„Statele Unite vor acorda un ajutor de 30 de milioane de dolari Republicii Moldova pentru a ajuta țara să facă față crizei energetice și altor dificultăți economice, cauzate de războiul neprovocat și nejustificat al Kremlinului împotriva Ucrainei”, a anunțat în această săptămână o agenție a Guvernului de la Washington. Agenția Americană pentru Dezvoltare Internațională a declarat că fondurile vor fi plătite Republicii Moldova, una dintre cele mai sărace țări din Europa, situată între Ucraina și România, prin intermediul unui fond fiduciar al Băncii Mondiale. O parte din fonduri vor fi folosite pentru rambursarea unor achiziții anterioare de energie electrică. USAID a precizat că, în timp ce Republica Moldova începea să-și revină după o recentă serie de șocuri grave, inclusiv pandemia de COVID-19 și o creștere de 4 ori a prețurilor la gazele naturale, războiul din Ucraina a pus în pericol redresarea economică pe termen scurt și perspectivele economice pe termen lung. Agenția a calificat ajutorul drept critic din cauza impactului războiului. Cum se descurcă moldovenii pe timp de criză? Căutăm răspuns la acest sfârșit de săptămână.
* * *
De când forțele Moscovei au invadat Ucraina, pe 24 februarie anul trecut, Republica Moldova, o fostă republică sovietică, cu o populație de aproximativ 2.600.000 de locuitori, a trecut din criză în criză. Printre acestea se numără criza refugiaților, care fug în locuri mai sigure de războiul din vecinătate și o criză energetică acută, care s-a agravat după ce Moscova, de care Republica Moldova era în întregime dependentă pentru resursele energetice, a redus dramatic livrările de gaze naturale. Totodată, inflația galopantă i-a făcut pe unii guvernanți să se teamă că cetățenii nu-și vor putea plăti facturile pe timp de iarnă. Despre viața la țară și în țară Vocea Basarabiei a discutat cu sătenii din comuna Drăgușenii Noi, Hâncești.
– În ciuda tuturor provocărilor, încercărilor, crizelor, noi oricum am știut să muncim, să punem accent pe lucrurile importante și am ajuns și cu rezultate bune. De aceea am pășit în 2023 mult mai încrezuți, mai puternici și sperăm că va fi un an rodnic, bogat și cine muncește, bineînțeles că o să aibă și rezultate.
Vocea Basarabiei: Trei decenii s-a tot spus că Republica Moldova este într-o interminabilă tranziție. Când credeți că se va termina această tranziție?
– Noi în Republica Moldova întotdeauna am sperat la un viitor mai bun, se muncește, se fac unele schimbări, dar, după 30 de ani de dezastru, sigur că este foarte greu de simțit aceste schimbări. Noi încă nu prea simțim schimbările, fiindcă așteptările sunt mari, toți vor repede și peste noapte să se întâmple lucrurile, dar suntem conștienți că avem nevoie de răbdare, înțelepciune și lucrurile cu adevărat vor fi schimbate spre bine.
Îl supărăm pe Dumnezeu atunci când spunem că trăim greu, au fost timpuri mult mai anevoioase, și părinții, buneii noștri au supraviețuit, au fost foarte înțelepți și nu s-au plâns. Acum lumea din ceea ce au bun vor mai bun.
Vocea Basarabiei: Cetățeanul deplânge cel mai mult condițiile de viață. E sărăcie aici, în mediul rural, pentru că, dacă aruncăm o privire în stânga, în dreapta, vedem că situația nu e tocmai atât de deplorabilă după cum se crede sau se vorbește?
– Să vă spun sincer, îl supărăm pe Dumnezeu atunci când spunem că trăim greu, au fost timpuri mult mai anevoioase, și părinții, buneii noștri au supraviețuit, au fost foarte înțelepți și nu s-au plâns. Acum lumea din ceea ce au bun vor mai bun. Este firesc să dorești să crești, să capeți mai mult, dar a te plânge este foarte neplăcut. Și vreau să vă zic că lumea trăiește destul de bine, slavă Domnului este pace, toți dacă muncim avem rezultate.
Vocea Basarabiei: Pacea e șubredă, pentru că e război în imediata vecinătate a Republicii Moldova, iată-s mai mult de 10 luni de la această invazie rusă în Ucraina. Ce lecții trebuie învățate?
– Noi vedem foarte bine ce se face în Ucraina. Este foarte dureros ceea ce se întâmplă și, atâta timp cât în Republica Moldova încă avem liniște și pace, noi trebuie să-i mulțumim chiar poporului ucrainean care ne ține spatele, că dacă nu ar fi fost Ucraina, sigur că eram noi la rând care aveam de suferit. Ne-a afectat această situație, ne afectează în continuare, dar noi încercăm să fim optimiști. Nouă pace ne trebuie, ca noi să fim împliniți, mulțumiți, asta este cel mai important – să fie stabilitate și pace. Da, dvs. spuneți că-i șubredă, într-adevăr, nu știm ce o să fie mâine, să sperăm că conducerea țării luptă și va avea grijă ca noi să nu suferim ceea ce suferă ucrainenii.â
Vocea Basarabiei: Dar și Republica Moldova are o problemă nesoluționată, problema transnistreană, în 1992 s-a vărsat sânge pe Nistru. Acum credeți că apare această perspectivă de identificare a unei soluții durabile pentru această problemă?
