VOCEA CARE NE UNEȘTE.

Ooops ! You forgot to enter a stream url ! Please check Radio Player configuration

LIVE

VB în provincie: Pe Putin, pe ruși, Dumnezeu să-i judece pentru războiul pornit, că eu îs femeie creștină, dar eu mă mândresc că noi primii i-am primit pe refugiați să le alinăm suferința

Președintele legislativului, Igor Grosu, a făcut bilanțul activității parlamentare. El a spus că 2022 a fost un an plin de provocări, cu greutăți, fiind martorii unui război nemilos, un război pornit de Rusia, care a atacat fără justificare Ucraina. Rezultatele ultimului sondaj, realizat de iData, făcut public în această săptămână, arată că 4 partide ar accede în legislativ în cazul unor alegeri parlamentare. Este vorba despre Partidul Acțiune și Solidaritate, aflat la guvernare, pentru care ar vota aproape 25 la sută, pentru Blocul Comuniștilor și Socialiștilor ar vota puțin peste 24%, Partidul „Șor” ar acumula 11,8 și, respectiv, 4 la sută dintre respondenți ar susține Mișcarea Alternativa Națională. Cum a fost anul 2022 și ce așteaptă moldovenii de la anul care vine? Căutăm răspuns la acest sfârșit de săptămână.

Anul 2022 a fost marcat de agresiunea Rusiei în Ucraina, turbulențe economice, inflație la niveluri-record, dar există o diferență între percepția cetățenilor cu privire la ce a adus anul care se călătorește pentru țara lor, respectiv pentru ei și familiile lor. Vocea Basarabiei a discutat la firul ierbii cu oamenii întâlniți la întâmplare în Budești și Cruzești, suburbii ale municipiului Chișinău.

– Cu probleme intră, cu gânduri, au fost de toate, dar, în orice caz, bogdaproste Celui de Sus că suntem sănătoși.

Vocea Basarabiei: Cel mai mult necaz aduce acest război din imediata vecinătate a Republicii Moldova.

– Bineînțeles că scopurile îs ale lor, dar principala problemă îi că sărmanii oameni cum o duc acum, uitați-vă ce timp e, și ei îs fără lumină. Aici de toate parcă avem, bogdaproste, și ne facem probleme că-i scump și nu ne ajunge, dar ei, dacă n-au lumină, n-au nimic, nu au casă?…

Vocea Basarabiei: Cine?

– Ucrainenii. Eu de asta mai mult, de-amu de ruși, Dumnezeu să-i judece, că eu îs femeie creștină și, știți, n-am dreptul tare să mă implic în judecata cuiva, dar faptul că familiile acestor ucraineni, sărmanii, mie îmi pare rău foarte mult de dânșii. Știți, undeva m-am mândrit că noi primii am fost acei care le-au deschis drumul, în Europa încă în primele zile mai stăteau pe gânduri, dar ai noștri, sărmanii, așa mici cum suntem, și au deschis la o mulțime de lume drumul.

Vocea Basarabiei: De cine depinde instaurarea păcii acum?

– În primul rând, de Ucraina depinde. Dacă ei au să reziste, o să fie cum o să fie, dar totuna probleme încă îi așteaptă, și îi așteaptă o mulțime. Noi, iacătă, nu vreau că anume pe radio să mă audă cineva că eu judec, dar mie îmi pare că lumea noastră nu chiar atât de rău trăiește comparativ cu alții, după cum se plâng unii. Dar părinții noștri cum trăiau cândva? Și erau mulțumiți și bucuroși, dar acum pentru orice se face așa o problemă… Eu, de exemplu, mă duc acum la biserică și nu tare vreau să judec pe cineva, dar, în genere, lumea nu-i atât de săracă cum își face probleme. Eu îs mai de demult, de mic copil eram cu părinții la deal și copiii acum așa-s, așa-ia, Doamne ferește să nu-i ocărască cineva, să nu-i obijduiască, copiii erau în rând cu părinții toți la muncă și erau iubiți de părinți. Dar știți cum, este încă și vorba ceea: Cum n-ar fi fost, în opinci, dar tot mai bine era atunci, că eram noi tineri. Poate că și asta-i.

Vocea Basarabiei: Există nostalgie după Uniunea Sovietică acum?

– Nu prea cred de-amu. Asta nu-i după Uniunea Sovietică, cel puțin la mine, îi după tinerețea care a trecut în timpul cela, să zicem, poate să mai fie nostalgie. Da, atunci era bine, e clar că era bine la perioada ceea, acuma-i bine în perioada asta. Văicărările acestea pe mine mă întristează, dar, în rest, mă rog, cum dă Domnul așa-i.

