Vocea Basarabiei: Resursele de apă, gestionarea deșeurilor și împădurirea sunt doar câteva domenii, ele bănuiesc că sunt și prioritare, în care autoritățile, dar e nevoie și de sprijinul din partea cetățenilor, toți împreună ar avea de lucru pentru zeci de ani, probabil, înainte. Astăzi vom discuta cu ministra mediului, Iordanca-Rodica Iordanov, despre impactul războiului din Ucraina asupra mediului, despre proiectele ce țin de resursele acvatice, despre cât de mult e nevoie să fie majorate suprafețele pădurilor în Republica Moldova. Dar pentru că de pe 5 până pe 10 iunie se marchează Săptămâna Verde cu genericul „Mai puțin plastic, mai mult biodiversitate”, vom începe această discuție despre cum se prezintă situația pe acest segment, cum scăpăm de problema deșeurilor. Dna ministră, bine ați revenit la Vocea Basarabiei!
Iordanca-Rodica Iordanov: Vă mulțumesc foarte mult pentru invitație, chiar sunt bucuroasă că noi avem posibilitate să discutăm în această săptămână despre prioritățile de mediu și – de ce nu? – despre acele probleme pe care le-ați amintit dvs.
Vocea Basarabiei: Și cum se implică cetățenii atunci când e vorba că și ei sunt cei care trebuie să protejeze mediul, trebuie să se implice în soluționarea problemelor, pentru că, pe de o parte, parcă generația tânără ar avea acest elan ca să aibă grijă cum vor trăi ei în continuare, dar mai sunt și persoane nepăsătoare și indiferente cărora nu le prea pasă. Haideți să ne vorbiți dvs. de ce ați decis ca această Săptămână Verde să aibă acest generic – „Mai puțin plastic…”, pentru că Moldova e împânzită de plastic.
Iordanca-Rodica Iordanov: Sunt mai multe aspecte. În primul rând, vreau să confirm ceea ce ați menționat și dvs. – avem mai multe categorii de persoane cu diferit comportament în ceea ce ține de domeniul mediului și noi am constatat în realitate că numărul celor care sunt mai păsători față de mediu, care reciclează deșeurile, care sunt mai atenți la plantări, care sunt mai atenți la comportamentul lor în pădure este în creștere. Și nu numai generația tânără, dar și persoanele mult mai în vârstă, fiindcă au asimilat mai multă informație, întrucât, să recunoaștem, se face destul de multă promovare. Pe de altă parte, totuși încă avem un număr destul de impunător de persoane care sunt foarte indiferente față de mediu, sunt indiferente de ceea ce se întâmplă și, mai mult ca atât, există un mare număr de persoane care ne alertează că, uitați-vă, acolo râul e colmatat, aici gunoiștea arde, dar în esență nu fac niciun pas, cu excepția faptului că vin și cer: „haide faceți, când veți face?”. Este o problemă că noi nu avem posibilitate de fiecare dată să reacționăm ca pompierii, mai mult ca atât, problemele de mediu nu se rezolvă doar dând din deget, este o procedură de lungă durată, este nevoie de implicare și trebuie de fiecare dată să avem accesul și acceptul publicului, populației.
Avem localități unde s-au făcut investiții foarte mari în sistemele de apă și canalizare și cetățenii nu doresc să se conecteze la sistemul de canalizare.
Vocea Basarabiei: Dar pe de altă parte, dnă ministră, pe parcursul anilor cetățenii au fost învățați mai mult să li se dea decât să li se ceară?
Iordanca-Rodica Iordanov: Și asta este adevărat și, apropo, din cauza faptului cu mai mult să se dea și mai puțin să se ceară noi acum ne confruntăm cu probleme. De exemplu, avem localități unde s-au făcut investiții foarte mari în sistemele de apă și canalizare și cetățenii nu doresc să se conecteze la sistemul de canalizare. Eu înțeleg că este o deprindere, este un cost, dar pe de altă parte, este și o responsabilitate vizavi de calitatea apei și modul cum o gestionăm. Sau situațiile cu gestionarea deșeurilor, doar foarte multe primării au reușit să-și creeze la nivel de localități acele sisteme mici, foarte naive, foarte simple, dar sunt funcționale.
