E problematic acest început de sezon rece, s-a diminuat masa lemnoasă, s-au scumpit gazele, e mare incertitudinea, iar unele posturi media provoacă panică. La noi de fură ca-n codru. Trebuie puse la respect structurile care comercializează ilegal masa lemnoasă. Colaborăm cu Moldsilva, încercăm să ajutăm persoanele care nu au posibilitatea să plătească… Declarațiile îi aparțin lui Sergiu Candu, primar la Văsieni, Ialoveni
Vocea Basarabiei: Discutăm cu șeful administrației publice locale din Văsieni. Dl primar Sergiu Candu este oaspetele Vocii Basarabiei, dumnealui este la al doilea mandat. În primul mandat am înțeles că ați fost și exponentul unui partid – Partidul Liberal. În al doilea mandat ați câștigat voturile cetățenilor fiind sprijinit de cine?
Sergiu Candu: De partidul actual de guvernare, PAS, de fapt, de blocul de atunci, Blocul ACUM, care era format din două partide politice – PAS și PPDA.
Vocea Basarabiei: Dle primar, haideți să vorbim despre viața la țară și viața în țară și o să pornim de la viața în mediul rural. Mulți spun că satului din Republica Moldova i-ar trebui cam 50 de ani ca să fie un sat dezvoltat, cel puțin să ajungă standardele din Occident. Dvs. ce ne spuneți?
Sergiu Candu: Ce pot să spun eu, decât ceea ce se vede cu ochiul liber și neînarmat? De fapt, suntem un stat care pretindem a fi profund europeni, dar ne place mult și tradiția asta, zic eu, mai puțin europeană și încercăm să manipulăm această dualitate și să obținem beneficii de pe ambele poziții.
Vocea Basarabiei: Mai degrabă, balansare între Est și Vest, între modelul vestic și cel estic.
Sergiu Candu: Balansare între Est și Vest, oricum am numi acest joc, de fapt, esența lucrurilor nu se schimbă și adesea mai mult pierdem decât avem de câștigat din cauza acestei balansări.
Vocea Basarabiei: Adică vreți să spuneți că suflul europenizării ajunge greu? Și care ar fi motivul? Probabil v-ați referit și la schimbarea mentalității?
Sergiu Candu: Mentalitatea poporului nostru o să fie încă mult timp așa cum este și e foarte complicat de schimbat, deoarece noi am fost educați și îndoctrinați zeci, chiar sute de ani într-un anumit mod de a gândi și a ne petrece acțiunile și acum este nevoie de o schimbare radicală a acestei viziuni care, din păcate, cred eu că se dă foarte greu și nostalgia trecutului încă domină această palmă de pământ care cumva se vrea modernizată, dar încă stagnează în ideile și în conceptele care au fost inhibate în capetele populației din această zonă.
Vocea Basarabiei: Și chiar e greu să se producă această schimbare? Au trecut 31 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova și în aceste peste trei decenii, totuși, lucrurile s-au mai schimbat.
Sergiu Candu: Într-adevăr, lucrurile s-au schimbat, dar oricum sunt perioade în care avansăm destul de rapid, iar apoi stagnăm destul de bine, adică contextul acesta socio-politic în care se află Republica Moldova și veșnicul hotar dintre Vest și Est și veșnica dilemă încotro să mergem oricum formează piedica principală în dezvoltarea acestei țări și în schimbarea lucrurilor spre bine.
Vocea Basarabiei: Dar cine e de vină? Unii spun că exponenții partidelor sunt cei care deseori îi duc în rătăcire pe cetățeni și mai greu de găsit persoana care să-i scoată din rătăcire.
Sergiu Candu: Și atunci vin și eu cu o întrebare: dar cine sunt exponenții partidelor, nu tot cei pe care noi, poporul, îi alegem și-i punem la cârma conducerii? De fapt, trebuie să ne învinuim pe noi înșine, pentru că toate problemele pe care le avem noi ni le generăm și ni le creăm cu propriile gânduri și cu propriile mâini.
Vocea Basarabiei: Dar este adevărat că unii mai sunt în rătăcire și această rătăcire este profund vizibilă, să zic așa?
