VOCEA CARE NE UNEȘTE

LIVE

Un grup de primari intenționează să înființeze o mișcare social-politică / VIDEO

Un grup de primari, specialiști consacrați și cetățeni patrioți, intenționează să lanseze o mișcare social-politică. Despre aceasta ne-au anunțat invitații emisiunii „Puncte de reflecție”, Constantin Cojocaru, primarul municipiului Edineț și Alexandru Bujorean, primarul la Leova.

Vocea Basarabiei: Discutăm cu doi reprezentanți ai administrației publice locale – Constantin Cojocaru, primarul municipiului Edineț, și Alexandru Bujorean, primar la Leova, ambii și vicepreședinți ai Congresului Autorităților Locale din Republica Moldova (CALM). Mulțumim că ați găsit timp să veniți la Vocea Basarabiei și să punem în discuție situația de la nivel local, dar și de la nivel național, pentru că mulți ani s-a considerat că administrația publică locală trebuie să ajungă de importanță națională. Chiar e greu să se facă acest pas de la importanța locală la importanța națională? Ce spuneți?

Constantin Cojocaru: Este foarte important să se conștientizeze câteva aspecte. Guvernarea nu înseamnă numai guvernul ca atare, guvernarea în Republica Moldova are trei trepte: guvernarea centrală, guvernarea de nivelul întâi și guvernarea de nivelul doi. Așa cum e scris în Constituție astăzi. Mi se pare că pe alocuri, dar pe alocuri chiar foarte pronunțat, lucrurile încă rămân a fi foarte dispersate, inter-legătura dintre aceste trei guvernări este pe potrivă și nu prea se conștientizează care este locul fiecăreia în particular. După mine, ca reprezentant al guvernării de nivelul întâi, nu prea se conștientizează de către guvernarea centrală deseori care sunt competențele sau fișa postului adeseori nici nu prea este citită sau nu prea este cunoscută, pentru că, în esență, guvernul central trebuie să vină cu politici clare pe varii domenii, iar cei care sunt la nivelul întâi deja să vină cu implementarea acestor politici trecute prin viziunea lor și prin sursele pe care le au ei acolo. De aceea, această neconcordanță dintre viziuni, dintre conceperea lucrurilor, că cei de la firul ierbii – o expresie tradițională deja la Vocea Basarabiei – trebuie să fie cu implementarea politicilor, iar cei de la nivelul central trebuie să vină cu politici. Și dovezi ale acestui lucru avem o mulțime. Bunăoară, cu lemnele de foc în ziua de astăzi. Ce are guvernul să dea lemne bătrânilor? O harababură întreagă făcută în Republica Moldova cu bătrânii și cu toți ceilalți.

Vocea Basarabiei: Guvernul a spus că primăriile, administrația publică locală va rezolva această problemă.

Alexandru Bujorean: El trebuie să vină cu politici pe diferite domenii, inclusiv politici pe domeniul acesta – de unde luăm gazul, de unde luăm lemnele, în general de cât avem nevoie, dar nu să vină guvernul cu ideea să se facă listele în primării. E o stupiditate, este competența administrației locale pe domeniul său să facă anumite lucruri. De aceea, atunci când vom pune la punct anumite aspecte: ce trebuie să facă centrul și ce trebuie să facă localul, vom merge și vom trage carul împreună. La momentul de față mi se pare că tragem carul fiecare în direcția pe care o consideră mai bună sau că e oportună pentru localitate și pentru țară, din păcate, chiar dacă noi, primarii, vrem să fim parte componentă a guvernării și să nu fim un apendice al guvernării ca atare. Cam astea sunt...

Vocea Basarabiei: Dar de ce atât de greu se instituie acest dialog între aceste două puteri?

Alexandru Bujorean: Bine, dacă o să revin la întrebarea dvs. inițială, de fapt, termenul „guvernare” nu doar în Republica Moldova, în orice stat, reiese din principiul suveranității poporului și faptul că puterea reală aparține poporului. Or trebuie să recunoaștem, și acest lucru este dovedit și de studiile sociologice, că cei mai aproape de popor, de populație, de problemele reale ale cetățenilor sunt reprezentanții administrației publice locale de nivelul întâi.

Vocea Basarabiei: Asta o demonstrează și sondajele de opinie, pentru că în topul încrederii primarul a ajuns să se bucure de cea mai mare încredere. Dacă nu greșesc, e pe locul doi.