Vocea Basarabiei: Și drumul corect pe care trebuie să se îndrepte Republica Moldova care e?

– De-amu un drum pe care l-a pornit, să nu mai schimbăm atâta, ba suntem într-o direcție, ba suntem în alta. Noi de-atâta nu suntem nicăieri, pentru că noi la fiecare conducere schimbăm direcția, schimbăm macazul, cum s-ar spune. Să mergem unde este, în Europa, bineînțeles, că dacă să mergem cu rușii, unde să căutăm, dar singuri ce să facem?

Vocea Basarabiei: Trebuie reforme făcute acasă. Ce o să vină cineva să ne facă ordine?

– Cu reformele eu…, mă rog, îs pensionară, dar, în genere, bineînțeles că cu cât societatea merge înainte, ea și are legile ei de dezvoltare, trebuie să se schimbe ceva, nu poți să șezi cum a fost cu 20 de ani în urmă. În fiecare an sunt schimbări, așa că…

Vocea Basarabiei: Dar pentru dvs., simplul cetățean, omul de la firul ierbii, ce reforme sunt prioritare?

– Bineînțeles că educația. Principalul la copii educație să fie, educație și sănătate, asta pe noi ne privește cel mai mult, dar restul – cum dă Domnul și cum știe omul, și cum face conducerea.

Vocea Basarabiei: De la anul 2023 ce așteptări aveți, iată, pentru că vorbim despre schimbări?

– Am doi nepoței, să-mi fie sănătoși și copii am, să fie, de asemenea, sănătoși și să dea Dumnezeu și eu încetișor pe lângă dânșii. Pace să fie îi principalul, că, mă rog, este pace, sunt și toate celelalte. Și blagoslovenia Domnului, și ajutorul Domnului să fie cu noi și să muncim, să muncim și iar să muncim. Dar știți cum? Cu capul oleacă să fim mai limpezi și să mergem într-o direcție, iată ce ne trebuie, că de când s-a început democrația asta tot îi rătăcire. Se duce un partid, vine altul și schimbă direcția, și-i închide pe aceia, și-i deschide pe alții; vine unul și dă drumul la alții și-i închide pe ceilalți. Și lumea îi nemulțumită totdeauna, lumea totdeauna îi nemulțumită de ceva, așa că la fiecare în parte nu-i intri în voie, dar trebuie să fii un talent deosebit ca să duci poporul după tine. La oamenii obișnuiți care îs la conducere să le dea Dumnezeu sănătate și minte și ce vor face totu-i bun.

Vocea Basarabiei: Inclusiv rezolvarea problemei transnistrene ar putea să vină?

Nu știu eu cu problema transnistreană, știți, mă apucă durerea de cap și aș închidE televizorul când aud.


„De-atâta că-i una și aceeași și nu înțeleg care-i rezolvarea ei și care-i sensul. Poate mai sunt oameni care vor să fie cu noi, dar dacă nu vor, de ce să nu le dăm drumul? Dumnezeu cu dânșii și facă ce vor! Cu cât mai mult te ții de dânșii, cu atât ei îs împotrivă. Eu am fost la ruși și am lucrat cu femei din Transnistria. Ele categoric erau împotrivă: „Nu, nu, noi suntem cu rușii, noi suntem așa…” Da’ Dumnezeu cu dânșii, de ce să-i impunem noi? Eu așa socot, că trebuie libertate – vor, ducă-se. De ce noi să nu ne gândim să fim noi independenți? Știți altceva, eu nu știu cum, în genere, cu gazul, dar eu mă uit că tare multă lume acum trece la energie alternativă, unde te întorci sunt panouri, încetișor, în vreo câțiva ani lumea o să se dezică de gaz în genere. Așa că, ce să-i faci? Asta-i viața! În sărăcie, dar știți cum? Trebuie să fim oleacă mai cu demnitate și să mai rupem noi cu toate acestea. Să le dea Dumnezeu sănătate și ajutor la cei de la conducere!

Vocea Basarabiei: Dar ajutorul cel mai mare pentru Republica Moldova de unde vine?

– Din Europa clar că, de unde vine? Și din America. Bogdaproste și lor că ne dau, că de când s-a început democrația și s-au început partidele, și s-a început politica, s-a început și dezbinarea societății. Înainte unde mai erau probleme? Doamne ferește, nu erau la noi probleme etnice, dar acum fiecare sat îi cu politica lui, cu guvernul lui, cu partidul lui și iată rezultatul la politică. În genere, eu politica n-o am la inimă.

Vocea Basarabiei: Ce ar putea să consolideze societatea asta atât de dezbinată?

