VOCEA CARE NE UNEȘTE

LIVE

Sergiu Afanasiu:  Noi ca adulți, ca părinți, ce viitor le oferim copiilor noștri prin faptul că suntem lași, că ne este frică să supărăm Rusia?

RADIOGRAFIA SĂPTĂMÂNII cu Iulian Ciocan

Invitatul emsiunii e Sergiu Afanasiu, scriitor, director al școlii primare Abeceluș, care consideră că e obligația întregii lumi să sprijine Ucraina împotriva agresiunii Rusiei, că În Republica Moldova există mulți agenți de influență ai Rusiei, că structurile statului R. Moldova nu sunt consolidate și nu au o viziune clară asupra combaterii activităților acestor agenți, iar asta este mai grav decât dacă ar ajunge armata rusă în Transnistria, că ideea reducerii consumului de energie electrică și de gaze prin trecerea la învățământul online 10 zile pe lună nu e deloc bună.

Vocea Basarabiei: Am văzut că viceprim-ministrul pentru reintegrare Oleg Serebrian a acordat un interviu revistei The Times, în care spune, citez: „Moldova ar putea fi atrasă într-o operațiune militară în cazul în care armata rusă va ajunge la granița Moldovei. O graniță cu un teritoriu controlat de Rusia va schimba climatul dintre Chișinău și Tiraspol”. Deci, iese așa, că dl Serebrian parcă ar admite că Rusia poate să ajungă la Tiraspol, dar parcă nu admite că ar putea să ajungă la Chișinău. Vreau să le spun celor care acum ne ascultă, care vizionează emisiunea, că Sergiu Afanasiu a fost cândva și militar. De aceea vreau să-l întreb și ca pe un fost militar, ce crede: dacă armata rusă va ajunge la Tiraspol, va rămâne acolo sau va merge până la Chișinău?

Sergiu Afanasiu: Eu nu cred că armata rusă se va opri în Tiraspol, asta în cazul în care ea va ajunge acolo, dar am certitudinea că nu va ajunge la Tiraspol, pentru că apărătorii Ucrainei își îndeplinesc bine misiunea de luptă. Aici vreau să spun că Republica Moldova este de mult timp implicată prin anumite forțe subversive pe care le avem, pe care le cunoaștem. Probabil că în centrele elitiste nu se prea discută despre acești agenți de influență, și nu doar agenți, nu doar „cutii de rezonanță” pe care le are Kremlinul în Republica Moldova, dar sunt și alte forțe. Cu regret, structurile statului Republica Moldova nu sunt consolidate și nu au o viziune clară asupra combaterii activităților acestor forțe, iar asta este mai grav decât dacă ar veni rusul cu armata în Transnistria.

Vocea Basarabiei: E mai grav?

Sergiu Afanasiu: E mai grav! E mai grav ceea ce se întâmplă aici și, dacă ne amintim de până la ‘92 și după ‘92 până în ziua de astăzi, de aceea am și pedalat pe loc, de aceea nu ne-am dezvoltat ca stat și de aceea suntem unde suntem – și dependenți, și acum mai mult băgați în tot felul de frici de existență, pentru că noi de mult suntem implicați, avem păpușarii noștri. Și nu păpușari în sensul de conducere a structurilor statului de către cineva din umbră, dar păpușari care au avut grijă ca Republica Moldova ori să joace duplicitar în plan politic extern, ori să-și mascheze foarte bine intențiile de dezvoltare. Până la urmă, am fost ținuți așa, pentru că așa este convenabil, oameni mai săraci, țară mai puțin dezvoltată și toate astea au făcut ca să fim dependenți. Și doar asta știm foarte bine și n-o să deschidem parantezele să spunem că suntem dependenți de piață, de gaze, de resurse energetice ș.a.m.d. Și aici, amintindu-ne de ceea ce spune scriitorul Serebrian, vreau să spun că da, cu regret, noi suntem de mult implicați, este un poligon pe care se testează și alte tipuri de războaie, pentru că război nu înseamnă doar ceea ce vedem noi: câmp de luptă, explozii, manevre militare aeriene, bombardamente ș.a.m.d., războiul la ziua de astăzi e dincolo de toate acestea, este război economic, război electronic, război informațional și e foarte greu pe această palmă de pământ să lupți pe toate fronturile acestea care s-au deschis acum mulți ani și luptătorii sau, mai bine zis, mercenarii acestor războaie își îndeplinesc bine misiunea. Și de multe ori organele statului pur și simplu sunt incapabile de a combate, mai mult ca atât, sunt indiferente, sunt neputincioase...

Vocea Basarabiei: Chiar așa?

Sergiu Afanasiu: Da, sunt neputincioase, pentru că de multe ori anumite personaje din aceste războaie fac parte din structurile de conducere și se află chiar la conducerea țării sau a ministerelor, bunăoară, a ministerului de forță.