Vocea Basarabiei: Dar uneori arată că sunt niște exemple bune?
Iordanca-Rodica Iordanov: Exact. Dar totuși sunt indivizi care refuză să semneze aceste contracte, le este mai comod să strângă sacul de gunoi o dată pe săptămână și să-l ducă de sine stătător la o râpă sau la o margine de pădure. Deci, astfel de situații sunt destul de multe, noi suntem deseori atenționați de către primării, de către proiectele de investiții…
Vocea Basarabiei: În câte din cele 898 de primării s-a reușit ca situația să fie cât de cât bunicică la capitolul cum se gestionează problema deșeurilor?
Iordanca-Rodica Iordanov: Noi am făcut o estimare, din cele 32 de raioane în jur de 10-15 per raion au sisteme, fie și-au creat sistemul individual, fie s-au conectat 3, 4, 5 sate…
Avem o abordare încă destul de naivă, fiindcă colectăm și ducem la groapa de gunoi, nu există cap-coadă mecanismul de infrastructură, de colectare separată, de triere, de compostare, de colectare a biogazului. Deci, este un sistem destul de învechit și noi tindem să ne debarasăm de acest sistem.
Vocea Basarabiei: Dar asta nu-i nici aproape 50 la sută?
Iordanca-Rodica Iordanov: Nu este nici aproape 50 la sută și este o scădere a modului de gestiune a deșeurilor, dar este o situație când majoritatea localităților care au aceste sisteme cât de cât, eu vorbesc de raioane, scuzați-mă că m-am abătut, adițional la cele 10-15 sate, noi trebuie să recunoaștem că în toate orașele avem sisteme de gestionare a deșeurilor. Orașele sunt aranjate și au sisteme, mai mult ca atât, unele orașe au preluat, adică s-au extins și pe satele din preajmă. Este un proces de creștere, dar este destul de lent și este un sistem care este bazat pe o abordare încă destul de naivă, fiindcă colectăm și ducem la groapa de gunoi, nu există cap-coadă mecanismul de infrastructură, de colectare separată, de triere, de compostare, de colectare a biogazului. Deci, este un sistem destul de învechit și noi tindem să ne debarasăm de acest sistem.
Vocea Basarabiei: Tocmai am vrut să spun că aici ar trebui și o implicare mai mare din partea autorităților, pentru că numai eu îmi amintesc de câți ani tot se spune că vor fi identificate spații unde să fie construite platforme, ca cetățenii să aibă posibilitate, în primul rând, să ducă gunoiul, dar în al doilea rând, să crească gradul acesta de cultură și să fie de învățătură și pentru copii, și pentru nepoți.
Iordanca-Rodica Iordanov: Facem exact ceea ce spuneți acum, suntem în pregătire, dar trebuie să recunoaștem că e un proces destul de complicat.
Vocea Basarabiei: De ce e complicat?
Iordanca-Rodica Iordanov: În primul rând, e o problemă identificarea terenurilor.
Vocea Basarabiei: E atât de greu în relația cu administrația publică locală să găsiți un numitor comun?
Iordanca-Rodica Iordanov: Și cu administrația publică locală, și cu cetățenii, fiindcă sunt câțiva parametri unde ar trebui să fie amplasată o astfel de platformă. Din punct de vedere economic, din punctul de vedere al accesibilității căilor de transport, cât de cât să existe o infrastructură minimă și plus la aceasta să fie mai departe de localitate și să fie o suprafață integră, consolidată.
Vocea Basarabiei: Dacă e mai aproape de localitate, se trezește nemulțumirea, lumea se indignează?
Iordanca-Rodica Iordanov: Lumea este nemulțumită și în cazul în care platforma va fi construită într-o localitate și vor fi colectate deșeurile din mai multe localități. Deci, fraze de genul: „Dar de ce la noi în sat să veniți, că ne aduceți bomba peste noi, aduceți toate gunoaiele la noi în raion sau la noi în localitate?” sunt permanente în toate discuțiile.
Vocea Basarabiei: Dar practica țărilor europene nu e suficient de convingătoare ca cetățeanul să nu-și mai pună asemenea întrebări?
