Bună ziua, dragi prieteni ai Vocii Basarabiei! Sunt Iulian Ciocan și vă invit la o nouă ediție a „Radiografiei săptămânii”, iar azi cea care mă va ajuta să disec actualitatea este Valentina Iusuphodjaev, directoarea Centrului Național al Cinematografiei.
Vocea Basarabiei: Valentina, bine ai venit în studioul Vocii Basarabiei!
Valentina Iusuphodjaev: Mulțumesc pentru invitație! Eu sunt acum directoarea Centrului Național al Cinematografiei, dar este o poziție vremelnică.
Vocea Basarabiei: De ce?
Valentina Iusuphodjaev: Pentru că e un mandat și, de fapt, sunt producătoare de film.
Vocea Basarabiei: Deci, 2, 3, 4 ani?
Valentina Iusuphodjaev: Nu, sunt de un an și ceva doar.
Vocea Basarabiei: Dar mandatul cât durează?
Valentina Iusuphodjaev: Patru ani.
Vocea Basarabiei: Înainte de a intra în actualitate, să luăm în discuție niște teme recente, vreau să te întreb, ce mai face cinematografia moldovenească? Pentru că eu din când în când mai văd câte un film documentar care apare, dar filme de ficțiune parcă nu prea sunt.
Valentina Iusuphodjaev: Dacă aș fi foarte laconică și un pic evazivă, aș zice că e loc pentru mai bine, dar, da, e loc pentru mai bine, într-adevăr. Și trebuie să înțelegem ce s-a întâmplat, pentru că a fost o ruptură, din 2004 a fost lichidat acel departament pentru cinematografie care a existat, a mai rămas comanda de stat, ceea ce a fost o chestiune un pic absurdă, într-o democrație trebuia lichidată comanda de stat, și nu un departament al cinematografiei, de fapt, pentru că filmul, filmul european funcționează în baza sprijinului de la stat. Deci, statul trebuie să facă niște injecții în acest domeniu. Eu știu că există foarte mult scepticism că poate exista film în Republica Moldova. Or, noi pur și simplu un pic am întârziat în a lua niște decizii și a lucra în acest domeniu, pentru că, iată, multe țări nou formate sau recent formate au reușit, și au reușit foarte bine să ardă etapele și să se conformeze unei noi piețe care există astăzi în lume, și să construiască o industrie, o industrie care, apropo, aduce bani foarte mari, pentru că volumul audiovizualului a crescut enorm în lume și atunci este și partea economică, și partea de imagine a unei țări. Eu consider că trebuie de pus accent pe acest lucru, aș zice, de consolidare a identității, de formare a unor valori, de transmitere a unor mesaje ș.a.m.d. Bine, încet, eu venind în această poziție am început să lucrez cu cadrul legal, care este cumva, vrem sau nu vrem, dar determină foarte multe lucruri și am început niște reforme care mi-aș dori să meargă mai repede, dar nu depinde doar de mine, e un sistem întreg și eu cred că în câțiva ani noi ne vom anunța apariția pe piața internațională. Deja se întâmplă niște lucruri, deja sunt participări la festivaluri mari, de categorie înaltă, mă rog, în domeniul nostru sunt niște clasificări, deci deja se întâmplă niște lucruri, anul acesta am obținut și niște bani suplimentari și 17 proiecte sunt finanțate. Filmul înseamnă bani mari, de fapt.
Vocea Basarabiei: Dar banii pe care i-ați obținut sunt suficienți pentru a face un film?