– În genere, în unele țări biserica, în altele – interesele naționale. Dar la noi, eu nu știu, de-amu la noi banul îi dezunește.

Vocea Basarabiei: Sănătate, la mulți ani!

– Mulțumesc, de asemenea și dvs.!

Valentina Ursu, Vocea Basarabiei, suntem în vizită aici, la Cruzești, și încercăm să facem totalurile anului 2022. Cum intră în istorie acest an?

„Anul 2022 n-a rămas rău, ne-am așteptat la mai bine, dar așa-i situația, războiul e la hotar. Dna președintă pensii bune ne-a ridicat, lucruri bune a făcut, oamenii trebuie să fie mulțumiți de ceea ce a fost”.

– Să mulțumim Domnului de ceea ce avem, să avem sănătate și pace. Pace să fie, războiul Putin să-l tragă înapoi, să nu ucidă copiii și lumea să rămână fără case. E un criminal Putin, el nu-i om bun, sufletesc la inimă, el îi criminal. El își dorește ca să ne ia cum a fost înainte cu Soiuzul (Uniunea Sovietică), dar lumea dacă nu dorește, suntem toți independenți, trebuie să dea voie la lume care și cum dorește.

Vocea Basarabiei: Tocmai s-au împlinit doi ani de când Maia Sandu a ajuns să fie președinta Republicii Moldova, prima femeie în istoria Republicii Moldova.

– Ea a luat totul pe nimic, tot în minus, de la zero. Și ea, fata, a făcut. Până când a făcut, foarte mult a făcut Maia Sandu. Chiar îi dintr-un sat cu mine Maia Sandu, că bunica mea a ținut-o în brațe pe dânsa. Bravo! Mama ei pe mine m-a învățat la desen și la muzică, profesoară a fost. Și-s părinți bravo.

Vocea Basarabiei: Dar care e drumul corect pe care trebuie să se îndrepte Republica Moldova, pentru că se fac sondaje de opinie…

– Pe drumul spre Europa, fiindcă noi, dacă o să fim cu Europa, o să trăim oleacă mai bine, dar dacă o să rămânem tot cu Putin și tot cu mâncăii iștia care ne-au mâncat până amu și ne-au furat, același Șor, același Plahotniuc, același Dodon și același Voronin, noi mai departe nu ne ducem cu dânșii. Ei vor ceva, dar nu li se primește.

Vocea Basarabiei: E dezbinare în societate, nu-i unire. De ce?

– De-atâta că lumea nu înțelege. El o ieșit în stradă la un miting acolo, el a ieșit pentru o copeică, că i-a plătit-o același Șor, care a furat banii de la noi, i-a furat și-i plătește la omul ista. El are de unde, dar omul cela n-a ieșit în stradă pentru aceea că, mă rog, să-l susțină pe Șor, el a ieșit pentru că i-i a mânca. Și gata, asta-i!

Vocea Basarabiei: Ce vă doriți de la 2023?

Ceva mai bun. Și-i dorim și dnei președinte succese înainte și speranță bună! Credem că ceva mai bun cu Uniunea Europeană o să fie, cu Rusia nu sperăm.

– Cei din Pridnestrovia (Transnistria) nu plătesc gazul, dar noi plătim câte 20 și ceva de lei, acolo le vine de la Putin, dar noi plătim de pe spinarea noastră. Îs criminali și hoți.

Valentina Ursu, Vocea Basarabiei, am ajuns în vizită aici, la Cruzești, și discutăm cu localnicii despre anul 2022. Cum rămâne el în istorie, cum a fost anul acesta?

– Ei, cum? Poate și normal, dar poate și rău a fost. A fost oleacă și secetă, și n-a prea fost roadă ca lumea, și crize multe au fost.

Vocea Basarabiei: Cum v-ați pregătit de iarnă?

– Cam puține lemne, dar ce să facem? Nu prea dau, dacă dau, îs scumpe. Dar de unde să iei mai ieftin? Îi multă, îi multă sărăcie și de lucru nu prea este.

Vocea Basarabiei: Aveți un loc de lucru acum?

– Acum, da, am, dar puțin plătesc, iaca cum. Ce-i 4 mii de lei, ce aceștia-s bani? Că eu dejuresk (sunt paznic) la o școală aici, la Ciocana, dar mai mult de 4 mii nu vor să-mi dea.

Vocea Basarabiei: Cu 4 mii cum vă descurcați, la ce ați renunțat?

– Ei, cum? Și soția mai lucrează, și are și oleacă de pensie și ne descurcăm, încetișor-încetișor ne descurcăm, facem focul cu lemne, gazu-i numai pentru mâncare. Și ce să facem, așa-i?

