primă lectură, apoi eventual unele ajustări și apoi lectura a doua.
Vocea Basarabiei: Da, mai durează...
Veronica Mihailov-Moraru: Mai mult ca atât, așa cum le-am comunicat și verbal, evaluarea nemijlocită nu începe din momentul adoptării, dar se ajustează ca să se înceapă din momentul notificării de către Comisia de evaluare nr. 2, pentru că pentru evaluarea Curții Supreme de Justiție va fi constituită o altă comisie cu alți membri și, respectiv, acest proces va mai dura, fiindcă comisia este încă în proces de constituire.
Vocea Basarabiei: Eu am să-l citez pe un omulean cu care am discutat recent la Cobâlnea, Șoldănești, și el se întreba: cum adică dacă un judecător, un magistrat, care spune că el activează în baza spiritului și buchiei legii, el însuși arată că nu e tocmai așa, pentru că interesele se văd că prevalează în anumite situații? Și acum vă întreb pe dvs.: dacă un omulean din Moldova profundă își pune această întrebare, credeți că cei din sistem nu-și pun întrebarea, ei chiar cred că e atât de ușor să prostești societatea?
Veronica Mihailov-Moraru: De aceea am și încercat, am inițiat acele dialoguri cu ei pentru a-i face să înțeleagă că mesajul pe care îl transmit și percepția publică nu face decât să alimenteze această neîncredere sau mai bine zis atitudine față de societate. Bine, eu nu neg faptul că unii dintre judecători au avut și motive personale, având în vedere că mulți sunt și în apropierea vârstei de pensie, mă rog, sunt și motive personale.
Vocea Basarabiei: Dar chiar pe bandă rulantă, așa, unul după altul să scrie cerere că pleacă?
Veronica Mihailov-Moraru: Când vin cererile pe bandă rulantă, atunci îți pui semne de întrebare și se confirmă cu atât mai mult necesitatea de a merge înainte cu această reformă.