Sergiu Candu: Urmărind toate posturile de știri și ceea ce se întâmplă în cadrul politicului de pe malul Bâcului, se vede profund și lacuna de gândire, și lacuna de informație, și manipularea care se petrece zi de zi în rândul populației, mai ales în rândul populației vulnerabile sau al celor mai puțin informați și mai puțin conștienți de ceea ce se întâmplă.
Vocea Basarabiei: Sociologii, politologii spun că sărăcia ar fi de vină că lumea încă mai poate fi manipulată, că propaganda poate să influențeze decizia omului, dar eu vă întrebam inițial: câți ani îi trebuie satului moldovenesc ca el să ajungă, cel puțin, la nivelul standardelor europene? Adică să aibă infrastructură bună, canalizare, apeducte, sanitație, cămin cultural, servicii publice de calitate, pentru că asta e ceea ce așteaptă cetățeanul să i se ofere. Iată, dacă ar fi să comparăm între ceea ce este în Occident și ceea ce este astăzi în Republica Moldova, când vorbim despre sate, despre comune, despre mediul rural, câți ani trebuie să treacă și cine întinde o mână de ajutor?
Sergiu Candu: Haideți să facem un alt exercițiu. Eu sunt un pic matematician de profesie și am să zic o frază de al cărei adevăr m-am convins pe parcursul anilor. Toate lucrurile sunt absolut relative, inclusiv sărăcia, pentru că comparând generațiile care au trăit cu 30 de ani în urmă, cu 50 de ani în urmă, noi nu puteam să vorbim despre avuție atunci. În schimb erau niște repere morale, niște valori pe care oamenii le urmau. Acum și sărăcia este relativă. Ce nu avem noi pentru a considera că avem un trai bun? Relativ avem condiții, comparativ cu aceiași 30 de ani în urmă. Ce nu ne ajunge acum? Moralitate, înțelegere și, cred eu, bun-simț, foarte mult bun-simț lipsește la ziua de azi, pentru că situația s-a format astfel că toți sunt pe cont propriu, egoiști și nu mai văd problemele celor din jur.
Vocea Basarabiei: La sat cum se descrie această sărăcie, cine sunt cei săraci?
Sergiu Candu: Săraci sunt cei care vor să fie săraci, cei care nu pun umărul.
Vocea Basarabiei: Adică există vreo persoană care vrea să fi săracă?
Sergiu Candu: Eu zic că da. Din păcate, prin prisma a ceea ce văd eu zilnic sunt foarte mulți care așteaptă cineva să vină să le dea, să le dea o mână de ajutor, să le dea absolut tot ce doriți, numai să nu pună umărul și să schimbe lucrurile. Principala schimbare vine din interior, de la noi înșine, noi trebuie să ne dorim această schimbare și să avem o viziune unde vrem să ajungem. Cu părere de rău, foarte multă lume la ziua de azi nici nu încearcă să schimbe lucrurile în persoana sa, trăiește cu ziua de astăzi sau se descurcă astăzi, iar mâine au să arate timpurile. Iată asta ne sărăcește pe noi, noi nu avem o direcție clară în care să ne mișcăm în unison sau sincronizat toți, fiecare trage la el, fiecare face lucrurile pe cont propriu și asta generează noi și noi probleme și noi și noi piedici în dezvoltarea noastră. Zic altfel: cândva satul era un etalon al unității, toate casele în sate să făceau prin înțelegerea vecinilor, a rudelor, cu clacă, cu veselie și bucurie. Ce se întâmplă astăzi? Astăzi noi trăim și nu ne cunoaștem vecinii, noi nu comunicăm…
Vocea Basarabiei: S-au ridicat aceste garduri înalte, fiecare în găoacea lui își rezolvă problemele.
Sergiu Candu: S-au ridicat garduri din beton și piatră și noi trăim pe cont propriu, noi nu avem comunicare și eu cred că asta este cea mai mare problemă la ziua de azi.
