Vocea Basarabiei: Vorbim astăzi cu celebrul artist Vali Boghean. Mulțumim, Vali, că ai găsit timp să vii la Vocea Basarabiei! O să discutăm despre artă, în primul rând, despre cultură, despre creațiile tale, despre relația dintre artist și consumatorul de creații artistice, despre toate vom discuta în această emisiune. Deseori s-a spus deja în spațiul public că Vali Boghean este al 14-lea copil în familie și eu am mai adăugat: un copil talentat, un copil pe al cărui creștet a pus Dumnezeu mâna, pentru că este un om împlinit.
Vali Boghean: Vă mulțumesc pentru invitație! Și cum am mai spus și eu în discuțiile noastre, mulțumesc de aceste aprecieri, dar eu cred că ele nu sunt ușor de dus, așa că eu prefer să fiu mai reținut în aprecieri, că e un pic mai ușor, cel puțin, să trăiesc.
Vocea Basarabiei: Cât de multă cultură se consumă astăzi în societate?
Vali Boghean: Dacă urmărim ce s-a întâmplat de astă-primăvară și până acum, eu zic că foarte mult și e bucurie mare că după doi ani de stagnare, doi ani dramatici…
Vocea Basarabiei: După doi ani de pandemie de COVID-19…
Vali Boghean: Eu le zic dramatici și am impresia că nu vreau să mai pronunț cuvintele acestea, pentru că s-au pronunțat atât de mult, de parcă nu mai era nimic în lume decât aceste cuvinte: COVID, pandemie și tratament. Acum, eu zic că da, foarte multă cultură se consumă, în comparație cu ceea ce a fost până la asta. Eu, totuși, cred că urmare a ceea ce s-a întâmplat în cei doi ani, vara asta s-au consumat foarte multe evenimente culturale. Și eu am fost implicat, chiar am și participat.
Vocea Basarabiei: Și nunțile, și cumetriile, și zilele de naștere și multe-multe alte ceremonii care au adus artistul și în sălile de ceremonii, nu doar pe scenele consacrate.
Vali Boghean: Dacă ele fac parte din actul cultural, da. Eu cumva conștient le-am omis, pentru că sunt cel care nu cred că ele fac parte din actul cultural sau fac parte din cultura neamului nostru. Ele sunt niște lucruri foarte frumoase, de obicei sunt niște ritualuri, dacă vreți, și eu particip și la ele, dar totuși pentru mine consumul de cultură este ceea cu ce poți să trăiești în afara distracției paharului, să zic așa, în afara spiritului fiziologic. Totuși, pentru mine cultura asta înseamnă emoție, asta înseamnă să trăiești sufletește altceva, să ieși cu o învățătură din acest spectacol, expoziție sau orice alt act cultural.
Vocea Basarabiei: Eu aud de la unii cetățeni că ar exista cultură de calitate și cultură de proastă calitate. Așa să fie?
Vali Boghean: Da, și nu suntem noi cei care ar fi bine să dăm o apreciere care e de calitate și care nu, până la urmă, totuși consumatorul final e publicul și el dă cumva această apreciere: cât ești de întrebat, cât ești de bun. Dar e un drum lung de parcurs până ajungi să nu fie ei cei care dau aprecierea, dar să fie totuși elitele, oamenii de artă, ei să dea tonul ce este bun și ce este mai puțin bun. Eu cred că noi încă suntem la începuturile unei noi etape în care ne apucăm să ne formăm ca oameni de artă.
Vocea Basarabiei: Dar de ce la începuturi, au trecut 31 de ani de independență, totuși în Republica Moldova lucrurile s-au schimbat? Deși, iarăși, dacă e să fac trimitere la ceea ce spune cetățeanul, este o tranziție interminabilă și încă nu s-a dezmetecit cetățeanul de unde a pornit și unde a ajuns.