Valentina Iusuphodjaev: Nu sunt suficienți, pentru că există niște cifre, un micro-buget pentru un film de ficțiune, de aceea și avem probleme cu filmele de ficțiune. Documentarul este cumva mai accesibil, bine, în funcție și de scenariu, dar pentru un film de ficțiune un buget micro este 100.000 de euro, acesta este startul pentru a face un film și deja ceva un pic mai complex, dar tot cu un buget redus, este nevoie de 300.000 de euro, pe piața internațională, iată, în România – în medie, 800.000-1.000.000 de euro. Or, în ziua de astăzi filmul nu există separat și trebuie să intri în joc cu alți parteneri, producători ș.a.m.d., dar cum cred că multe lucruri aici se bazează pe entuziasm, pe ambiții, pe ambiția de artist, lucrurile se întâmplă. Cred că cel mai important ce trebuie noi să facem, prioritatea ar fi să creăm un fond extrabugetar, așa cum se întâmplă în toate țările europene pentru a securiza acest domeniu și a nu depinde de guvernări, de schimbările de pe arena politică.
Vocea Basarabiei: Să atrageți și niște bani din altă parte?
Valentina Iusuphodjaev: Exact! Este un principiu foarte simplu – cine consumă film, acela plătește.
Vocea Basarabiei: OK, și în cât timp Moldova va ajunge Coreea de Sud, de exemplu, care scoate seriale pe bandă rulantă și unele sunt foarte vestite?
Valentina Iusuphodjaev: Eu nu cred că trebuie să ne punem scopul de a concura cu Coreea de Sud sau cu Nollywood, Bollywood ș.a.m.d. Haideți să începem să concurăm mai întâi, pas cu pas, cu Armenia, Macedonia de Nord, Croația, Albania, care, apropo, multe din ele au ajuns pe lista scurtă la Oscar, deci să le luăm pe rând.
Vocea Basarabiei: Acum o să trecem la niște teme, așa cum le-am promis și ascultătorilor, și celor care ne vizionează. Iată așa o știre, Valentina: Dorin Chirtoacă e indignat de faptul că Marian Lupu, fost fruntaș al Partidului Democrat, a fost decorat recent cu Ordinul Național „Steaua României”. Într-adevăr, Klaus Iohannis, președintele român l-a decorat pe Marian Lupu, ca președinte al Curții de Conturi, cu acest ordin, iar Dorin Chirtoacă, care este indignat, a zis așa: „În semn de protest renunț la același ordin, primit în 2014”. Vreau să te întreb – tu ești la fel de indignată ca și Dorin Chirtoacă?
Valentina Iusuphodjaev: Nu!
Vocea Basarabiei: De ce?
Valentina Iusuphodjaev: Pentru că eu privesc un pic mai filosofic la aceste ordine. Dacă stăm și ne gândim cum de obicei se întâmplă acest proces, că nu stă Klaus Iohannis singur și alege oamenii acolo, are o cancelarie, chiar dintr-o curiozitate m-am uitat să văd un pic cum se întâmplă acest lucru și înțeleg că personal Klaus Iohannis are dreptul să ofere un procent din aceste distincții. Sunt niște oameni acolo, înțeleg că nu doar Marian Lupu, dar a fost un grup întreg de experți și e acolo și el cu toții, că nu i s-a conferit lui separat. Dacă vorbim despre cui se conferă acest ordin, este cea mai mare distincție a României, aici poate mi-aș pune niște întrebări. Dar i s-a conferit acest ordin și dlui președinte Timofti, de ce nu ne-am pune întrebarea pentru ce sau dacă vorbim în contextul limbii române, că asta s-a vehiculat că la un moment dat dl Lupu vorbea despre…
Vocea Basarabiei: Da, se spunea că el mai mult acredita ideea unei limbi moldovenești.
Valentina Iusuphodjaev: Păi, uite, eu m-am uitat dintr-o curiozitate pe listă și am văzut că era și dl Lucinschi…
Vocea Basarabiei: Și el a luat acest ordin?
Valentina Iusuphodjaev: Da, și mai țin minte că în timpul dlui Lucinschi am trecut la limba… de la cea română la alta. Adică în sistem tot timpul se întâmplă și niște lucruri un pic mai ciudate, hai să le zic așa. Da, probabil dacă aș fi eu, aș alege cu mare grijă cui să dau acest ordin.