– Nu știu ce să spun. Peste atâția ani, am suferit, eram familie tânără atunci, eram studentă la Universitate, îmi aduc aminte foarte bine situația care era în țară și cum se striga la orice colț, era strașnic, nici nu vreau să-mi aduc aminte. Deci, am trecut printr-un infern, așa să-i spunem, au murit oameni nevinovați, multe familii tinere au fost marcate de această situație și îmi pare foarte rău, chiar vara asta am fost într-o vizită de studiu cu niște doamne și m-a mirat cum trecem noi vama și cum ne întoarcem. Doamne, cândva, pe când eram studentă mergeam la Tiraspol liber, acum cumva ne afectează chestiile acestea, dar nu putem spune că o să se soluționeze, fiindcă este foarte dificil. Sperăm că dacă numai cu înțelegere, dar cu înțelegerea știți cum e la noi, este cam șubredă, dar sperăm că conducerea noastră își va bate capul, adică va găsi poate soluții, dar deocamdată este o problemă destul de acută pentru Republica Moldova.
Ne dorim, în orice caz ne dorim ca să fie înțelegere, să fim o țară integră, o țară dezvoltată și să tindem spre un viitor mult mai clar și mai luminos.
Vocea Basarabiei: Dar pe calea integrării europene Republica Moldova cu sau fără Transnistria?
– Aoleu! Chiar ar fi bine să se soluționeze conflictul și să fim împreună, sigur că da. Noi tindem spre a fi bine și să fim împreună așa cum am fost cândva. Adică asta și-o dorește fiecare cetățean al Republicii Moldova, dar aici este greu de văzut finalul, de văzut soluția până la capăt. Ne dorim, în orice caz ne dorim ca să fie înțelegere, să fim o țară integră, o țară dezvoltată și să tindem spre un viitor mult mai clar și mai luminos.
Vocea Basarabiei: Și peste 10 ani, cum vedeți satul și statul, se vor deosebi mult de cele de astăzi?
– Sigur că dacă noi vom continua să acționăm, să ne folosim de aceleași fonduri europene care sunt atât de multe aduse în țara noastră, numai că nimeni nu-ți oferă dacă tu nu depui efort, și satele se dezvoltă foarte mult.
Vocea Basarabiei: Mai sunt oameni care își pun întrebarea – cine îi dorește binele Republicii Moldova și cine nu-i dorește binele?
– Consider că Europa nu ne va lăsa și ne va ajuta în continuare să progresăm, să ne dezvoltăm și mai mult să ne apropiem de ei. Și atâta timp cât toți copiii noștri tind spre Europa, majoritatea familiilor din sat au copii plecați în Europa și cred că ei văd cum trăiesc copiii lor și cred că-s mulțumiți, și bineînțeles că nu vreau să ajungem la condiția ca noi să ne ducem la copiii noștri, eu aș vrea ca ei să vină la noi și să fie mulțumiți, adică să revină la casa părintească și să vadă că satele noastre s-au europenizat. Între timp, eu consider că satele o să se dezvolte, progrese se văd, numai care nu vrea acela nu le vede, dar se muncește, se face câte ceva și se schimbă satele, își schimbă fața satele, prosperă satele, eu nu aș zice că nu. Da, sunt situații diferite, de la sat la sat, dar oricum se dezvoltă și se vede schimbarea. Care dorește, o vede, care nu – clar că nu o vede.
Valentina Ursu, Vocea Basarabiei, suntem în vizită aici, la Drăgușenii Noi, și astăzi discutăm despre viitorul satului și statului. Ești tânăr, cum vezi viitorul țării tale și al localității tale?
– Personal sunt optimist și pozitiv și văd viitorul nostru mai prosper decât este acum.
Vocea Basarabiei: De cine depinde această prosperitate, aducerea acestei prosperități?
– Prosperitatea depinde, în primul rând, de fiecare dintre noi, de modul nostru de a gândi, de cultura noastră și în foarte mare parte de guvernare, de cei care conduc țara noastră.
Aș dori în domeniul sănătății să investească foarte mult, pentru că practic acestea sunt cele mai mari probleme la noi în stat – justiția, sănătatea și învățământul, educația.
Vocea Basarabiei: Dar ce așteptări ai de la cei care au luat frâiele puterii?
– Să pună mare accent pe corectitudine. Am văzut că au început cu reforma justiției și sperăm să lucreze mai mult la asta, în al doilea rând, aș dori în domeniul sănătății să investească foarte mult, pentru că practic acestea sunt cele mai mari probleme la noi în stat – justiția, sănătatea și învățământul, educația.
Vocea Basarabiei: Dar de ce justiția?
– Pentru că cum a și fost corupția… Da, vedem acum că încet-încet apare un pic de frică la cei de sus, când iau mită se gândesc de două ori, dar oricum încă nu s-au dezbărat de acest viciu. Și din acest motiv suntem mai săraci, pentru că nu se pune accent mai mare pe a stopa corupția.
Vocea Basarabiei: Dar mulți cetățeni din Republica Moldova decid că, dacă vor propune și vor da mită cuiva, mai ușor vor rezolva o problemă. Iată, această percepție cum se schimbă?