Vali Boghean: M-ați ajutat să răspund, pentru că nu vreau să supăr pe nimeni, că noi am moștenit ceva nu de cea mai bună calitate, pentru că astăzi nu cred că este important în această emisiune să vorbim despre asta. Cel puțin, eu acum mă refer doar la tot ce înseamnă muzică și cum s-au dezvoltat diferite genuri pe partea culturală, mă refer doar la muzică, nu vreau să răspund pentru celelalte domenii, dar avem multe lacune în aceste lucruri.
Vocea Basarabiei: Care sunt aceste lacune?
Vali Boghean: Cel mai mare care le-a încurcat, le-a dispersat a fost, totuși, politicul; politicul implicând artistul în diferite evenimente unde să-și facă imagine sau să aducă publicul ca să-și transmită mesajele.
Vocea Basarabiei: Dar și artistului i-a plăcut să meargă fie într-o tabără de politicieni, fie în altă tabără?
Vali Boghean: Aici este și răspunsul meu. Nu cred că este bine acum să vorbim despre ceea ce am moștenit, cred că e mai bine să ne uităm în față și să vedem ce putem face, reieșind de unde suntem acum. De asta ziceam că publicul totuși este beneficiarul final al unui act cultural sau al unui text și de aici încep noile noastre reguli în viața asta modernă, de la cerere. Cel care cere sau e gata să dea un ban pentru orice, acela începe a fi important.
Vocea Basarabiei: Și banul astăzi decide totul, așa cum crede cetățeanul Republicii Moldova?
Vali Boghean: Nu toți,sigur că nu toți, dar nu-i bine și să-i neglijăm.
Vocea Basarabiei: Deci, banul nu aduce fericire, dar nu poți fi fericit fără bani?
Vali Boghean: Nu sunt de acord cu fraza asta. Nu știu a cui e, poate e a dvs…
Vocea Basarabiei: Nu, am auzit-o tot de la lume…
Vali Boghean: Haideți să spun altfel. Nici eu nu vreau să mai propun societății noastre să umble cu sufletism, cu pus pe tavă, că oamenii nu mai sunt oameni, pentru că atât e de ușor cu acest lucru să-i manipulezi și în egală măsură nu sunt de acord să punem totul în soluția și în a rezolva prin bani. Acest mijloc îl caut eu și în muzică, și zi de zi cu tot ce pot eu activa, cu concerte și diferite manifestări, pentru că dacă punem chestia asta cu „nu mai suntem oameni, că ăsta-i om, că să rămânem oameni” și nu ținem cont că noi suntem în 2022, mi se pare o banalitate și o naivitate. Și dacă venim să spunem că, gata, totu-i pe bani, dialogul s-a terminat. De asta haideți muzica să n-o mai…, arta nu vreau s-o pun acum să fie factorul decisiv și să fie exemplu pentru toată societatea, fiindcă mi se pare incorect și nu-s de acord să pui pe umărul artiștilor astăzi tot. Pentru că noi sau suntem ceva întreg sau dacă le-ai spune că, uite, acesta-i cel mai vinovat, iar acesta-i mai puțin vinovat mi se pare că nu este corect, dacă mă refer la ceea ce am vorbit..
Vocea Basarabiei: Dar în goana asta după mult material se uită de spiritualitate?
Vali Boghean: Eu nu cred că noi am face bine să-i cerem tineretului acum spiritualitate.
Vocea Basarabiei: Să-i lăsăm așa cum cred ei că trebuie să-și trăiască anii pe merite?