Vocea Basarabiei: Dle primar, dvs. ați spus că sunt persoane care așteaptă să li se dea. Este adevărat că sunt mulți oameni care așteaptă să li se dea undița ca să poată prinde pește, iar pe de altă parte se zice că statul pe parcursul anilor a reușit să dezvolte un fel de parazitism, pentru că au fost oferite multe ajutoare sociale, și nu neapărat pentru oamenii care merită aceste ajutoare.
Sergiu Candu: Nu putem generaliza acest lucru.
Vocea Basarabiei: Vreau să vă întreb – între ajutorul social și undiță, iată, la Văsieni cum se prezintă situația?
Sergiu Candu: Noi suntem nevoiți să găsim acest echilibru foarte fragil între pomana asta generală și undița care generează ea însăși viitorul apropiat. Într-adevăr, situația creată e de așa natură că noi avem foarte multe persoane vârstnice, noi avem foarte multe persoane cu imposibilitatea de a munci pe deplin sau a-și asigura un minim de existență. Este necesară intervenția statului, dar totodată noi trebuie să dezvoltăm servicii care ar integra acești oameni, care le-ar da undița ca ei să nu aștepte peștele de pomană în fiecare zi, dar să-și organizeze traiul în așa mod ca să poată elementar să aibă speranța de a schimba pe cont propriu lucrurile. Iată aici este dilema țării noastre.
Vocea Basarabiei: Dar în Văsieni locuri de muncă pot fi create? Câți localnici ar putea să rămână la baștină și să presteze servicii, și să aibă locuri de muncă?
Sergiu Candu: Dacă să vorbim concret despre satul Văsieni, avem noroc că suntem o localitate din suburbia orașului Chișinău și foarte multă lume muncește aici, în capitală. În plus este un sat încă viu, zic „încă viu”, deoarece avem și instituții publice funcționale; Văsieniul are două grădinițe, un gimnaziu funcțional, un liceu funcțional, este și un muzeu, este și un centru de sănătate, avem și două biserici, avem și un centru de geriatrie, un fel de azil pentru bătrâni. Adică este un sat încă viu. Despre joburile mai specifice… Avem și câțiva agenți economici care oferă locuri de lucru și oamenii muncesc.
Vocea Basarabiei: În domeniul agricol?
Sergiu Candu: Nu numai, avem și în domeniul textilelor, o mică fabrică la care se confecționează diferite obiecte de tricotaj, avem renumitul brand „Rifero”, fabrica de ciocolată din satul Văsieni, unde activează destul de multă populație. Și iarăși, nu direct acolo, mai și deservesc întregul sector, plus agricultura. Zic eu: cine nu dorește, acela nu poate să muncească sau nu-și poate asigura minimumul de existență. Din păcate, vedem că însăși agricultura a fost lăsată în paragină și foarte multe terenuri sunt acum neprelucrate, deși principala bogăție a țării acesteia, de fapt, este pământul.
Vocea Basarabiei: Dar câtă lume din sat e plecată peste hotare?
Sergiu Candu: Cel puțin o pătrime din populația localității este plecată.
Vocea Basarabiei: Fiecare al patrulea sătean este peste hotare?
Sergiu Candu: Fiecare al patrulea sătean, dacă nu chiar mai mult. Adică o statistică oficială care ar arăta impactul migrației nu este, dar vedem după casele rămase pustii, vedem după copiii care își retrag documentele din școli și pleacă cu părinții peste hotare.
Vocea Basarabiei: Care este numărul populației?
Sergiu Candu: Conform registrelor deținute de primărie avem 4.200 de locuitori, dar zic eu că cu traiul permanent dacă sunt 3.000 de persoane în localitate încă este bine.
Vocea Basarabiei: Apropo este greu să numeri oamenii?
Sergiu Candu: Este foarte complicat să numeri oamenii.
Vocea Basarabiei: Statisticile cum se fac? Pentru că contează foarte mult ce arată statistica, per cap de locuitor atunci când obțineți un proiect, oricum, dacă trebuie să fie și contribuția cetățeanului, iarăși ar trebui să aveți o claritate.
Sergiu Candu: Inclusiv la formarea bugetului local se folosește această formulă.