– Eu fiind tânăr, prietena mea a absolvit Dreptul și ea tot timpul îmi zice: „Uite, la noi oamenii au o percepție greșită asupra corupției, pentru că, în primul rând, are o vină și legea îl trage la răspundere nu doar pe cel care ia mită, dar și pe cel care dă. Iarăși pornim de la conceptul ăsta că pentru a primi ceva, trebuie să oferi. Păi, ei ca să ia mită, tot omul nostru, tot noi dăm mită. Acum, în ultima perioadă, tinerii un pic merg pe corectitudine, mai ales cei care vin din Europa, vorbim de cei care gândesc, văd acolo cum funcționează legea – dacă ai greșit, bunăoară, nu ai parcat mașina unde trebuie, ai o amendă, te-ai dus și ai plătit-o, deja data viitoare ești mai atent. Fix așa și la noi. De exemplu, am veri, cunoscuți care înainte dădeau mită, acum îi aud că, uite, mi-au pus amendă, mă duc s-o plătesc și data viitoare știu că nu mai fac această greșeală. Așa trebuie fiecare dintre noi să ne gândim că, atunci când dai mită, practic îți tai oportunitatea de a trăi mai bine, fie în sat, fie în oraș, în genere. Pentru asta trebuie, dacă avem un prieten sau un părinte care are o altă idee și merge pe calea asta că trebuie să dea mită ca să scape de o amendă sau să rezolve o întrebare, trebuie cumva să-i oprim, să le inducem o gândire corectă.
Vocea Basarabiei: Dar unde sunt semenii tăi? Cei mai mulți au ales calea străinătății și se consideră că această cale este cea mai ușoară din moment ce îți faci valiza și mergi peste hotare. Tinerii vor să rămână aici, în Republica Moldova? Tu te-ai gândit să pleci peste hotare?
– Eu sunt plecat peste hotare, am revenit acum acasă doar pentru sărbători, pentru a petrece timpul cu prietena mea, cu părinții mei, să-mi mai văd unii verișori, rude, prieteni și merg înapoi. Dar sunt optimist și în scurt timp doresc să revin cu totul acasă, în câteva luni, și chiar am așa o idee de a porni un business la noi acasă, pentru că din ceea ce văd eu și aud, dacă în urmă cu câțiva ani era frica mult mai mare de a porni o afacere aici, la noi acasă, pentru că era totul controlat, acum, datorită noii guvernări, frica aceasta a dispărut în proporții destul de mari și încă apare optimismul oamenilor. Deci și eu doresc să revin acasă și să mă dezvolt aici, acasă, pentru că am cunoscuți, prieteni, care au trecut prin perioada ceea grea acasă și deja stau bine, stau poate mult mai bine decât stăm noi în afară.
Vocea Basarabiei: Dar pentru voi, tinerii, contează cine guvernează Republica Moldova, că sunt partide de stânga, că sunt partide de dreapta? Știți cine conduce azi țara?
– Sigur că da, contează, asta întotdeauna a contat și acum contează mai mult, mai ales pentru noi, pentru că suntem tineri, dorim să revenim acasă și de conducere depinde și viitorul nostru. Dacă aici va exista o lege care funcționează, va fi un sistem în sănătate corect, vor fi aparataje noi, păi, respectiv și noi ne vom simți mai bine acasă. Chiar să beneficiezi de un tratament, acum, în zilele noastre, cei care revin de peste hotare merg mai mult la clinicile private, pentru că sunt alte condiții și, dacă își pot permite, se duc, dar mi-i mai mult jale de cei care lucrează aici cu salarii mici și nu au posibilitate de a-și face un tratament. Și, respectiv, de aici la aceea că și speranța de viață este mai mică.
Personal văd viitorul doar mai aproape de Vest, dar ar trebui și cu Rusia să nu stăm rău. Știți, ai doi vecini, trebuie să te împaci bine cu amândoi.
Vocea Basarabiei: Viitorul unde îl vezi – mai aproape de Vest, de Est și care e calea corectă?
– Personal îl văd doar mai aproape de Vest, dar ar trebui și cu Rusia să nu stăm rău. Știți, ai doi vecini, trebuie să te împaci bine cu amândoi, când te împaci doar cu unul și cu celălalt te mănânci tot nu-i bine, dar atunci când cineva îți impune niște condiții pe care nu poți să le accepți, deja decât cu beneficiile acestea ascunse, mai bine așa, mai distant. Și desigur că doresc, cum a zis și dna președintă, până în 2030 să reușim să intrăm în Europa, pentru că eu personal am fost în Europa de mai multe ori, lucrez acolo, acum sunt în Anglia, da, ea nu-i în Uniunea Europeană, dar standardele sunt cu totul diferite, mentalitatea îi alta. De aici trebuie să pornim și acolo cetățeanul este mult mai stimulat, mult mai motivat, respectat și pentru guvernare un așa sfat: trebuie de pus accentul mai mult pe motivare. Chiar și într-o afacere cei mai importanți piloni sunt angajații. Dacă administratorul sau fondatorul motivează angajații, el prosperă și ajunge la un nivel înalt. Fix așa și într-o primărie, fix așa și la nivel de țară, într-un guvern – trebuie motivare. Sigur că cea mai bună formă de motivare e cea financiară, dar contează și cariera.