Vocea Basarabiei: Dar vă este clar de ce totuși au apărut așa de multe probleme în societate, și nu numai în Moldova?

Din cauza războiului s-au scumpit toate acestea. Și ce să facem, cu cine să ne batem, dacă nu se mântuie?

Vocea Basarabiei: Dar războiul vă este clar de ce s-a pornit?

– Dar eu știu de ce l-au pornit ei? Nu știu. Rusia cu Ucraina, ei nu se împăcau și…

Vocea Basarabiei: În opinia dvs., cine are dreptate?

– Ucrainenii numaidecât. Pentru ce rușii? Rușii s-au aninat de ucraineni.

Vocea Basarabiei: Dar calea corectă pe care să se îndrepte Republica Moldova care e – mai aproape de Est sau mai aproape de Vest?

– În Uniunea Europeană.

Vocea Basarabiei: De ce?

– Cum de ce? D-apoi acolo îi mai altfel ca la Rusia. În Rusia vezi că merge războiul, dar acolo îi totul normal.

Vocea Basarabiei: Și de la 2023 ce așteptări aveți?

– Să fie un an mai bogat, roditor, cu ploi, cu ninsori și cu pace. Pace, cel mai glavno (principal) să fie.

Vocea Basarabiei: Vă amintiți, în 1992 a fost război și la Nistru?

– Da, a fost la Nistru, da, și au ucis o grămadă de lume acolo. Eu taman atunci mă stroiam (construiam casa), când ei împușcau acolo. Și acei care construiau ziceau că oare nu cumva o să ajungă și la noi? Le-am spus că nu mai ajunge… Cum să ajungă la noi?

Vocea Basarabiei: Și de 31 de ani nu s-a găsit o soluție pentru problema transnistreană. Credeți că acum e mai ușor să fie reîntregite cele două maluri ale Nistrului?

– D-apoi cum? Trebuie să fie întregite.

Vocea Basarabiei: Ce vă doriți cel mai mult?

– Pace! Pace, sănătate și asta să fie că-i cel mai bine.

Valentina Ursu, Vocea Basarabiei, suntem în vizită aici, la Cruzești. Cum se călătorește acest 2022, cum intră el în istorie?

– În anul 2022 mă bucur că am întâlnit foarte mulți oameni empatici. Când au venit refugiații, inclusiv în localitatea noastră, am avut atâta lume bună, care a reacționat și m-am gândit că nu este totul pierdut în această țară, deși noi uneori suntem așa, mai pesimiști și ne pare că totul se distruge. Avem oameni buni și sufletiști, care au reacționat.

Vocea Basarabiei: Drumul pe care se îndreaptă Republica Moldova de unii e considerat corect, de alții e considerat greșit. De ce unii mai cred că drumul este greșit?

Drumul nostru este cel european.

Vocea Basarabiei: Dar înțelege cetățeanul simplu ce înseamnă integrare europeană?

– Cetățeanul înțelege foarte bine, oamenii nu sunt atât de naivi, oamenii foarte bine analizează, oamenii ascultă, inclusiv postul dvs., și știu foarte bine să disemineze lucrurile bune. Eu sunt fericită că sunt într-o localitate unde vectorul este cel proeuropean și asta mă bucură, dar la nivel de țară sigur că trebuie să avem modele bune.

Vocea Basarabiei: Cine pot deveni modele, cine trebuie să fie repere?

– În localitățile rurale, în primul rând, modele sunt angajații instituțiilor publice, pornind de la primar, doctor, director de școală, aceștia sunt oamenii la care, de obicei, se uită întreaga localitate. Și, bineînțeles, exact așa mergem pe aceeași scară la nivel de țară.

Vocea Basarabiei: Actul guvernării astăzi cum se înfăptuiește?

– Am avut mult mai multe speranțe, poate că și promisiunile au fost foarte multe și mari, desigur că încerc să găsesc scuze, pentru că nu este vina guvernării că a început un război, dar uitați-vă cât de mult am fost, totuși, susținuți de către Uniunea Europeană în această criză, inclusiv energetică, pe care o avem. Am impresia că suntem un popor de ăsta plângăcios, care mereu ne plângem, în schimb mergem și facem ceremonii foarte pompoase, nunți foarte scumpe și atunci este un pic cam inexplicabilă această văicăreală a moldoveanului. Este vina și a politicului care a învățat omul să nu facă nimic, să i se dea totul pe gratis, să nu-l implice, să-l țină cumva într-o parte și să vină doar cu aceste pomeni la oameni. Iată acesta este rezultatul activității mai multor partide politice de până acum, dacă tot vorbim în ultima perioadă de acești 30 de ani, la degradarea societății și a mentalității omului care gândește și doar așteaptă să i se dea totul pe gratis.