Alexandru Bujorean:Este pe locul întâi, pentru prima dată în istorie depășind Armata, depășind Biserica, depășind instituția prezidențială și acest lucru reiese din realitățile zilei de astăzi. Iată de ce când vorbim de guvernare, pe lângă faptul că trebuie să fie primii, așa cum a condiționat colegul meu, dl Constantin Cojocaru, ea trebuie să aibă loc și printr-o comunicare permanentă. Or, în Republica Moldova se face o greșeală administrativă probabil că de la constituirea sa statală. Atunci când e vorba de soluționarea unor probleme care vizează Republica Moldova, dar necesită a fi realizate rapid, atunci avem doar guvernarea centrală, iar atunci când e vorba de anumite probleme locale de o importanță majoră, cu impact direct asupra cetățenilor, deseori ne pomenim în situația în care se plasează răspunderea depășind chiar și principiul separării puterilor în stat.

Vocea Basarabiei: În ce cazuri?

Alexandru Bujorean: Spre exemplu, aceeași situație pe care o avem deja și o vom avea în acest an cu repartizarea lemnelor de foc. În orașul Leova avem peste 1.000 de persoane înregistrate în lista de așteptare. Toate aceste 1.000 de persoane vor veni la primărie și vor cere lemne de la primărie, ceea ce nu este corect. Noi nu avem tehnica necesară, noi nu avem atribuțiile și pârghiile instrumentale necesare ca să luăm această masă lemnoasă, să efectuăm tăieri...

Vocea Basarabiei: Dar cum ar fi fost mai bine să fie rezolvată această problemă, pentru că inclusiv cetățenii din comunitatea dvs. trebuie să fie asigurați cu lemne pe perioada rece a anului?

Alexandru Bujorean: Bine, noi salutăm intenția guvernului cumva de a exclude din acest proces în acest an foarte dificil intermediarii. Cumva aici a fost logica, ca cetățenii să aibă acces la masa lemnoasă la preț de stat, dar să nu uităm că pe lângă acel preț este nevoie de tăiere, de transportare și pentru populație, îndeosebi cea vârstnică, este foarte și foarte dificil, oricât de mult ne-am dori noi, primarii, să fugim ca pompierii cu câteva luni înainte de perioada rece a anului și în timpul iernii ca să asigurăm populația.

Vocea Basarabiei: Și cum veți rezolva această problemă?

Constantin Cojocaru: Probabil ar fi fost bine, există baza de date a pensionarilor, care este la asistența socială, deci baza de date o iau de acolo. În general, statul știe care și unde trăiește și ce locuință are. În principiu, acest lucru se cunoaște, statul putea să vină cu anumite idei cum să-i ajute pe cei cu anumite deficiențe, pe cei care sunt singuri...

Vocea Basarabiei: Deznodământul problemei cum îl vedeți, iată, ținând cont de această situație care, cred eu, totuși lasă un gust amar pentru administrația publică locală?

Constantin Cojocaru: Pe de o parte, gospodăria „Moldsilva”, statul vine pentru fiecare pensionar cu o anumită compensație, să zicem, până la trei metri steri de lemne, că se vorbește acum de compensare pentru trei metri steri, cetățeanul merge direct la „Moldsilva” și își ia lemnele. În principiu, „Moldsilva” este o subdiviziune care se subordonează nemijlocit statului, merge pensionarul la „Moldsilva” și își ia lemnele, acei trei metri steri sau cât acolo îi ia direct. Acolo unde este nevoie pentru cei cu deficiențe locomotorii, deficiențe de alt tip și stau la pat, venim noi sau vine asistența socială de la subdiviziunea raionului, pentru că primăriile nu au astăzi în subordonare, cel puțin, asistența socială, care trebuie să ajute cetățenii în astfel de cazuri. Adică asistența socială este a raionului, iar noi venim cu susținere de unde?

Alexandru Bujorean: Iar domeniul social este o competență a statului inclusiv, de aceea în completare la ceea ce a spus dl Cojocaru, atunci când s-a mers cu subvenționarea întreprinderilor silvice și „Moldsilva” ca să fie menținut prețul pentru masa lemnoasă la nivelul anului trecut, pe aceeași formulă trebuia să se meargă cu subvenționarea transportării acestui lemn, îndeosebi către persoanele socialmente-vulnerabile. Pentru că listele au devenit un instrument privilegiat, avem sute și sute, poate chiar mii de persoane în localitate care pur și simplu, din varii motive, nu au știut că se întocmesc aceste liste. Ce facem cu ei, în lăsăm singuri în mijlocul iernii?

Constantin Cojocaru: Așa este.