Vali Boghean: Nu! Cred că ar fi bine să putem să facem diferența, noi, cei care pretindem că trăim spiritual, pentru că omul este cel mai bun exemplul și cel mai bun limbaj este tot exemplul. Și atunci, tinerii dacă ar vedea la cei adulți un pic de mai multă unitate, de mai mult exemplu în diferite domenii, credeți-mă că ei ar avea alt comportament, dar nu prea avem modele de urmat. Și asta o spun deja fără, poate că obraznic sună, și în multe domenii și numai cum apare vreo persoană, vreun om care parcă da, uite, astea-s primele reguli ale unui om după care se conduce, după modelul de personalitate. Noi asta încă nu avem. Aici, de fapt, este ruptura și de aici spuneam că și în muzică nu prea avem ce moșteni. În lucru avem câțiva și abia de știm cum să-i păstrăm și încă-i mai punem câteodată sub oarecare judecăți sau critici.
Vocea Basarabiei: Ai vorbit ceva mai devreme de unitate, dar în societatea moldavă mereu se atrage atenția că e dezbinare, că e o scindare și că de ce la sud se gândește într-un fel și la nord în alt fel, iar peste Nistru în cu totul alt fel. Și cum se face această unitate, cine aduce această unitate?
Vali Boghean: Eu nu știu dacă aș fi, eu pot să am o părere sau să vă spun cum văd eu?
Vocea Basarabiei: Un punct de vedere, da.
Vali Boghean: Cu riscul că pot să spun și o banalitate, din start îmi rezerv dreptul…
Vocea Basarabiei: Nu, eu știu că Vali Boghean nu spune banalități.
Vali Boghean: Evident că la această întrebare deodată ar veni să dau reacția la lucrurile conspirative, că noi, în primul rând, suntem cumva încurcați, cumva pe noi nu ne vrea nimeni uniți și tot ce înseamnă unitate este o problemă, și nu numai la noi în societate, ci și în orice altă societate. Și asta o înțelege orice om care pretinde că are o gândire critică sau îi place să mai umble la substanța lui cenușie.
Vocea Basarabiei: Dar pe de altă parte, se zice că Republica Moldova e un stat mic, oamenii se cunosc unul pe altul și ar trebui această solidaritate, această unitate să fie mult mai prezentă.
Vali Boghean: Noi încă nu avem un plan de unificare.
Vocea Basarabiei: Sau un plan de țară nu există?
Vali Boghean: Da, un plan de țară. Și nu e neapărat să fie declarat de vreun partid politic, nu e neapărat să fie de stânga, de dreapta sau de centru, nu-l avem noi, oamenii din țara asta cu experiență și cu multe alte domenii să găsim această unitate, această chimie, acest lucru care să ne poată aduna, nu neapărat pe toți, că toți niciodată nu o să se adune.
Vocea Basarabiei: Așa este.
Vali Boghean: Noi avem o lipsă mare de elite în toate domeniile, oameni cu care să poți, cel puțin, să pui în discuție sau în dezbatere orice alt domeniu, pentru că deseori spun lucrul acesta: afară dacă este o problemă într-o stradă oarecare, nu contează în ce limbă a vorbit cel care a făcut-o și n-a făcut-o cum trebuie. Dacă noi astăzi avem o oarecare problemă, nu contează că-i de la sud, din centru sau de la nord, noi avem problema asta. Și atunci, eu cred că ea este dintr-o sumedenie de factori pentru care oamenii care, cel puțin, au potențial, au capacități, ei nu mai vor să vorbească. Cei mai lenoși sunt acum cei deștepți, bine pregătiți, sunt cei mai neinteresați, stau pe la colțul meselor, le place să critice bine, dar fără implicare. Și atunci, noi ce avem? Avem o mare majoritate de implicați plini de orgolii, frustrați și tot așa. Asta este, de fapt, realitatea noastră. De asta nu găsim încă această formulă de unificare.
Vocea Basarabiei: Dar această elită a societății trebuie să apară? Și cum apare, de unde apare? Sau trebuie, totuși, cetățenii să promoveze anumite figuri, intelectuali, rolul intelectualilor?