Vocea Basarabiei: Dar impactul geopoliticii, cum se resimte el în societate?

– Eu ziceam că, totuși, oamenii din jurul meu sunt mai mult spre Europa și îmi pare rău să văd oameni care încă mai cred că alături de Rusia avem ceva în comun. Or, Rusia deja a demonstrat că noi nu mai suntem prieteni, cu regret.

Vocea Basarabiei: Intenția liderului de la Kremlin era ca să refacă Uniunea Sovietică. Credeți că el mizează pe nostalgici sau mai ia în calcul și altceva?

– Bineînțeles că mizează pe nostalgici, pe oamenii aceia care ziceau: „Ah, ce bine era atunci!”, dar, de fapt, atunci ei erau tineri și acesta este răspunsul la întrebare. Eu nu cred că viitorul nostru este alături de Rusia.

Vocea Basarabiei: Care sunt ajutoarele sau ce sprijin vine din partea Federației Ruse, ca să le fie clar cetățenilor?

– Păi, asta e și ideea, că nu vine niciun ajutor. Și aici nu vorbim neapărat, de exemplu, da, când vorbim despre ajutor, dar abordarea pe care o are Rusia vizavi de țara noastră este una absolut inacceptabilă, inclusiv cu acest conflict transnistrean, cu care ne ține cumva legați. Or, dacă n-ar avea un interes de acesta urât și meschin, ne-ar fi cedat demult Transnistria înapoi, pentru că asta este țara noastră. Iată acesta este singurul și cel mai important exemplu pe care îl putem da. Și gazul, și implicarea aceasta iarăși și în UTA Găgăuzia, cu regret, unde ațâță acest spirit prorusesc și de aici au dividende politice politicienii de acolo din Găgăuzia, dar referitor la gaze eu sunt sigură că noi o să ne descurcăm. Și avem alături România, care este sora noastră mai mare și care nu ne lasă de izbeliște, și avem Uniunea Europeană, care cred că este scutul nostru cel mai important.

Vocea Basarabiei: Și de la 2023 ce așteptări mai aveți?

– În primul rând, să fie pace, pentru că și copiii mei mă întreabă: „Mamă, dar noi unde ne ascundem în cazul în care vine o bombă peste noi?”. Și asta este îngrozitor, pentru că noi până acum nu ne-am putut imagina că o să putem trăi asemenea zile și asta este, bineînțeles, din cauza Rusiei. Vreau să fie, în primul rând, un an liniștit, un an cu pace, cu anumite realizări, deși va fi un an greu din punct de vedere financiar, dar sper să fie unul optimist și cu solidaritate. Știți, sunt niște proverbe din astea – asta o zic eu și ca filolog –, sunt niște proverbe din astea gen rânza moldoveanului. Iată, acestea uneori sunt atât de veridice și atât de multe vorbesc despre felul nostru de a fi, deși noi încercăm să fim buni, empatici, sunt niște chestiuțe din astea, niște caracteristici ale noastre, probabil, care domină.

Vocea Basarabiei: Dar mai este un proverb – măcar în al 12-lea ceas

Măcar în al 12-lea ceas, și eu vreau să fiu din generația care crede într-un viitor mai bun.

Valentina Ursu, Vocea Basarabiei, suntem în vizită aici, la Budești, și discutăm despre perioada asta lungă de tranziție. Și voi, tinerii, ce vreți și ce puteți?

Noi vrem să devenim mai puternici, mai responsabili, mai disciplinați și cu o speranță mai mare în ziua care vine.

– Respectiv, punctul de la care am putea să începem, asta e să atragem mai multă atenție la noi, la propriul corp, la propria voință și la propriul spirit. Unul din punctele de la care am decis să începem este crearea unui spațiu și a unei infrastructuri sportive, care ar permite tinerilor să se dezvolte și să lucreze asupra lor. Ținând cont de importanța sportului și utilitatea, valoarea lui pentru fiecare, noi am pus mai mult accent pe acest element, creând anumite spații în care tinerii ar putea avea acces liber ca să valorifice asta, să-și creeze o disciplină internă.

Vocea Basarabiei: Dar cum definiți voi starea de lucruri din sat și din stat astăzi? Cum e să trăiești în Budești și în Republica Moldova?