Vocea Basarabiei: Cine și cum numără oamenii?
Sergiu Candu: Păi, iată, cine și cum numără nu știu la sigur, dar avem un decalaj destul de simțitor, pentru că conform registrelor deținute de primăria Văsieni avem în jur de 4.300 de persoane cu traiul permanent în satul Văsieni, dar, de fapt, la formarea bugetului cifra care participă este de 3.800, adică 500 de persoane practic nu se regăsesc. Aici sunt lacunele de înregistrare a copiilor la naștere, sunt foarte multe lacune legate de stabilirea vizei de reședință, pentru că în perioadele anterioare primăria era factorul decisiv și nemijlocit implicat în stabilirea vizei, acum aceste competențe au trecut la alte structuri și noi suntem ultima verigă în acest lanț care este informată referitor la migrația populației și la trecerea persoanelor în alte localități sau înregistrarea lor în alte puncte ale Republicii Moldova.
Vocea Basarabiei: Dar vorba dvs., atunci când se face bugetul trebuie să ai o claritate, totuși, câți cetățeni sunt în localitate?
Sergiu Candu: La formarea bugetului la noi participă cifra de 3.800 populație.
Vocea Basarabiei: Ați spus, dar cei 500 care fac diferență între 4.300 și 3.800?
Sergiu Candu: Aceștia, de fapt, trăiesc în Văsieni și nu avem o acoperire financiară pentru ei. Pare a fi un paradox, dar asta este. Plus, reieșind iarăși din faptul că noi suntem o localitate din apropierea municipiului, este o tendință foarte mare acum de repopulare a localităților rurale, mai ales în zona adiacentă orașului, foarte multă lume revine de la apartamente înapoi la casele pe pământ, își vând locuințele din oraș și revin la țară, inclusiv din cauza pandemiei care a durat doi ani de zile, inclusiv în contextul acțiunilor care se petrec în statele vecine acum, adică războiul din imediata vecinătate. Și avem foarte multă populație venită, dar neînregistrată oficial, adică imobilele se procură, dar informația finală ajunge la noi cu o întârziere foarte mare, pentru că așa este creat sistemul.
Vocea Basarabiei: Și aveți un buget în mărime de câți bani?
Sergiu Candu: În jur de 8 milioane și jumătate este bugetul de bază.
Vocea Basarabiei: Și aceste 8 milioane și jumătate vă ajută ce să faceți?
Sergiu Candu: Ne ajută doar pentru a ne menține pe linia de plutire și a asigura instituțiile publice, de fapt, transferurile cu destinație specială pentru instituțiile din subordinea primăriei. În rest, încercăm să supraviețuim și una din cele mai mari realizări din ultima perioadă este faptul că s-a motivat populația să participe la diverse acțiuni de a îmbunătăți mediul sau nemijlocit satul în care trăiesc. Oamenii sunt deschiși și vin inclusiv cu cofinanțări la diverse proiecte, inclusiv la momentele de amenajare a străzilor locale, la momentele de amenajare a iluminării stradale și multe-multe alte proiecte, inclusiv destul de costisitoare pentru noi, pentru că Văsieniul este un sat aranjat pe o colină de dealuri și marea majoritate a străzilor locale sunt străzi în pantă și, respectiv, în ultimii ani noi împreună cu populația, adică printr-un parteneriat public-privat am realizat amenajarea mai multor străzi locale prin betonarea acestora și asigurarea accesului la locuințele care adineaori erau practic izolate.
Vocea Basarabiei: N-am obținut un răspuns concret de la dvs. referitor la câți ani i-ar trebui satului moldovenesc ca să atingă acele standarde care sunt în Occident.
Sergiu Candu: Eu chiar nu știu. Deși sunt matematician, nu pot să zic o cifră concretă. Cred eu că principala problemă, totuși, este problema de mentalitate, pentru că lucrurile s-ar schimba rapid, dacă noi ne-am dori acest lucru. Dar cum am zis – noi balansăm între beneficiul Vestului și cumva constanta Estului, adică nouă ne place să punem drept exemplu Europa, dar ne comportăm nici pe departe ca europenii.