Valentina Ursu, Vocea Basarabiei…
– Eu pe matale la televizor te văd și de-amu te cunosc.
Vocea Basarabiei: Suntem în vizită aici, la Drăgușenii Noi, Hâncești, și vorbim cu cetățenii despre ziua de azi și ziua de mâine. Cum se trăiește în sat?
– Bine, care muncește, care vrea să aibă, să stea în dreptul copiilor, să aibă copii de unde intra și de unde ieși. Și moldoveanul nu trebuie să întindă mâna și să spună că e sărăcie, că fiecare are un lot de pământ. Pune, măi, un cartof, o fasole, nu întinde mâna, că nimeni nu ți-o dă, că și acela tot muncește. Și întrebări mai aveți?
Vocea Basarabiei: Da, multe întrebări mai avem.
– Le răspund pe toate.
Vocea Basarabiei: Ce așteptări aveți de la cei care guvernează?
– Vai, eu când o văd pe Maia Sandu, eu plâng de bucurie, că e o femeie deșteaptă, are autoritate peste tot locul, îi foarte cumsecade, mă uit eu, când vorbește ea – eu o noapte întreagă aș asculta-o. Vorbește corect, știe limbi, nu se uită pe caiet, îi bine, cu dânsa îi bine, pensia mi-a mărit-o, că cu Dodon 4% aveam. Eu socot că dumneaei a pornit-o, Maia Sandu, dar îi vine greu, că îs mulți de aceștia care au rădăcini. Eu știți cum i-am zis odată ca o femeie? Zic: „Să mă scuzați, dar ei îs grămădiți ca lanțugul, știți, lanțugul, el are așa…, așa-s și ei”. Nu vedeți câți împotrivă vorbesc? De rușine! O Moldovă atâta de mititică, oamenii în Moldova la noi îs gospodari, îs curați, îs vrednici, fiecare vrea să aibă bucățica lui de pâine. Mata nu vezi, câte vorbe, câte într-aiurea, acestea ce îs omenești? Niciunul nu o să poată rezolva problemele ca Maia Sandu, eu îs 100% încrezută, fiindcă ea într-adevăr are autoritate peste tot locul. Și-i deșteaptă, și vorbește tare, e o plăcere s-o asculți. Păcat de moldovenii care nu înțeleg ce înseamnă o femeie la conducere, să o stimeze, că țara noastră e mititică și așa ne-a picat un om care-i cu suflet mare, trebuie stimată femeia asta, trebuie ținută iaca așa, în palmă. Nici o casă, doamnă, casa când omul a pornit-o într-un an-doi tot n-o gătește, dar ea, săraca, cu atâția dușmani împrejurul ei…
Vocea Basarabiei: Și pe ce drum trebuie să se îndrepte Republica Moldova în continuare?
– Pe un drum drept.
Vocea Basarabiei: Și care e calea dreaptă?
– Încolo unde e lumea civilizată.
Vocea Basarabiei: Unde e lumea civilizată?
– În Europa.
Vocea Basarabiei: Dvs. ați trăit și pe timpul URSS, iată, Vladimir Putin vrea să refacă Uniunea Sovietică.
– D-apoi facă-și-o numai pentru neamul lui, dar pentru neamul nostru românesc și moldovenesc, cum zic ei, să nu se amestece, să-i dea pace la fiecare. Noi trăim în mahala, așa-i? Nu are rost să mă duc eu să mă amestec la altă mahală, poate are neplăceri, poate el cu soția, eu n-am dreptul, ei se sfădesc – ei se împacă. Așa și el – nu are dreptul să se amestece în toate țările acestea. Ce a făcut din lumea asta de alături, din mahala moldovenilor? A distrus copiii și acum ce, săracii…
Care muncește trăiește bine, care nu vor să muncească – aceia caută numai să le dea…
Valentina Ursu, Vocea Basarabiei, suntem în vizită aici, la Drăgușenii Noi, Hâncești. Ia ziceți și dvs. cum se trăiește astăzi la sat și în stat?
– Bine, bine se trăiește. Care muncește trăiește bine, care nu vor să muncească – aceia caută numai să le dea, dar cu datul, mult nu o să-ți dea. Știți, a zis că o dată, de două ori, și pe urmă zice: „Da-ți ajunge, bre, ia mai pune și tu mâna și muncește”. Eu nu cred că trăiesc rău, uitați-vă prin ogrăzile oamenilor, două-trei mașini, uitați-vă pe drum cum trec încolo-încoace, pur și simplu lumea încă nu-i așezată la locui ei, că sunt tulburările acestea. Știți lumea cum e? El dacă și-a luat o mașină, cică, ei, dar mai încolo o să-mi iau altă mașină, el nu se gândește că poate să mai pună acolo niște bani, dacă și-a luat vecinul așa mașină – îmi iau și eu. El din ce în ce vrea mai bine, a fost drum, cum îi zicem noi – varianta albă, a fost glod – era greu, s-a făcut drumul cela – era bun, s-a făcut asfalt – e încă și mai bun. Lumea din ce în ce tot progresează, ea vrea tot să fie mai bine și lumea trăiește bine, eu n-aș zice că trăiește rău.