– E destul de complicat, ținând cont de faptul că în spațiul nostru informațional mereu suntem extrem de bombardați cu o mulțime de informație care are mai puțin un rol constructiv și de ghidare, să spunem așa, ci unul mai mult de dispersare sau ca un fel de tulburare. Atâta timp cât este extrem de multă informație, noi nu reușim s-o prelucrăm pe toată și noi stăm într-un moment de impas, adică un moment în care tu și ai vrea cumva ceva să faci, să iei o decizie, să iei o direcție, dar nu poți să te determini, de-atâta că-i extrem de mult totul. Și în momentul acesta iarăși fiecare lucrează mai mult destructiv, de-atâta că cineva până la urmă ajunge să nu mai ia decizia aceasta.

Vocea Basarabiei: Dacă ar trebui să-i spui unui străin despre plaiul tău natal, ce i-ai povesti despre moldoveni și Moldova?

– Trebuie să mă gândesc, nu pot așa repede răspunde, nu, întrebarea-i complicată…

Vocea Basarabiei: Dar preocupările voastre sunt pentru ceea ce a fost, pentru ceea ce este sau pentru ceea ce va fi? Trăiți cu trecutul sau doar cu prezentul și viitorul?

– De trecut trebuie să ținem cont. Adică, cumva omul riscă să facă aceleași greșeli în viitor, dacă nu ține cont de trecut, dar nu cred că-i cazul să ne oprim acolo, doar acolo la sigur nu mai putem nimic influența. Mai mare accent urmează să punem pe prezent, dar, ținând cont de ceea ce trebuie să faci în prezent, trebuie să înțelegi unde te miști și direcția, să-i spunem așa, traiectoria de viitor. Trebuie să avem o claritate măcar în ce direcție mergem, după care și să lucrăm pentru a ajunge în acel punct.

Vocea Basarabiei: Voi, tinerii, aveți nevoie de modele, aveți modele?

– Toți avem nevoie de modele, doar cumva fiecare trecem prin momentul de autodefinire, de creare personală, de creare a propriei personalități și asta poți s-o faci doar în raport cu ceva, dar trebuie să fie unele exemple, modele pe care să poți să le urmezi, parțial, iarăși.

Vocea Basarabiei: Dar cine trebuie să fie aceste modele?

– Oamenii care au reușit mult mai bine decât noi și decât restul.

Vocea Basarabiei: Încrederea cea mai mare cine ți-o insuflă?

– Îngerii.

Vocea Basarabiei: Mergi la biserică?

– Da, slavă Domnului, numai azi n-am reușit.

Vocea Basarabiei: Dar în general mergi?

– În general, da, desigur, pentru că fără îngeri pur și simplu ne pierdem în tot ansamblul, adică acesta-i punctul pe care chiar se poate de bazat, se poate de avut încredere.

Vocea Basarabiei: Se mai călătorește un an, rămâne în istorie, cu provocări, cu crize, cu împăcări și cu neîmpăcări. Ce trebuie să reținem de la acest an care pleacă?

– Trebuie să vedem ce lăsăm în urmă și în fiecare zi să ne întrebăm cât bine am făcut, mai ales cei care sunt în funcții de răspundere, dar cu demnitate publică, mai ales, atunci ei în toată ziua trebuie să se întrebe ce au făcut, unde au greșit, să-și facă o agendă pe puncte ce vor face mâine, nu pe 4 ani înainte. Și să nu aștepte de la oameni recunoștință, să nu se întristeze că nu le sunt recunoscători, fiindcă și recunoștința, recunoștința asta poate să fie pe o clipă și dacă noi o să luăm după zicala că întâi ești eroul zilei, după aceea iarăși te-au rugat să faci ceva și îți mulțumesc, ești ca un frate, a treia oară când te roagă, ești obligat, iar a patra oară, când n-ai putut, înseamnă că ești dușman. În loc de îngâmfare să ai mai multă minte, în toată ziua întreabă-te cât bine ai făcut, muncește neîncetat, zâmbește neîncetat și iubește-ți aproapele mai mult decât pe tine însuți. De fapt, asta a spus Confucius, n-am spus eu, dar această înțelepciune este la fel bazată și pe Biblie – să-ți iubește aproapele tău ca pe tine însuți. Și am învățat…

Vocea Basarabiei: Cum înțeleg oamenii să facă fapte bune?

– Dacă noi ne uităm la copii, ei foarte greu cedează – e al meu, casa mea, jucărica mea, mama mea, tatăl meu. De fapt, sunt lucruri cu care este greu să te împarți, dar dacă mai ai frați și surori, vrei nu vrei, cu dragostea părinților trebuie să te împarți, să nu fii egoist. Iată de aici se începe și mai departe merge viața. Să poți să fii generos, asta înseamnă să-ți calci câteodată, și poate mai des, pe inimă și să cedezi, să dai de la tine ceea ce îți place mai mult, numai atunci vei avea și va fi apreciat. Iată aceste lucruri trebuie să le învățăm.