Vocea Basarabiei: Am înțeles. Deci, supărarea dlui Chirtoacă ți se pare cumva nițel pripită?
Valentina Iusuphodjaev: Nu neapărat pripită. Eu cred că foarte multe lucruri se fac pentru dividende de popularitate, politică ș.a.m.d., adică nu știu, poate și…
Vocea Basarabiei: Gestul lui Dorin Chirtoacă ar fi un gest de politician, așa să zic?
Valentina Iusuphodjaev: Nu știu pe cât de… Probabil, poate e sincer revoltat, dar cred că sunt multe lucruri care ar trebui poate mai mult să ne revolte, dar e tot dreptul lui să refuze.
Vocea Basarabiei: Dar nu ai impresia că prea mulți oficiali moldoveni și oameni de cultură din Moldova au primit distincții românești? În general, eu de-a lungul anilor remarc un torent de distincții românești pe care le iau moldovenii.
Valentina Iusuphodjaev: Pentru mine e greu de înțeles. Adică eu înțeleg de ce are această distincție Cristian Mungiu, care a dus faima țării cu filmele lui, Simona Halep, Eugen Doga, pentru mine e mai simplu să înțeleg.
Vocea Basarabiei: Da, sunt niște oameni foarte cunoscuți care au realizările lor.
Valentina Iusuphodjaev: Pentru că da, pentru niște servicii deosebite față de poporul român, adică aici aș fi vrut să văd un dosar la fiecare, cel puțin, că eu nu mă grăbesc cu concluzii pripite, adică aș fi vrut să văd un dosar pe același Dorin Chirtoacă, ca să-mi dau seama și eu, cel puțin să văd pentru ce anume.
Vocea Basarabiei: Deci ai vrea să vezi nu numai dosarul dlui Marian Lupu, ci și dosarul lui Dorin Chirtoacă, care a luat și el acest ordin?
Valentina Iusuphodjaev: Da! De ce nu? Pentru că era vorba de un audit, de o grupă de experți pentru audit, nu mă pricep în asta și îmi vine greu, dar nici nu am văzut o informație foarte detaliată, poate și e undeva, s-a preluat doar acest titlu de știri și cam la asta s-a redus.
Vocea Basarabiei: Am înțeles. O altă știre recentă este aceea că guvernul promite câte 3.000 de lei pentru așa-zișii „bugetari”, deci pentru „bugetarii” cu salarii mai mici de 15.000 de lei. Și atunci stau și mă gândesc: să admitem că e o familie, soț și soție, ambii sunt așa-ziși „bugetari” și au salarii de 13.500-14.000 de lei, deci împreună ar avea vreo 28.000 de lei. Ei merităsă mai ia, din punctul tău de vedere, încă câte 3.000 de lei de fiecare doar pentru faptul că sunt „bugetari” și au un salariu de până la 15.000?
Valentina Iusuphodjaev: Cred că, de fapt, fiecare caz este individual, în primul rând, în al doilea rând, eu nu prea știu așa salarii mari. Adică, probabil că mai sunt…
Vocea Basarabiei: Sunt și mai mari de 15.000…
Valentina Iusuphodjaev: Sunt. Și sunt și eu acum, mă poți cataloga drept „bugetar”. M-a mirat tot timpul cum se întâmplă la unele instituții de stat, pentru că există o grilă foarte clară de salarizare, eu voi beneficia de acest ajutor. Acum, cât mă ajută el pe mine, eu având un copil care e încă la întreținere, că e minoră, nu știu. Adică, eu cred că lucrurile sunt în funcție de: în funcție de familie, în funcție de persoanele întreținute, în funcție de, hai să zic așa, chiar în funcție de ceea ce faci sau de profilul poziției tale sau muncii tale, pentru că probabil că sunt „bugetari” care mai au acolo o grădină și reușesc să se ducă să mai facă ceva, pentru că au timp și nu au multe poveri pe cap sau sunt care nu au timp. Deci, probabil că e așa, nu știu, o abordare cam matematică eu o văd.