Iordanca-Rodica Iordanov: Noi mergem pe această experiență, dar dvs. cunoașteți foarte bine, fiindcă eu am văzut din reportajele pe care le faceți, abordarea este și un pic diferită la foarte multă lume, „până când nu văd”, „dar de eu trebuie să încerc?”, „de ce să-l fac pe altul bogat?”, deci încă mai sunt aceste formulări arhaice. Dar ce facem noi? În primul rând, ne inspirăm și noi din experiența altor state, arătăm fotografii, arătăm filme cum ar trebui să arate, obligatoriu arătăm toate schemele, cum este amplasat, ce va include, care sunt acele etape care vor urma, proiectări, invităm experții, se discută, și nu este doar o singură rundă de discuții, dar sunt discuții peste discuții cu grupuri diferite de persoane.
În statele europene terenurile unde se creează aceste depozite, aceste platforme au fost din start gândite în sistemul de planificare a localității, a raionului, la noi din cauza reformei funciare pe care am avut-o în anii 1992-2002, nu s-au gândit atunci să aloce sau să rezerve anumite terenuri și pentru gestionarea deșeurilor.
Vocea Basarabiei: Timpul trece repede și cetățeanul e nemulțumit că instituțiile statului nu funcționează așa cum așteaptă el.
Iordanca-Rodica Iordanov: Timpul trece, exact… Dar pe de altă parte, iată acest dialog trebuie să fie creat, fiindcă în caz contrar putem să ne ciocnim cu situația nemulțumirii, să facem investiții foarte mari și apoi să avem blocări din partea cetățenilor, de aceea este foarte important să avem deschidere, înțelegere. Dvs. ați întrebat de experiența altor state, în statele europene terenurile unde se creează aceste depozite, aceste platforme au fost din start gândite în sistemul de planificare a localității, a raionului, la noi din cauza reformei funciare pe care am avut-o în anii 1992-2002, nu s-au gândit atunci să aloce sau să rezerve anumite terenuri și pentru gestionarea deșeurilor. Iată acum suntem în proces de discuție cu autoritățile publice locale, cu unii agenți economici, care au aceste terenuri, care se încadrează în aceste cerințe și să venim cu terenurile alocate, noi avem deja…
Vocea Basarabiei: Să nu fie și discuțiile ca tranziția, 30 de ani și tot nu se termină, nu se vede capătul tunelului. Dar câte platforme iată ar trebui să fie pregătite?
Iordanca-Rodica Iordanov: La moment, noi trebuie să avem pregătite 8 platforme pregătite pentru Republica Moldova, rămâne să avem o decizie pe final cu municipiul Chișinău, fiindcă noi pledăm doar pentru 8 platforme, nu pentru 9 platforme, deoarece atunci ar fi foarte complicat și din punct de vedere a gestionării, și din punct de vedere al administrării sistemului, creării unui sistem integru.
Vocea Basarabiei: Dar care e diferența 8 sau 9?
Iordanca-Rodica Iordanov: Cheltuielile, fiindcă costurile sunt destul de mari.
Vocea Basarabiei: Care sunt aceste costuri?
Iordanca-Rodica Iordanov: Noi am estimat pentru construcția a 3 stații de transfer și o platformă regională aproximativ la 25 de milioane de euro.
Vocea Basarabiei: Mult…
Iordanca-Rodica Iordanov: E mult, și nu uitați că acesta este…
Acele deșeuri care nu mai pot fi reciclate, care nu mai sunt pasibile pentru a fi puse în circuitul economic prin economia circulară, acestea pot fi incinerate, dacă există un incinerator care, de exemplu, produce energie termică sau electrică.