Vocea Basarabiei: Bine, dar atunci când discuți cu cetățeanul, el vorbește despre nevoia schimbărilor, despre…
– Cine vorbește, care cetățean vorbește? Cel care nu muncește! Și lumea care e mai în vârstă, ei spun singuri: „A fost și mai greu și am depășit”. Au depășit, a fost că n-aveau ce mânca, unul cu altul s-au unit și au trecut de toate acestea, dar acum nu vor.
Vocea Basarabiei: Care sunt temele cel mai mult discutate iată aici, în mediul rural?
– Îs temele sociale, acestea îs toate, fiindcă toți vor pensii mai mari, ei vor pensii. Da, eu înțeleg, că și eu îs pensionar, și eu vreau, eu am contribuit pentru pensia mea și foarte mult am contribuit, sunt de aceștia care și în ziua de azi umblă cu șipurile subțioară, nu muncesc, dar zic că o să-i dea și lui cum i-a dat la acela, dar el nu înțelege că pensia asta vine de undeva, cineva trebuie să contribuie la pensiile astea. El nu înțelege lucrul acesta și gata.
Vocea Basarabiei: Dar despre războiul din imediata vecinătate se discută, îi este clar cetățeanului cine și de ce a pornit acest război?
– Sunt păreri diferite, mai spun că și ucrainenii îs vinovați, că nu știu ce. Măi, eu înțeleg, care e vinovatul? E vinovatul cel care ți-a călcat pe teritoriul tău, Ucraina doar nu a trecut asupra Rusiei cu nimic, rușii au venit peste tine. Cum poți să-l numești pe ucrainean vinovat, când asupra lui au năvălit? Omul se apară. (…) Putin nu trebuia să-i obijduiască pe ucraineni. Pentru ce? De dincoace Putin spune că sunt oamenii lor, d-apoi tu tragi asupra oamenilor tăi, asupra rușilor tăi.
Vocea Basarabiei: Dar vedeți că și patriarhul rus Kiril amintește că inclusiv…
– Da, el și i-a blagoslovit pe soldați să se ducă la război. Ce fel de credință e asta când tu îl trimiți pe om să lupte împotriva altuia?
Rusul poate vorbi în limba moldovenească? Nu poate, așa-i? De ce dar pe noi ne impune să vorbim și ne spune că noi suntem cu dânșii, că suntem ai lor? Noi nu suntem ai lor.
Vocea Basarabiei: Și el a mai spus că inclusiv Ucraina, Republica Moldova fac parte din lumea rusă.
– Nu! Nici n-are cum să facă parte. Cum poate să fie cu rușii, dacă noi n-avem, nici limba măcar nu ne este aceea, nici nu se apropie măcar una de alta? Rusul poate vorbi în limba moldovenească? Nu poate, așa-i? De ce dar pe noi ne impune să vorbim și ne spune că noi suntem cu dânșii, că suntem ai lor? Noi nu suntem ai lor.
Vocea Basarabiei: Și până la urmă, totuși, cine decide soarta Republicii Moldova?
– Și politicienii îs toți oameni, spun că oamenii ar trebui să o decidă.
Vocea Basarabiei: Poporul.
– Poporul, da. Că asta peste tot locul a fost.
Vocea Basarabiei: Și o decide poporul?
– El o decide într-o măsură oarecare. O decide și chiar foarte mult a decis-o, iaca și la alegerile parlamentare care au fost și la prezidențiale au decis-o. Se vede că au mai rămas rădăcini care greu îi de stârpit pe dânsele. Și aici nu o să dureze un an-doi, peste noapte nu se face nimic, dar trebuie răbdare. El se duce pentru 100 de lei la Șor acolo. Îi zic: „Măi, pe tine te-a făcut suta aceasta de lei?” Dar el zice: „Dar ce?” – „Te duci împotriva ta!” – „Dar ce, că Șor a făcut în Orhei”. – „Păi, nu a făcut din banii lui, măi, el a avut bugetul Orheiului și tot din bugetul raionului a construit orașul Orhei”.
Vocea Basarabiei: Dvs. în cine aveți încredere astăzi, cine vă insuflă încredere și ce înseamnă să ai încredere?
– Da, eu am, sunt politicieni în care într-adevăr am…
Vocea Basarabiei: Cine?
– Chiar și din PAS, sunt și din alte partide. Și Slusari parcă e băiat de treabă. Eu am încredere în conducerea de azi a guvernului. Sunt, da, se vede că o să mai facă niște remanieri prin guvern…
Vocea Basarabiei: Cine ar trebui schimbat din guvern?
– Ei, eu nu pot să vă spun…
Vocea Basarabiei: Nu, d-apoi spuneți un ministru. Din membrii guvernul cine ar mai trebui să plece și să vină alții?