Vocea Basarabiei: Și aceasta e o problemă care arată deficiența comunicării dintre guvernarea locală și cea centrală?

Constantin Cojocaru: În primul rând, o parte bună din bătrâni care trebuiau să vină să se înscrie în listă până pe 28 iulie nici n-au știut de lucrul acesta, fie că n-au televizor, fie că n-au acces la rețelele media, întrucât nu accesează internetul și mulți dintre ei au auzit tocmai peste o lună. Ei acum vin să se înregistreze, dar listele deja sunt date. Ce facem cu astfel de cetățeni? Dar ei sunt mai mult de jumătate care n-au știut, fie copiii le-au spus să vină ș.a.m.d. În al doilea rând, ce facem cu cei care nu sunt la pensie, dar la fel au nevoie de încălzire? Deci, elementar, statul are lista pensionarilor, ia lista pensionarilor din fiecare localitate și spune pentru fiecare trei metri sau doi metri steri, cât e disponibil statul să compenseze, „Moldsilva” direct coordonează și se rezolvă situația, dar nu facem liste de ochii nu știu cui, că, uite, noi cât de buni suntem și vrem să facem liste. Asta este situația, dar mai sunt cazuri că poate cineva nu este în țară sau este plecat, sau este la copii, pur și simplu lemnele respective rămân în soldul țării, în soldul „Moldsilva” ș.a.m.d.

Vocea Basarabiei: Sperăm că ne ascultă și reprezentanții administrației publice centrale, ca să găsească un deznodământ la această problemă.

Constantin Cojocaru: Asta este o problemă, dar de astea sunt foarte multe.

Vocea Basarabiei: Să vorbim despre competențele și posibilitățile administrației publice locale, îndeosebi ale primarului. Care sunt competențele, care sunt posibilitățile, pentru că deseori ce spun șefii de primării? Că el trebuie să fie și pompier, și jurist, și agent cadastral, și încă nu știu care alte funcții să le cumuleze, ca să rezolve o parte din problemele cu care se confruntă cetățeanul la nivel local.

Alexandru Bujorean: Bine, la fel cum a fost dat exemplul despre aprovizionarea cu masă lemnoasă, putem vorbi despre zeci și zeci de probleme cu care ne confruntăm zilnic, care nu țin de competența noastră, dar la care statul nu are astăzi o soluție sau cadrul legal necesar, o viziune anumită, fie că este vorba de câinii vagabonzi care în momentul în care se întâmplă un caz tragic este mediatizat la maxim și primul de la care se ia interviu este primarul: „Cum ați admis, dle primar, ca să fie atacat un pieton sau un copil?”. Evident că astfel de exemple sunt foarte multe și pentru a soluționa aceste probleme trebuie să pornim de la capacitățile noastre și administrative, dar și financiare. Și aici vorbim într-un termen care pentru noi deja a devenit într-atât de dorit, un vis care în practică nu se realizează, îl găsim în orice document și politică de stat, dar în practică el nu există. Vorbim de acea descentralizare administrativă, descentralizare financiară și autonomie locală.

Vocea Basarabiei: Și încă această descentralizare întârzie?

Alexandru Bujorean:Trebuie să recunoaștem că s-au făcut unii pași în această direcție, anumite cote de impozite au început să rămână în teritoriu, dar încă este mult prea departe față de ceea ce ne dorim.

Vocea Basarabiei: Ce înseamnă „mult prea departe”?

Alexandru Bujorean: Haideți să vorbim de la proprietățile publice. În Occident, în țările înalt dezvoltate nu există conflicte între administrația locală și cea centrală dintr-un simplu motiv: administrația de stat nu are proprietăți în localități și, chiar dacă le are, achită impozite pentru ele cu o cotă fie egală cu persoanele juridice, fie chiar și mai mare în unele cazuri. Spre exemplu, chiar și în Leova avem zeci și zeci de hectare care sunt în gestiune la ministere, la Ministerul Justiției, când e vorba de penitenciar, nimeni nu plătește niciun impozit, avem gunoiști neautorizate acolo, ratăm venituri la buget și, respectiv, nu soluționăm anumite probleme. Iată aceste lanțuri de probleme care pornesc de la lucruri mai mici ne aduc în situația pe care o avem. Salariile în sectorul bugetar sunt o mare durere pentru și știm că această problemă a fost abordată inclusiv de partenerii noștri externi, pentru că pe lângă faptul că populația Republicii Moldova fuge din țară am ajuns în momentul în care se fuge deja și din domeniul public, și chiar din funcții administrative înalte.