Vocea Basarabiei: Adică cumva ți se pare că lucrurile nu sunt nuanțate și nu există o analiză foarte clară a fiecărui caz aparte, adică se dă tuturor, dar unul s-ar putea să aibă 6.000 de lei, de exemplu, și altul să aibă 14.000 de lei și, bineînțeles…
Valentina Iusuphodjaev: …sau cineva vine la muncă de mai departe și cheltuie pe drum, pe transport niște bani, sau sunt oameni bolnavi care au o dietă sau au nevoie de medicamente și atunci în mare bugetul lor se duce pe achiziționarea acestor medicamente. Deci sunt o mulțime de nuanțe aici.
Vocea Basarabiei: În fond, dacă statul are bani să le dea tuturor, poate că asta e și bine?
Valentina Iusuphodjaev: Păi da, bunăstarea cetățenilor, de fapt, e un scop, nu? Unul prioritar, în mod normal.
Vocea Basarabiei: Dar nu cumva ți se pare că „bugetarii” sunt niște privilegiați aici? Adică de ce n-ar merita poate acest ajutor de 3.000 de lei și un om care lucrează lao companie privată și are un salariu de 12.000-13.000 de lei, pentru că și el, de fapt, la rândul lui, plătește niște contribuții de asigurare socială, plătește impozite. Părerea mea subiectivă, strict subiectivă este că la noi cumva „bugetarul” este privilegiat în raport cu unul care lucrează în sectorul privat.
Valentina Iusuphodjaev: De fapt, poate era cândva așa. Vreau să spun că, spre exemplu, la noi în instituție lucrează oameni care au salarii de 5.500 de lei brut, deci atunci când se mai plătesc și impozite rămâne foarte puțin. Cred că este un concept cumva justificat, pentru că e o criză mare de cadre la buget și aceste salarii fantastice despre care vorbeai, totuși le au un procent foarte mic, pe când în mare, chiar și la minister salariile sunt de 7.000-8.000 de lei, poate 9.000, or la privat probabil că este această flexibilitate și o liberă alegere.
Vocea Basarabiei: Dar nici la privați nu toți au salarii astronomice.
Valentina Iusuphodjaev: Da, dar e mai multă flexibilitate acolo. Să știi că mie îmi este foarte greu să găsesc oameni care să vină să muncească, pentru că ei preferă să meargă la un call centru, unde lucrează X ore, au timp și pentru ei și ridică un salariu de 600 de euro, fac o muncă de robot, fără a-și încărca foarte mult creierul. Deci sunt situații foarte diferite, nu știu, e o problemă foarte complexă, de fapt, și cred că problemele trebuie rezolvate sistemic și mai profund. Asta acum e așa, e o ofertă sau o găselniță foarte temporară, să zic așa, pentru că pe cei cărora le va fi greu nu-i vor salva acești 3.000 de lei.
Vocea Basarabiei: Da, e un ajutor unic, adică i-ai luat și după aceea oricum trebuie să-ți rezolvi problemele cu salariul pe care îl ai.
Valentina Iusuphodjaev: Exact.
Vocea Basarabiei: Iată așa o știre: deputatul rus Leonid Sluțki, liderul partidului ultranaționalist LDPR, deci e un fel de urmaș al lui Jirinovski, să zicem așa, a spus recent că „Transnistria este teritoriul nostru, trebuie să reconstruim aeroportul din Tiraspol”.
Valentina Iusuphodjaev: Dar cum vor ajunge acolo?
Vocea Basarabiei: Păi, asta era întrebarea, ar trebui să ajungă acolo ca să-l reconstruiască sau, nu știu, niște ajutoare…
Valentina Iusuphodjaev: Pe ce căi?…
Vocea Basarabiei: Voiam să întreb, Transnistria este o parte a Rusiei? Pentru că nouă ni se pare că este o parte a Republicii Moldova, dar dinspre Rusia mereu vine ideea asta, că este un teritoriu al Federației Ruse.