Vocea Basarabiei: În general, cum definiți starea de lucruri în Republica Moldova?

– Nu am dreptul să spun ceea ce gândesc, cu toate că asta este tot o libertate de a spune ceea ce gândești și radioul dvs., de fapt, este echidistant, dar mă aude o lume și eu nu am dreptul să fiu tristă, să fiu neîncrezută, să am apatie și să fiu disperată, dar avem foarte multe de învățat de la buneii și străbuneii noștri. De fapt, trebuie să facem un „stop!” în mintea noastră, să facem o retrospectivă cum am trăit, cum am trăit și chiar nu atât de departe, fiindcă acești 30 de ani…, de fapt, sunt oameni care au 60 acum, care au trăit și altfel. Și dacă erau două mașini în Budești, de exemplu, „Jiguli”, acum avem atâtea mașini de diverse mărci, de-acum „Jiguli” nici nu știu dacă mai există și prin ce cotruțe, nu poți să compari ceea ce au oamenii acum cu ceea ce au avut atunci. Deci, nu putem spune că trăim rău și greu, da, trăim rău, fiindcă vrem mai bine, dar trebuie să prețuim ceea ce avem și să prețuim oamenii, în primul rând, și să nu hăim, fiindcă noi una-două și… acela-i rău și n-a dovedit omul să fie ales și de-acum îl batjocorești. Cu lucrurile acestea trebuie să fim foarte atenți, fiindcă omori cu cuvântul omul și nu mai poți lua înapoi cuvântul, o palmă i-ai dat și, mă rog, se mai șterge pe obraz și îți zâmbește și poate conștientizează că a meritat, dar un cuvânt dacă l-ai spus și, mai ales, în public nu-ți este iertat. De aceea foarte atenți trebuie să fim și cu expresiile, să fim foarte atenți și cu rețelele de socializare, cuvântul rău ajunge, trebuie să ai frică de el, ca frică de Dumnezeu, fiindcă rănești omul și acesta este un război psihologic, un război care distruge psihologic persoanele și atacul la persoană, de fapt, se judecă. Dar oamenii nu vor să-și pună mintea cu agresorii psihologici, dar să știți că o să ajungem la aceea că o să răspundă.

Vocea Basarabiei: Viitorul satului și statului cum îl vedeți, cum ați vrea să arate?

– Nu mai rău decât este acum, dar se poate și mai bine.

Vocea Basarabiei: Ce trebuie schimbat, iată, și la nivel de infrastructură, și la nivel de mentalitate?

– Să nu fim egoiști, să nu fim indiferenți, începând de la vecini, fiindcă atunci când țipă vecina că o bate bărbatul și noi ne facem că n-o auzim și tare frumos și fals a doua zi zâmbim și parcă nu a fost nimic, iată și de fățărnicia asta ar trebui să ne debarasăm, dar asta ține de educație iarăși. Și cine-s educatorii? Tot femeile celea care tot mai aleargă primprejurul casei, fiindcă, din păcate, asta este încă societatea noastră. Și oricâte legi am primi împotriva violenței în familie, dacă o să fim indiferenți, n-o să avem rezultate.

Vocea Basarabiei: Percepția cetățeanului că cel care este ales, acela trebuie să aducă bunăstare, prosperitate, dar implicarea cetățeanului?

– Dar scuză-mă, te rog, Valentina, mulți spun: primăria trebuie să facă. Oameni buni, da’ veniți la primărie! Dar vreau să vă spun că mă bucur și de schimbări.

Vocea Basarabiei: De la 2023 ce așteptați?

De la 2023 aștept pace, înțelepciune, unire și o conducere tehnocrată.

– Trebuie să apreciem oamenii pe care îi avem, că de fapt au plecat majoritatea celor apți de lucru, profesioniști, dar iarăși, ei își decid soarta, ei și-au întins aripile și trebuie să zboare și așa cum toți copiii, dacă au plecat și și-au găsit rostul, noi trebuie numai să ne bucurăm și să decidem.

Vocea Basarabiei: La mulți ani!

– Mulțumim!

Valentina Ursu, Vocea Basarabiei, suntem în vizită aici, la Budești, și întrebăm cetățenii cum rămâne în istorie 2022. Cum a fost acest an?

– Bogdaproste, cei care au lucrat cât de puțin au avut, dar care nu, așa…

Vocea Basarabiei: Dar de ce ziceți „care a lucrat și care n-a lucrat”, ce nu toată lumea muncește?

– Nu, care se ține de pahar, șade și nu lucrează, dar cine lucrează mult și puțintel lucrează. Toată viața am lucrat la fermă, 32 de ani, și munca o știu, seară și dimineață, la 4 mă sculam și – rău-bine, plouă-ninge – ne duceam.