Vocea Basarabiei: Cât de motivantă e leafa?

Alexandru Bujorean: Inclusiv acest aspect, majorarea pe care am văzut-o anunțată cu mare fast în unele cazuri, de 5,5%, este o batjocură pentru cei din sistemul public, nu pentru primari, nu vorbim de salariile primarilor, vorbim de specialiștii pe care încercăm să-i menținem în funcții.

Vocea Basarabiei: Dar și salariul primarului nu-i unul mare. La cât s-a ajuns, la 10 mii?

Constantin Cojocaru: Cam pe aici, pe alocuri chiar mai puțin, dacă impozitul e o mie, și mai puțin. Eu vreau să adaug în context la ceea ce spunea colegul. La Edineț sunt situații și mai delicate, sunt situații în care bazinele acvatice încă de pe timpul Uniunii Sovietice sunt în subordinea asociațiilor obștești. Cel mai mare bazin acvatic al Edinețului, lacul „Bercu”, acolo unde merge lumea la odihnă, e în subordinea unei asociații obștești. Ei sunt nonprofit, scot pește bine mersi, zona limitrofă este a lor și nu prea ai acces, dar impozite plătesc zero, nu plătesc pentru că ei sunt asociație obștească; clădiri publice cu 5 etaje în Edineț și eu împreună cu consiliul nu putem veni cu ceva pe domeniul eficienței energetice, pentru că ele stau în baza de date drept clădiri publice cu 5 etaje scrise ale Republicii Moldova. Deci trebuie de făcut o ordine pe potrivă.

Vocea Basarabiei: Dar povara aceasta e moștenită de mai mulți ani, primarii până acum nu au încercat să abordeze aceste subiecte, ca să-i convingă pe cei care trebuie să ia decizii că trebuie să intervină?

Constantin Cojocaru: De la o guvernare la alta se bate toaca. Dacă cunoașteți, anterior, dl deputat Plângău cu bazinele acvatice care erau la piscicultură...

Vocea Basarabiei: Da, a avut o inițiativă legislativă...

Constantin Cojocaru: În raionul Edineț, practic, în fiecare sat au și nu plătesc nimic pe bazinele acestea acvatice, dar ele sunt foarte multe. Plus că acolo sunt cetățenii care trebuie să meargă cu animalele la adăpat, nu mai vorbesc de alte domenii. Nu este o diferențiere a lucrurilor ce este a Consiliului raional și ce este a primăriei. Astăzi, Consiliului raional vrea terenuri primprejur, dar ei nu sunt administratori de terenuri prin esență. Nici statul, nici nivelul central și nici nivelul doi nu sunt administratori de terenuri. Iată aici se vrea voință, voință din partea guvernului, să vină să spună clar: „Până aici sunt ale noastre, iar acestea sunt ale administrației publice locale”. Nu au ce sta clădirile cu 5 etaje acolo unde locuiește lumea până în ziua de astăzi la balanța guvernului. Și ei nu vor să le lase, că le consideră bunuri ale lor, nu putem veni cu un anumit suport la reparația acoperișurilor sau a subsolurilor, pentru că acolo lumea de obicei nu prea investește, practic, noi nu putem veni cu investițiile respective sau în zona limitrofă a lor etc., etc. Nu mai vorbim de baza fiscală a primăriilor. Dacă Edinețul încă a încercat prin Parcul Industrial și merge comparativ binișor înainte, baza fiscală a primăriilor e încă foarte și foarte anevoioasă. (...)

Autor

  • Moderatoarea emisiunii „Puncte de Reflecție”, dar și autoarea emisiunii „La firul ierbii”. A activat la Radio Europa Liberă din 2004 până în 2022. Anterior a muncit 17 ani la Radio Moldova. I s-a conferit Ordinul Republicii în 2009. Deținătoare a Medaliei „Om Emerit" din 1994. A scris în 1993 cartea „Râul de sânge", în care a inclus reportajele pe care le-a realizat în timpul conflictului armat de la Nistru (1992). Se regăsește printre cele 99 de femei ale Moldovei 2013. Omul Anului (2014) și (2021). Iar în 2014, președintele României i-a acordat Ordinul Național „Pentru Merit” - în grad de Comandor. A fost desemnată de cinci ori câștigătoarea Topului Jurnaliștii Anului.

Articole similare

spot_img

cele mai populare

Preluarea textelor de pe pagina www.voceabasarabiei.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.voceabasarabiei.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite și cele electronice vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia Vocea Basarabiei.