Valentina Iusuphodjaev: Evident că nu este o parte a Rusiei, adică nu știu pentru…
Vocea Basarabiei: Poate nu ne dăm seama noi bine, nu înțelegem ceva?
Valentina Iusuphodjaev: Că nu deținem noi acolo un control sau că nu s-au întâmplat niște lucruri la timpul lor, asta este altceva, adică mi se pare atât de depășită mentalitatea asta imperialistă, chiar mă întrebam într-o zi, dar ce ar fi, așa, ca o speculație a minții, ca Rusia să se declare țară neutră și să se concentreze, adică să uite un pic de aceste ambiții imperialiste, să se concentreze…
Vocea Basarabiei: …pe propriile probleme.
Valentina Iusuphodjaev: Exact! Au resurse, au bogății, au cu ce-și construi o țară prosperă…
Vocea Basarabiei: Se pare că ei sunt foarte îngrijorați de problemele altora.
Valentina Iusuphodjaev: Și văd că în ultimul ceas, mi-ar plăcea așa să fie, s-au activat voci acolo care cer demisia lui Putin.
Vocea Basarabiei: Da, am auzit și eu, dar…
Valentina Iusuphodjaev: Deci se întâmplă niște lucruri, pentru că oamenii… Cred că există și o masă de oameni care înțeleg că nu mai vor și alte războaie, alte pretenții în altă parte. Eu cumva, da, a fost un șoc foarte mare pe 24 februarie, acum nu urmăresc așa și nu sunt un expert în geopolitică ș.a.m.d., la un nivel mai mult, dacă vrei, intuitiv, ceea ce se întâmplă, se pare că e un moment de cotitură în toată această poveste.
Vocea Basarabiei: Dar ai fost foarte îngrijorată, să înțeleg, ai fost speriată de ziua aia de 24 februarie?
Valentina Iusuphodjaev: Exact! M-am întrebat unde să-mi trimit fiica, care nu vrea să se ducă fără mine. Or, eu totuși aveam un job și nu era cazul să las totul și să plec. Am ajuns la situația când am zis că hai să meargă la București, stai că acolo sunt bazele NATO. Deci am studiat unde sunt bazele NATO, pentru că părea că lucrurile vor lua niște proporții greu imaginabile și, unde nu sunt baze NATO, unde ar fi un loc mai sigur, adică, da, a fost o stare și de panică, și de șoc, și de toate, pentru că cum în secolul XXI pretindem a fi civilizați sau totuși nu ne schimbăm în esență și avem aceleași ambiții, slăbiciuni, probleme, doar că iau alte forme.
Vocea Basarabiei: Da, e și amuzant, și trist ce spui, dar vreau să zic în ce măsură ar trebui să luăm în serios această declarație a lui Sluțki, adică în ce măsură ea totuși se regăsește în poziția oficială a Kremlinului?
Valentina Iusuphodjaev: OK, în ce sens se regăsește? Eu aș zice că face parte din acest tacâm de propagandă, doar nu există o poziție oficială a Kremlinului, că a zis da, dar e acest tacâm de propagandă și cumva e în cele mai bune tradiții ale lui Jirinovski, cu declarații din astea așa hype, știi că e cuvântul acesta acum, de a atrage atenția. Nu cred și mi se pare că nu este realistic acum acest lucru pentru ei.
Vocea Basarabiei: Dacă ar ajunge Rusia în Transnistria, crezi că ar putea la un moment dat să creadă că și Chișinăul este un teritoriu rusesc și care trebuie eliberat?
Valentina Iusuphodjaev: Al lor? Evident că ei cred, ei cred și despre Țările Baltice acest lucru, și despre Georgia… (…)
