APL-urile din sudul țării au aflat cât de transparente au fost în 2020, după ce au fost monitorizate de către OSC-uri de la nivel local

27 Iulie 2021 20:26 894 0

Rezultatele monitorizării transparenței activității administrațiilor publice locale de nivelul I și II din sudul țării pentru anul 2020 au fost prezentate luni, 26 iulie, online, în cadrul unei dezbateri. La eveniment au participat reprezentanți ai organizațiilor societății civile, care au realizat rapoartele de monitorizare, și ai autorităților publice locale, care au fost invitate să fie informate asupra concluziilor și recomandărilor. Activitatea a fost parte a proiectului „Autorități publice transparente pentru cetățeni activi și informați”, implementat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”.

În deschiderea dezbaterilor, Ana Znaceni, coordonatorul de proiect, a spus că exercițiul a avut ca scop să împărtășească cu reprezentanții societății civile de la nivel local experiența pe care o are IDIS „Viitorul” în monitorizarea transparenței autorităților publice locale. „În cadrul acestui proiect ne-am propus să consolidăm capacitatea ONG-urilor de la nivel local astfel încât acestea să poate îndeplini acel rol de gardian al societății, dar și să poată contribui la administrarea treburilor publice, și de ce nu să aibă în viitor o cooperare bună cu autoritățile din comunitățile lor”, a spus Ana Znaceni.

Viorel Pîrvan, expert al proiectului, a menționat că IDIS „Viitorul” în 2016 a început acest proces de monitorizare a transparenței APL-urilor, care vizează 32 de raioane, 40 de orașe/municipii și 20 de sate/comune. „Spre deosebire de anii precedenți, anul acesta am dorit să dezvoltăm și capacitățile societății civile de la nivel local în a monitoriza autoritățile publice locale și a vedea cât de transparente sunt acestea și de a veni cu anumite constatări, recomandări pentru a îmbunătăți transparența la nivel local”, a menționat Viorel Pîrvan.

Potrivit Dianei Enachi, la fel expert al proiectului, au fost monitorizați 55 de indicatori pentru APL-urile de nivelul I și 56 – pentru APL-urile de nivelul II. Este vorba de acele obligații legale prevăzute de către actele normative. Indicatorii au fost grupați în nouă zone de transparență: accesul al informație; participarea în procesul decizional; achizițiile publice; administrarea proprietății publice; procesul bugetar; resursele umane; serviciile sociale; etica profesională și conflictele de interese; investițiile, întreprinderile municipale și societățile comerciale. Fiecare indicator a fost notat cu calificativul: realizat, nerealizat, parțial realizat sau neaplicabil.

Natalia Procopii-Scobioală, de la AO Genesis, a prezentat rezultatele evaluării transparenței Consiliului raional Leova și a Primăriei orașului Leova. Despre CR Leova a spus că în 2020 a fost transparent la capitolul accesul la informație în proporție de 60%. Procesul decizional a fost transparent la nivel de 40%, achiziții publice - 50%; administrarea proprietății publice - 67%; procesul bugetar – 40%; etica profesională și conflictul de interese – 67%; pentru serviciile sociale - peste 60% dintre indicatori nu au fost realizați; iar la capitolul investiții, întreprinderile municipale și societățile comerciale doar 25% dintre indicatori au fost realizați.

Referindu-se la Primăria orașului Leova a menționat că accesul la informație a fost la nivel de 33% realizat; participarea în procesul decizional - 50%, dar și aproape 40% nerealizat; achizițiile publice - slab realizat; administrarea proprietății publice - 70% nerealizat; procesul bugetar a fost în mare parte transparent; etica profesională și conflictul de interese - slab realizat; iar serviciile sociale - la fel, slab de tot realizat.

„Noi ne străduim să fim cât se poate de transparenți, poate este necesitate de mai mult. Orice tendință de a îmbunătăți lucrurile în raion, noi le privim cu bine. Ni s-a reproșat unele măsuri netransparente. Ne vom strădui ca toată activitatea noastră să fie transparentă și vizibilă”, a spus Nicolae Prițcan, președintele raionului Leova.

„Mi-am făcut notițe unde avem scăpări. Sunt sugestii constructive. Recunosc, am pus accentul în mare parte de comunicarea pe Facebook, pentru că este mai folosită de către cetățeni, dar am adaptat și site-ul pentru o comunicare eficientă cu cetățenii. Sunt de acord, este loc de mai bine și ne vom perfecționa”, a menționat Alexandru Bujorean, primarul orașului Leova.

Margarita Rotari, de la AO Ișcălenii, a monitorizat Consiliul raional Taraclia, Primăria orașului Taraclia și Primăria satului Copceac. Potrivit monitoarei, Consiliul Raional a realizat în 2020 9% dintre indicatorii de transparență, 14% au fost parțial realizați, iar 77% - nerealizați. Primăria municipiului Taraclia a avut 13% dintre indicatorii de transparență realizați, 13% au fost parțial realizați, iar 74% - nerealizați. În cazul Primăria Copceac – 69% au fost nerealizați, 20% - realizați, iar 11% - parțial realizat.

La ședință nu a fost nici un reprezentant al celor trei autorități pentru a comenta constatările rapoartelor.