Vali Boghean: Intuiam că dvs. o să mă întrebați acest lucru – cum să apară? Nu știu dacă este cel mai bun exemplu sau soluție pe care s-o dau, cum să apară. Prima ce mă face pe mine să cred că acesta-i drumul nostru pe care trebuie să-l parcurgem, nu cred că sunt societăți puternice fără a avea în spate drame. Dacă ne uităm acum la vecinii noștri, ei își apără și își croiesc drumul libertății, valorilor lor și tot ce înseamnă evoluție în Ucraina prin sânge și prin mari nedreptăți. Și atunci, oricât de dur ar suna asta, noi măcar nu ne putem apăra valorile noastre sau dorințele noastre prin chestii simple, bunăoară, să mai stingem lumina sau să nu ne șantajeze cineva cu gazul și multe alte lucruri. De asta mi se pare că asta ar fi cu ce ne răsplătim noi astăzi, nu știu, prin drumul acesta lung de incertitudini, de neînțelegeri, să ne hărțuiască alții… Deci, asta-i plata pe care o plătim. Asta-i prima parte a ceea cum văd eu, dar dacă să caut, nu știu, eu deocamdată fac ceea ce știu sigur că mă poate găsi cu oameni care ar fi de acord cu mine, cânt anumite cântece care să adune și să nu disperseze, încerc să fiu deschis pentru orice comunicare din toată societatea și cu toți…
Vocea Basarabiei: Eu știu cum zice Vali Boghean – Eu cânt bucuriile și necazurile poporului meu.
Vali Boghean: …Pentru neam și țară!
Vocea Basarabiei: Și mai știu că atunci când începi să cânți Galbenă gutuie și când ești aplaudat sau îngână și lumea împreună cu tine versurile acestei melodii, tu spui că ăsta este neamul meu.
Vali Boghean: Corect! Asta era o mică propunere la ceea ce spuneți dvs., cum văd, care ar fi soluția. Eu am găsit un cântec, un cântec în care se regăsesc trăirile câtorva generații ale neamului acesta, l-am readus și mă țin de el: îl cânt și vară, și iarnă, și noapte și zi, pentru că mulți știu că acesta a fost clasificat ca și un colind prin interpretare și de aceea că am trăit și eu aceste timpuri, eu am găsit o mică soluție. De ce să nu se găsească la diferite domenii? Să gândim un pic egoist, dacă vreți, să accepte diferite discuții, acolo unde se întâmplă strategiile țării acesteia în diferite domenii – juridic, economic, politic, diferite, cu pahare, cu saune, să nu se găsească o unificare clară mai egoistă pentru a crește ceva aici, pe intern, pentru că, de fapt, noi avem o bogăție mare, că suntem atât de diverși, dacă ar vrea să vadă cineva asta ca o bogăție.
Vocea Basarabiei: „Unitate prin diversitate” este și un slogan pe care Uniunea Europeană îl folosește des, dar pentru că Republica Moldova, așa cum spune cronicarul, este așezată în calea tuturor relelor și pentru că ceva mai devreme ai zis că trebuie să alegem drumul corect pe care să ne îndreptăm, iată, cum alegem calea aceasta corectă, că pentru unii poate e corectă, iar pentru alții se pare că ea e greșită?
Vali Boghean: Să se trezească cei care au potențial, să fie gata să vorbească în orice grai, să nu se dea manipulați și să fie gata să facă ceva necondiționat, cu riscul că cineva o să vină și chiar poate să zică: „Asta eu am făcut”. Din momentul acesta, eu cred că s-ar începe primii pași pentru a găsi oamenii care să nu devină neapărat politicieni, deci, oameni valoroși ai acestei societăți, care să fie o alternativă politicului. Și atunci va fi un echilibru. Asta e doar o părere care cred eu că e foarte bună, și nu e numai a mea, e acumulată de mine din diferite discuții. Atunci, orice om și orice parte politică a țării va fi cumva obligată să țină cont de aceste păreri, nu ale unui singur om, dar ale unui cerc de oameni, cum erau, mi se pare mie, pe timpuri elitele sau valorile unui neam. (…)