Vocea Basarabiei: Și de iarnă cum v-ați pregătit?

– Mulțumesc lui Dumnezeu! Și ne mai dau oleacă de pensie, oleacă de ajutoare, mulțumesc Domnului și la oamenii care se străduie, se străduie și fac bine pentru lume cât de puțin.

Vocea Basarabiei: Câți bani îi trebuie omului, ca să spună că-i mulțumit?

– Fiecare cum se deprinde, care și cum mănâncă, care și cum se îmbracă, care și cum iubește. Eu iubesc, dacă nu-i cu ce, cu cât avem, cu atâta trăim.

Vocea Basarabiei: Dar la ce ați renunțat și, iată, nu mai cumpărați?

– Și la încălțăminte, și la îmbrăcăminte, de-amu îmbrăcăm ce am avut înainte. Nu ne întreabă nimeni – îi veche, îi bună? Îi curată. Iaca, dna Valentina, amu este de toate, de toate, de toate, înainte cu 60 de lei lucram și mama și cu tata erau bătrâni, și trebuiau leacuri și dovedeam, și ne ajungea, da’ amu să ai cât n-ai avea că tot nu ajunge.

Vocea Basarabiei: Dar Moldova acum mai aproape de Rusia sau de Uniunea Europeană?

– De europeni, că la europeni îi mai bine, europenii ne mai dau câte ceva, dar rușii și gazul ni l-au închis. Iaca așa, dna Valentina. Eu vă doresc o zi bună, sănătate, în familie numai bucurie și la drum înger de pace, să vă păzească Dumnezeu.

Vocea Basarabiei: Ce așteptați de la 2023?

– Să nu fie lumea așa de rea, să avem cu ce face focul, cât de puțintel, să aibă Domnul grijă de noi.

Vocea Basarabiei: Dar de ce a pornit acest război în Ucraina?

– De bine ce li-i! De bine ce li-i lor, ei numai pentru dânșii se găsesc.

Vocea Basarabiei: Eu îmi amintesc, când părinții ziceau: Pace, sănătate, ploaie, ca să fie roadă și mai ziceau – înțelepciune împăraților.

– Ca să se împace împărații, să nu fie scandal. Mama mea spunea așa: Când au să se sfădească împărații, o să fie scandal și o să fie război, și o să fie foame. Și foame o să fie degrabă. De-amu ce să vrea Dumnezeu, îi puterea lui Dumnezeu, o să ne poată ocoli, Dumnezeu o să ne ia lângă dânsul, dacă au să fie dușmani să se pună așa în credință mare ca să facă, să ia, o să fie război. Da’ cu cine o să facă el, dacă bogăția asta o ia? Putin. Ne ia pământul nostru care a fost, de pe care ne hrănim nu unu, doi. Îi bine, dna Valentina? El se gândește numai pentru dânsul, dar pentru noi – nu. Doresc sănătate și pace! Dacă ai să ai sănătate și pace, și liniște în suflet, o să fie toată lumea împăcată.

* * *

Opinii pe care le-am adunat la Budești și Cruzești, suburbii ale municipiului Chișinău. Unii dintre oamenii cu care a discutat Vocea Basarabiei sunt pesimiști în privința multor aspecte privind anul care urmează, nu doar din perspectiva economică, dar și referitor la dezastrele climatice, continuarea războiului în imediata vecinătate a Republicii Moldova. Acest context impune provocări noi pentru populație, pentru guvern, dar și pentru agenții economici.

Autor

  • Ursu Valentina

    Moderatoarea emisiunii „Puncte de Reflecție”, dar și autoarea emisiunii „La firul ierbii”. A activat la Radio Europa Liberă din 2004 până în 2022. Anterior a muncit 17 ani la Radio Moldova. I s-a conferit Ordinul Republicii în 2009. Deținătoare a Medaliei „Om Emerit" din 1994. A scris în 1993 cartea „Râul de sânge", în care a inclus reportajele pe care le-a realizat în timpul conflictului armat de la Nistru (1992). Se regăsește printre cele 99 de femei ale Moldovei 2013. Omul Anului (2014) și (2021). Iar în 2014, președintele României i-a acordat Ordinul Național „Pentru Merit” - în grad de Comandor. A fost desemnată de cinci ori câștigătoarea Topului Jurnaliștii Anului.

Articole similare

spot_img
spot_img

cele mai populare

Preluarea textelor de pe pagina www.voceabasarabiei.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.voceabasarabiei.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite și cele electronice vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia Vocea Basarabiei.