– Dacă băieții parcă lucrează. Eu înțeleg că mulți îl acuză pe Spînu că ceva face în spatele Maiei Sandu, dar ca să negociezi, să aduci ceva în țară, trebuie pe undeva să mai ocolești cumva. Că de ce prețul cela la gaze noi îl dăm Transnistriei, ne-a dat, în loc să ne dea de 60 și ceva de dolari, acum ne dă cu 73. Păi, dar pun și ei condiții. Ce trebuie să facă? În orice caz plătim mai ieftin decât a fost. Ș-apoi mai spun că și acolo dincolo de Nistru trăiesc oamenii noștri și eu socot prin asta că negocierile din formatul „5+2” nu mai sunt și dacă se va încheia războiul acesta cred că nici nu o să mai fie el „5+2”, nu o să poată…
Vocea Basarabiei: Dar cum poate fi soluționată problema transnistreană, cum trebuie?
– Eu cred că de la sine o să vină. Europa, aducând ajutoare și transmițând și acolo, și agenții economici înregistrându-se în Moldova și cu mașini, și cu afacerile acestea, peste Moldova, peste Chișinău se duc și își vând producția în Europa, eu cred că în modul acesta lumea o să se apropie și o să vadă odată, da, acolo e mai bine decât dincoace.
Vocea Basarabiei: Dar geopolitica mai rămâne a fi la ordinea zilei?
– Vedeți, Rusia spune că noi primim fructele voastre, le primim, da? Agenții economici au spus: „Dar eu acum ca să ajung la Moscova cu o mașină de mere îmi trebuie 10.000 de dolari, pe când atunci când treceam prin Ucraina aveam cheltuieli de 2.500. Mai face să mă mai duc în Rusia sau mă duc în Europa?”. Lumea se orientează, el o să facă producția calitativă și o să se ducă în Europa, aici mai aproape, dar ca să ajungă la Moscova el trebuie să treacă prin Turcia, prin Gruzia ca să ajungă la Moscova, o zis că „eu am cheltuieli de 10.000 de dolari la o mașină de producție. D-apoi eu de ce să mai ajung acolo?”. Și o să se orienteze lumea. Și cu geopolitica vedem că se mai face linia asta directă de la Vulcănești care se face și mai văd că Insula Șerpilor de-amu Ucraina a luat-o, acolo mai sunt niște gaze naturale, și am înțeles că tare-s multe.
Vocea Basarabiei: Și în Marea Neagră.
– Marea Neagră, doar Insula Șerpilor e în Marea Neagră. Și am mai înțeles că turcii mai fac niște generatoare care vin prin mare și dau energie electrică, și au să se dezică de tot de gazul rusesc. Văd că rușii acum îs orientați spre Asia, vor să facă un gazoduct spre China, fiindcă în Europa nu mai au ei de-amu…
Vocea Basarabiei: Dar Rusia mai are interese în Republica Moldova, și care ar fi ele?
– Nu cred să mai aibă interese, fiindcă, dacă la conducere era alt partid – da, atunci avea să fie. Dodon de-amu îi gata, el îi ca pisicuța ceea, de-amu se vede că vrea să facă el partid, dar asta de-amu nu mai poate să facă niciun partid că are dosare deschise. El e blând acum, că el vede care-i situația. Și cine? Șor de-amu nici atâta nu o să vină.
Maia Sandu are o mare popularitate în Uniunea Europeană și eu cred că o să fie bine, numai trebuie oleacă de răbdare!
Vocea Basarabiei: Ce vă doriți cel mai mult acum?
– Stabilitate, stabilitate, dacă va fi stabilitate în țară și ar trebui guvernul poate comunicarea aceasta mai multă între oameni, și dacă poate va fi stabilitate cred că o să meargă, pentru că ea e susținută tare de multe țări.
Vocea Basarabiei: Cine?
– Republica Moldova îi susținută de Uniunea Europeană. Maia Sandu are o mare popularitate în Uniunea Europeană și eu cred că o să fie bine, numai trebuie oleacă de răbdare și să mai explicăm, și eu mă mai întâlnesc și vorbesc cu oameni. Eu îi zic: „Ei, de ce te duci tu și șezi acolo pe cimentul cela gol pentru Șor, care șade acolo și se primblă, are avioane de milioane și tu te duci și îl susții pe dânsul, tu te gândești oleacă?”. Pentru că avem oameni rămași încă din…, care el știe să-i dai și el pentru o bucățică s-a dus, el nu vrea să o facă, să o muncească, să o aibă el acasă și să șadă în liniște, pentru că el iese dimineața și se gândește: „Unde să mă duc să mă hrănesc, să mă cinstesc?” Dacă nu-i aici – mă duc dincolo, dacă ceva unde să găsesc, cum zic oamenii, un pahar de vin. El nu vrea să-l aibă pe-al lui. Este, măi, ți-au dat cotă, cum s-a împărțit, cum s-a mai dat atunci terenul cela lucrează-l și o să ai al tău. Dar el zice că „dar ce, ei da, eu trebuie să mai plătesc impozite”… Dar el nu vrea, el se pune, se duce la birjă… Eu m-am întâlnit odată în Hâncești la Birja muncii cu un băietan din sat. Îi zic: „Dar de ce șezi aici”? – „Eu îs la birjă”. Eu zic: „Nu ți-e rușine, măi”? Băiat mult mai tânăr ca mine… Zic: „Dar ce, nu ai de lucru”? – „Apoi pe specialitate…” – „Dar ce meserie ai?” – „Tractorist”. – „Eu ție ți-aș da la Cahul să lucrezi, dacă vrei”. – „Ei, nu, eu vreau numai pe aici, în sat”… Dar în sat unde?