Conform Anei Donia, de la AO Pro Cimișlia, din cele nouă zone de transparență cu 56 de indicatori ale Consiliului Raional Cimișlia, 29 au fost realizați în 2020, 10 - parțial realizați și nerealizați - 17. „Resursele umane au fost cele mai transparente, urmează participarea în procesul decizional, etica profesională și conflictul de interese. Cei mai slabi indicatori realizați se referă la investiții, întreprinderi municipale și societăți comerciale”, a declarat Ana Donia.

„Sunt de acord cu unele dintre cele menționate. Lucrăm asupra paginii cum să fie mai accesibilă. Cunoaștem foarte bine ceea ce lipsește și asupra a ce trebuie să lucrăm, despre lipsa materialului care se referă la achizițiile publice. Nu aș fi de acord cu constatările făcute privind consultările publice. Deciziile sunt supuse consultărilor, dar din cauza că nu participă societatea civilă la aceste consultări, nu avem propuneri pe care să le plasăm pe site”, a afirmat Tamara Ciubotaru, din cadrul secției administrație publică a CR Cimișlia.

„Am întâlnit o rezistență destul de stranie din partea conducerii Primăriei satului Gura Galbenei de a răspunde la solicitările noastre. Pagina web nu conține informații actualizate. Din cei 55 de indicatori evaluați, doar 2 au fost realizați, 40 - nerealizați și 13 - parțial realizați”, a spus Natalia Răileanu, de la AO Pro Cimișlia, care a monitorizat Primăria satului Gura Galbenei, din raionul Cimișlia.

Eugenia Țânțari, reprezentanta AO Asociația Băștinașilor Copceac, a evaluat transparența Consiliului raional Ștefan Vodă, Primăria orașului Ștefan Vodă și Primăria satului Talmaza din raionul Ștefan Vodă. Cu referire la consiliul raional, monitorul a spus că instituția, din cei 56 de indicatori evaluați, a realizat 17 indicatori, parțial realizați – 21, iar nerealizați – 17. Despre Primăria satului Talmaza a spus că aceasta a avut un nivel de transparență de 60% privind accesul la informație; 40% în ceea ce privește participarea în procesul decizional; 25% cu privire la achiziții publice, 30% la capitolul administrarea proprietății publice și 28,6% în ceea ce privește procesul bugetar.

„Recunoaștem că avem rezerve ce ține de pagina oficială a autorității. Am inițiat renovarea paginii după formă și conținut, ca să răspundă cerințelor de acces public, să ofere informații publicului larg, să corespundă criteriilor de transparență, să fie pe măsura așteptărilor comunității și cerințelor legale”, a spus Lia Banari, din cadrul aparatului președintelui raionului Ștefan Vodă.

„Sunt și de acord cu ceea ce s-a prezentat, dar și cu multe nu sunt de acord. Da, este mult de muncit încă la capitolul transparență, dar nu s-a pomenit de grupul Viber acolo unde suntem foarte mulți. Prea multe cerințe privind asigurarea transparenței și așa secretarul nu se vede din hârtii, lucru care ne ia mult timp”, a reacționat Prutean Eugen, primarul satului Talmaza, raionul Ștefan Vodă.

Irina Bejan, de la „Asociația băștinașilor din Taraclia de Salcie”, a evaluat transparența Consiliului raional Cahul, a Primăriei municipiului Cahul. Potrivit monitoarei, solicitările de informație transmise în adresa instituțiilor au arătat că acestea sunt deschise și își doresc să ajungă informația de care dispun la cetățeni, doar că sunt încă multe nuanțe la fiecare zonă asupra cărora este de muncit pentru a asigura transparența la nivelul așteptat de către cetățeni.

„Rapoartele sunt un imbold pentru a îmbunătăți activitatea noastră. Sigur nu este o scuză lipsa personalului calificat. Ne străduim ca transparența activității consiliului raional să corespundă cerințelor legale. Analiza de astăzi ne va ajuta să îmbunătățim lucrurile”, a spus Cornelia Prepeliță, secretarul CR Cahul.

„Am luat în vedere toate recomandările. Sperăm să îmbunătățim lucrurile spre bine”, a afirmat specialista Primăriei municipiului Cahul.

Proiectului „Autorități publice transparente pentru cetățeni activi și informați” este implementat în perioada septembrie 2020 – iulie 2021 de către IDIS „Viitorul”. Acesta este finanțat de către Uniunea Europeană și Fundația Konrad Adenauer, prin intermediul Programului de granturi „Dezvoltarea societății civile la nivel local în Republica Moldova”.

Programul oferă în perioada anilor 2019-2021 granturi în valoare de circa 3 milioane de euro Organizațiilor Societății Civile, care își desfășoară activitatea în afara orașului Chișinău.

Scopul proiectului este de a contribui la dezvoltarea societății civile de nivel local din Republica Moldova care promovează și monitorizează transparența și responsabilitatea instituțiilor publice, inclusiv în implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană.

Acest comunicat de presă a fost realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul său este responsabilitatea exclusivă a proiectului „Autorități publice transparente pentru cetățeni activi și informați” și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.  

© 2018 Vocea Basarabiei

Autentificare

Utilizator *
Parola *
Ține-mă minte