Vocea Basarabiei: Aceasta-i o declarație foarte tare, aș spune.

Sergiu Afanasiu: Eu sunt sigur. Și oamenii care sunt trecuți de 40, care au văzut ce s-a întâmplat în ‘92, știu că cel mai mare pericol e că poți fi împușcat din spate și poți fi împușcat din spate de eventualul tău coleg cu care activezi ori în Ministerul Apărării, ori în Ministerul de Interne, în Poliția de Frontieră sau în altă structură de forță.

Vocea Basarabiei: Dacă spuneți că Rusia are o sumedenie de agenți de influență aici, înseamnă oare asta că odată ajunsă armata rusă la Chișinău ar fi întâmpinată de către foarte mulți oameni cu pâine și sare?

Sergiu Afanasiu: Da, ar fi întâmpinată! Și acesta este unul din scenariile care are dreptul la viață.

Vocea Basarabiei: Dl Grosu, președintele parlamentului, a fost aici, la Vocea Basarabiei, în emisiunea Valentinei Ursu, și spunea că totul depinde de rezistența poporului ucrainean. Azi-dimineață am văzut la televizor, consilierul administrației prezidențiale din Ucraina Arestovici spunea că niciodată Rusia nu va ajunge, că armata ucraineană e foarte puternică și că nu vor putea rușii să ia Odesa și Nikolaevul.

Sergiu Afanasiu: Eu cred că în ziua de astăzi orice om matur este îngrijorat de ceea ce se întâmplă în Ucraina. Mă bucur foarte mult și admir curajul și metodele prin care poartă ucrainenii acest război, care îl înfruntă, și iată că se ruinează anumite mituri ale celei mai puternice armate a lumii, cum ar fi armata Federației Ruse. Noi am văzut prin riposta pe care au primit-o de la o armată mai puțin puternică, cel puțin așa o cunoșteam noi, drept pentru care rușii credeau că va fi învinsă această armată în câteva zile. Iată că nu este așa.

Vocea Basarabiei: Pentru că există ajutorul Occidentului.

Sergiu Afanasiu: Este ajutorul Occidentului, dar, până la urmă, pe câmpul de luptă au ieșit ucrainenii, în primul rând. Și au comandanți, ofițeri, generali formați, noi, tineri, cu altă viziune, cu alte metode și tactici de luptă și este adevărat că noi acum nu trebuie să le scoatem ochii ucrainenilor și să spunem că toată lumea îi ajută, pentru că noi ne ajutăm pe noi înșine. Noi, de exemplu, Republica Moldova – prin ajutoarele umanitare, prin adăpostirea refugiaților, iar țările europene, țările mai bine dezvoltate din punct de vedere militar sunt obligate. Este obligația întregii lumi de a ajuta Ucraina astfel încât să oprească acest război și să descurajeze, poate odată și pentru totdeauna, ambițiile imperialiste ale Federației Ruse pentru a garanta viitorul liber al Europei, pentru că să nu fim naivi și să credem că rușii se vor opri doar în Lugansk, în Donețk sau doar în Ucraina. Ei, odată ajunși aici și punând stăpânire pe aceste pământuri, vor dezvolta și în continuare ambițiile lor imperialiste. Și aici o să ne amintim, atunci când America în cel de-al Doilea Război Mondial a decis să ajute Uniunea Sovietică în lupta contra hitlerismului a făcut-o pentru că analiștii militari și politici au zis că Hitler nu se va opri, odată cu cucerirea Uniunii Sovietice, va ajunge și la voi. Deci, acest pericol există. Raportat la situația geopolitică și militară din Ucraina, noi trebuie să contribuim, fiecare țară în măsura posibilităților pe care le are, la asigurarea unei păci durabile. Pentru că astăzi să accepți, de exemplu, anumite condiții, anumite zone, așa cum avem noi, bunăoară, regiunea transnistreană, să accepți pentru o perioadă nedeterminată, asta ar însemna să ai un cuțit în coaste, să ai un pericol iminent pentru totdeauna. Și în calitatea mea de pedagog, de rector de instituții, dar și de scriitor, eu zic: noi ca adulți, ca părinți, oameni limpezi la cap, ce viitor le oferim copiilor noștri prin faptul că ori suntem lași, ticăloși, ori că ne este frică, că,  uite, Doamne, am supăra cumva ursul, rusul având în vedere?

Vocea Basarabiei: Vreau să te întreb iată ce, ca fost militar: cum ar reacționa apărarea antiaeriană a Republicii Moldova, dacă înspre Chișinău, spre Moldova s-ar îndrepta într-o zi, să zicem, vreo 4 rachete Kalibr? Eu am citit pe un site ucrainean că ei într-o zi au doborât 4 rachete Kalibr. Moldova câte ar doborî?