Valentina Ursu, Vocea Basarabiei, suntem în vizită aici, la Drăgușenii Noi, Hâncești, și discutăm despre anul 2023 și ce așteptări aveți de la acest an.
– Dar ce așteptăm? Nu așteptăm nimic, avem probleme cu producția, tot anul lucrăm, când ajungem toamna – gata, 3 lei, 2 lei, suntem nevoiți să o dăm cu cât ne dă și avem vreo 25 de ani de când lucrăm pentru frigider și pentru fură (TIR), n-avem nimic. Udobrenia (îngrășămintele) s-a scumpit, motorina s-a scumpit, totul s-a scumpit, producția îi 3 lei kilogramul de poamă s-o duci la zavod (fabrică) și banii ți-i dă la sfântul așteaptă.
Vocea Basarabiei: Dar dvs. înainte de a prelucra pământul vă gândiți dacă o să aveți piață de desfacere, unde să vindeți?
– Dar noi suntem vechi, de-amu nu avem unde ne duce, bătrâni, de-amu unde să te duci.
Vocea Basarabiei: Ridicați mâinile în sus și gata?
– Nu, îi dăm bătaie așa. Dacă eu am plantat via ceea, dacă eu am plantat livada ceea, am plantat-o, ea e de roadă, în 2 ani de zile eu dacă nu o lucrez – ea o plecat-o. Și de-amu îi dăm bătaie așa, până ce ne-a duce la Doina în deal.
Vocea Basarabiei: Ce trebuie schimbat, ca lumea să nu vorbească despre necazuri, despre probleme?
– De luat oleacă de control cu vinzavodul cela, un kilogram de poamă e 1 leu, iar o sticlă de vin e 30 de lei, ar trebui și ghebosului acesta să-i dea măcar un 8-7 lei.
Vocea Basarabiei: Și altceva încă ce mai trebuie?
– Toată producția, orișice producție, un animal dacă îl crești – îl dai pe degeaba, o producție dacă o crești – o dai pe degeaba. Producătorul primește mai puțin ca acela care realizează de 5 ori.
Vocea Basarabiei: Așa ați calculat?
– Da, așa am calculat. Ca să crești un animal și să-l dai îți dă 20 de lei pe kilogramul de carne, dar în magazin carnea de vită e 100 de lei, așa și cu vinul, așa și cu pruna, așa și cu toate celea, asta-i.
Vocea Basarabiei: Cine vă insuflă încredere?
– Avem 25 de ani de când lucrăm la pământul acesta, s-a cam mântuit încrederea.
Vocea Basarabiei: Ce trebuie să se întâmple, ca să o recâștigați?
– Toți promit, toți promit și nimeni nu face nimic. Vine înainte de alegeri, eu îi spun: „Ce facem noi cu producția?” – „Dar noi n-am venit pe tema la agricultură”. Dacă în sat îs 2 învățători și 2 medici, la ce ați venit în sat? Îs 2 învățători în sat și 2 medici și atât, mai mult nu-i nimeni.
Vocea Basarabiei: Pentru dvs. contează Moldova pe ce drum se îndreaptă, mai aproape de Est sau de Vest?
– La noi tot depinde de mestnaia vlasti (administrația locală). Europa spune una, ei fac alta, toată trebușoara e de mestnaia vlasti.
Vocea Basarabiei: Și dvs. atunci când ați spus ștampila pe buletinul de vot, pentru ce ați votat?
– Pentru că ne-au promis, o să ne dea dealuri de aur, o să ne dea tehnică, o să ne dea motorină, o să ne dea îngrășăminte, au promis toate celea, s-a mântuit.
Vocea Basarabiei: Și de câte ori ați greșit pentru cel pe care l-ați votat?
– Cam întotdeauna am greșit.
Vocea Basarabiei: Și dacă duminică ar fi alegeri, pentru cine ați vota?
– Pe acei care o să promită, pe aceia o să-i votăm.
Europa! Noi în Europa vedem viitorul! Copiii s-au dus acolo, femeia s-a dus acolo, am rămas singur ca un cioban.
Vocea Basarabiei: Și cum vedeți viitorul satului și statului?
– Europa! Noi în Europa îl vedem.
– Copiii s-au dus acolo, femeia s-a dus acolo, am rămas singur ca un cioban.
Vocea Basarabiei: Unde s-au dus?
– S-au dus în Europa. Unde să se ducă, în Italia, unde poate să se ducă? De ce m-a lepădat femeia? Dă sapa, hai la lucru, și s-a săturat de „haiul” acesta și s-a dus. Și iaca treaba.
– S-o dus să facă bani.
Vocea Basarabiei: Cum vedeți viitorul Moldovei vă întrebam?
– O să fie bine. O să fie bine pentru acel cu fura, pentru acel cu frigiderul, pentru aceștia o să fie bine, dar pentru țărani nu-s schimbări.
Valentina Ursu, Vocea Basarabiei, suntem aici în vizită, în satul Drăgușenii Noi, Hâncești.
– Bine ați venit!
Vocea Basarabiei: Bine v-am găsit! Și vă întrebăm pe ce drum trebuie să se îndrepte Republica Moldova, ca cetățenii să spună că această cale este una corectă?
– Ar fi de dorit să ne putem îndrepta pe drumul cel corect, drumul corect e calea europeană, care toată lumea a luat-o.
Vocea Basarabiei: Dar dvs.?
– Eu am fost în Europa și am văzut că acolo se trăiește mult mai bine, am fost de multe ori.
Vocea Basarabiei: De ce acolo se poate trăi mai bine și aici nu?
– Legile lucrează mai bine pentru om, justiția lucrează mai bine pentru om.
Vocea Basarabiei: De ce în Republica Moldova justiția nu lucrează pentru om?
– Pentru că e corupție, pentru că vine multă lume din vremea sovietică încă și ei nu vor să se dea la brazdă nicidecum.
Vocea Basarabiei: Cum se scapă de corupție?
– Prin lege, să lucreze justiția adică, să nu fie corupți judecători pe care îi avem, destul de bine, procurori, care mai mult pentru buzunarul lor ei luptă, dar nu pentru binele omului, vzeatkă (mită) se mai zice în norod, vzeatkă se mai zice. Nu, dacă pe om îl duci în așa un tupik (impas) sau cum să-i zicem, păi, dacă el te aduce la aceea și câteodată că se vede cu ochiul liber că el: „Dă-mi și gata, noi lămurim treaba”.
Vocea Basarabiei: Până la urmă, cine e vinovat, cel care ia sau cel care dă?
– Și unul, și altul. Ian uitați-vă dvs., aista-i trai? Dvs. veniți de la Chișinău?
Vocea Basarabiei: Da.
– Eu vă duc acum, în spinare vă iau și vă duc până în Valea lui Frunză și vă las acolo, și dacă ieșiți de acolo, păi e bine.
Vocea Basarabiei: Dar ce e acolo?
– E glod.
Vocea Basarabiei: Noroi?
– Glod!
– Noroi-noroi!
– E un loc unde se duce lumea la curățat la vie și de acolo înapoi încălțămintea…
Vocea Basarabiei: Dar acum se discută mult că ar trebui să modernizăm satul, să europenizăm localitățile.
– Hai să-l modernizăm.
Vocea Basarabiei: Câți ani i-ar trebui, iată, Drăgușeniului?
– Hai să-l modernizăm, cine le stă în cale? Hai să-l modernizăm, care e problema?
Vocea Basarabiei: Câți ani îi trebuie satului dvs. să fie unul în rând cu cele din Uniunea Europeană?
– Mult! Iaca, eu locuiesc aici, iaca, sătenii, toți suntem aici, eu de când țin minte tot drumul acesta și tot cela, și tot…
Vocea Basarabiei: Dar dvs. vreți cineva să vină să facă sau vă implicați și dvs., cetățenii?
– Eu îs gata să mă implic și eu, dar cum, de unde finanțe, cine? Îs gata, iaca la noi în sat de câte ori s-a propus, iaca, să zicem, hai să punem ajutor pentru țintirim, cum avem noi în mahalalele celea, păi, poftim, am dat și eu ca un om de rând. Hai să cumpărăm ceva, am dat, dar banii banilor. De unde oameni buni, cu 3 lei kilogramul de poamă dvs. vreți să vă gândiți ce pălitură a avut cetățeanul, adică omul de rând? Eu, personal, am dat poama la piață, că altfel nu, cu 3 lei kilogramul de Moldova, e normal așa preț? 4 lei Izabela, dar 3 lei Moldova, eu personal am fost pe piață, eu.
Vocea Basarabiei: Și o să mai creșteți struguri?
– Nu vreau să mai cresc, dar ce să fac eu acum, să rup via în două, ce să-i fac? Adică, trăim cu o speranță, doamnă, trăim cu o speranță.
– Trăim cu speranța că la anul va fi mai bine.
Acum spune lumea că trăiesc rău, trăiesc rău, nu găsesc eu că trăiesc rău. Trăiesc rău cei care nu muncesc și caută ajutor să le dea.
Vocea Basarabiei: Dar cine vă insuflă încredere și cine vă alimentează această speranță?
– Noi, ca popor moldav, suntem buni la inimă, hai să facem cât mai multe, hai, să fie bine și când îl vezi pe cel de acolo că nu are jele deloc de tine ce poți să-i faci?
Vocea Basarabiei: Dar este unire în societate?
– Acum? Încă nu!
– Acum spune lumea că trăiesc rău, trăiesc rău, nu găsesc eu că trăiesc rău. Trăiesc rău cei care nu muncesc și caută ajutor să le dea, caută ajutor. El știe legea, de aici până aici eu nu fac, am pensie atâta, am atâta, mie o să-mi dea de lemne, mie o să-mi dea de lumină, mie o să-mi dea aceea, dar împrejur cresc buruieni, nu cresc cartofi, nu crește nimic.
* * *
Opinii adunate la Drăgușenii Noi, o localitate din raionul Hâncești. 2022 a fost un an în care guvernarea a luat decizii grele, dar necesare pentru cetățeni și stat. S-a trecut cu bine de greutățile anului trecut, dar provocări pentru 2023 mai sunt multe, o spune vicepremierul Andrei Spînu, ministrul infrastructurii și dezvoltării regionale, care mai sugerează că Anul Nou a început cu vești îmbucurătoare.