Sergiu Afanasiu: Eu, cu regret, pun la îndoială capacitatea de luptă antiaeriană a unităților noastre militare, dat fiind faptul că pe acest domeniu nu s-au făcut investiții, achiziții de radare, de rachete în ultimii 30 de ani. Deci, sunt sigur că utilajul existent n-ar face față în asemenea cazuri. (...)

Vocea Basarabiei: În aceeași ordinea de idei, vreau să continuăm iată cu ce. Iarăși mă refer la interviul pe care l-a avut aici, la Vocea Basarabiei, președintele parlamentului Igor Grosu. Deci, vă dau un citat: „Republica Moldova trebuie să mențină pacea și stabilitatea. Conflictul transnistrean o să se rezolve când o să devenim un stat civilizat, iar asta depinde de integrarea europeană și de faptul când jucătorii politici mari vor avea interes să rezolve această situație”. Întrebarea mea este: depinde soluționarea conflictului transnistrean de integrarea europeană, nu depinde mai degrabă de dorința sinceră a autorităților de la Chișinău de a soluționa problema asta?

Sergiu Afanasiu: Dar eu, ca un observator obișnuit, ca un cetățean de rând stau și mă întreb: „Dar voi, guvernanții noștri, atunci când mergeți în diferite forumuri internaționale, vă prezentați ca reprezentanții unui stat civilizat, ori facem parte din lumea a treia sau suntem o țară bananieră?”.

Vocea Basarabiei: Din ce am citit aici, iese că încă mai avem până a deveni un stat civilizat.

Sergiu Afanasiu: Eu aveam o altă părere, credeam că noi suntem stat civilizat odată ce am putut să organizăm niște alegeri, să delegăm la putere asemenea partid, oameni cu viziuni, credeam că deja asta face parte din calitățile unui stat dezvoltat sub valorile democrației, cel puțin.

Vocea Basarabiei: Dl Grosu are dreptate, pentru că totuși statul ăsta al nostru are foarte multe probleme.

Sergiu Afanasiu: Știți foarte bine că statul nostru este o structură artificială și poate că temporar, pentru că oricum trebuie să avem curaj și să vedem ce facem: ori acceptăm ceea ce ne-au dictat Ribbentrop și Molotov, suntem cuminți și ne bucurăm că, uitați-vă, avem și noi o formă de statalitate, ori totuși ne întoarcem la rădăcinile noastre istorice. Pentru că statul ăsta și ezitarea aceasta de zeci de ani n-au adus nimic bun.

Vocea Basarabiei: Adică vreți să spuneți că, de fapt, Republica Moldova a și menținut pacea și stabilitatea timp de 30 de ani de zile și asta nu a dus la nimic? Așa să înțeleg?

Sergiu Afanasiu: Dar n-a dus la bine! Este adevărat că cumințenia aceasta a noastră numai a născut monștri și o situație tot mai incertă. Deci, noi am pășit spre incertitudine. Noi ce am făcut? Am alunecat cu toată pacea noastră efemeră și virtuală. Este adevărat că nu suntem o forță care ar fi putut riposta. Cui să ripostezi? Și acum, în acest context tragic în care se află Ucraina, eu cred că Ucraina trăiește această dramă prin care am trecut noi în ‘92. Este adevărat că la altă scară. Și poate că ei atunci când au sugerat că ar putea rezolva...

Vocea Basarabiei: Exact aici voiam să ajung. Au venit aluzii, chiar propuneri foarte clare din partea Ucrainei că ar putea prin metode mai radicaliste să soluționeze problema transnistreană. Republica Moldova, bineînțeles, a spus că nu dorește așa ceva.

Sergiu Afanasiu: Bine, Republica Moldova a procedat așa, ca un copil educat și bine-crescut, trebuie să nu purtăm pică, dar nu avem memorie proastă. Deci, acolo separatismul transnistrean s-a întărit inclusiv prin binecuvântarea sau acceptul tacit al Ucrainei. Și asta trebuie s-o spunem pe șleau și, într-un fel, ar fi o rezolvare de onoare, ar veni un sprijin și ar repara o greșeală istorică ucrainenii astăzi, dacă ar rezolva fără ca să ne întrebe pe noi, pentru că atunci când au permis transportarea de trupe și muniții în ’92 și au întărit forțele ruse din Transnistria, asta nu s-a întâmplat prin aeroportul nostru sau prin teritoriul țărilor europene, al României sau al altor țări. Au trecut pe acolo, s-au întărit și astăzi iată că Ucraina este nevoită să mențină trupe în sudul Ucrainei, pentru că ei sunt conștienți că Transnistria prin forțele militare dislocate prezintă pericol pentru siguranța și securitatea Ucrainei.

Autor

Articole similare

spot_img

cele mai populare

Preluarea textelor de pe pagina www.voceabasarabiei.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.voceabasarabiei.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite și cele electronice vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia Vocea Basarabiei.