Vocea Basarabiei: Dar știu că sunt agenți interesați, inclusiv de peste hotare, ca să pună umărul…
Iordanca-Rodica Iordanov: Da, dar în etapa următoare. Noi trebuie să înțelegem că sunt mai multe etape. La prima etapă, din cauza ca să nu avem sistemul politizat de gestionare a deșeurilor, ca să nu avem riscuri de manipulări în cadrul alegerilor, acest proces de identificare a terenurilor și gestionarea ulterioară a terenurilor să fie în contul statului. Mai mult ca atât, statul și-a asumat prin credit suveran acești bani și, respectiv, banii nu vor fi restituiți de către autoritățile publice locale, dar de către statul Republica Moldova, ceea ce ar însemna că noi trebuie să avem o claritate și o abordare unică pe tot teritoriul Republicii Moldova. Plus la asta, noi trebuie să avem criterii foarte clare cum se gestionează, unde se creează aceste platforme, cine se face responsabil. Și noi vorbim doar de platforma construită cu un operator, dar deja toate celelalte activități, de exemplu, incinerarea deșeurilor sau co-incinerarea deșeurilor pentru valorificarea energetică ar fi un gen de activitate care ar fi pasibil pentru agenții economici, chiar și investitorii străini, fiindcă noi am acceptat doar pentru valorificarea energetică. De exemplu, acele deșeuri care nu mai pot fi reciclate, care nu mai sunt pasibile pentru a fi puse în circuitul economic prin economia circulară, acestea pot fi incinerate, dacă există un incinerator care, de exemplu, produce energie termică sau electrică.
Vocea Basarabiei: De ce există neînțelegeri cu Primăria Chișinău, primăria și-ar dori o platformă separată?
Iordanca-Rodica Iordanov: La momentul de față, Primăria Chișinău dorește să investească mai mulți bani în gunoiștea de la Țânțăreni.
Gunoiștea actuală de la Țânțăreni are un termen de exploatare maxim încă de 10 ani
Vocea Basarabiei: Pentru că revolte multe au fost, localnicii de acolo au blocat arterele naționale.
Iordanca-Rodica Iordanov: Pentru că revolte multe au fost, exact, este o logică în ceea ce fac ei, dar, pe de altă parte, gunoiștea actuală de la Țânțăreni are un termen de exploatare maxim încă de 10 ani.
Vocea Basarabiei: Încă de 10 ani?
Iordanca-Rodica Iordanov: Încă 10 ani, ceea ce ar însemna încă vreo 2-3 ani pentru reconstrucție și, respectiv…
Vocea Basarabiei: Și ministerul are o altă părere?
Iordanca-Rodica Iordanov: Noi considerăm că în cazul în care este posibilitate să facem o investiție, trebuie să facem investiție, în primul rând, în altă abordare, nu gunoiște cu zeci de hectare și cu adâncimi de câteva zeci de metri, dar să facem o platformă de gestionare biotehnică a deșeurilor, unde doar până la 10, maximum 20% din deșeurile acumulate vor fi stocate, restul trebuie să meargă prin procesul de producere a biogazului, de compostare, de producere a energiei electrice. Cu siguranță vor fi investitori, plus la aceasta pe mai multe fracții de colectat deșeurile separat, ca aceste deșeuri să fie puse în circuitul economic, același plastic, de exemplu. Da, noi deja avem companii în Republica Moldova care plasticul colectat îl reciclează și produc alt plastic. De ce să nu oferim posibilitate prin procesul de reciclare, care începe de la noi de acasă, aceste companii să plătească banul operatorului care gestionează platforma și să folosească acest plastic pentru producerea elementelor, bunurilor din plastic și astfel să reducem cantitățile de import al plasticului, fiindcă noi importăm foarte mult plastic, ceea ce înseamnă că noi, din start, înțelegem că volumele de deșeuri din plastic, care sunt destul de periculoase, le acceptăm pe teritoriul Republicii Moldova.
Noi trebuie să recunoaștem că la momentul de față aproximativ majoritatea bunurilor care sunt plasate pe piață au componenta de plastic, pe de altă parte, noi avem și câteva domenii unde fără plastic ar fi cu risc, de exemplu, domeniul sănătății, foarte multe instrumente medicale, chiar aceleași seringi sunt din plastic, ca să ne asigure un tratament adecvat și să nu fim supuși unor îmbolnăviri…
Vocea Basarabiei: Dar atâtea politici s-au elaborat în cadrul Uniunii Europene și în Republica Moldova, în Parlamentul Republicii Moldova problema aceasta a fost discutată și parcă s-a convenit că totuși se interzice acest plastic ca să nu mai dea atâtea bătăi de cap?
Iordanca-Rodica Iordanov: Vreau să vă spun mai mult, că la momentul de față, chiar săptămâna trecută am participat în negocierile comitetului de elaborare a unui document internațional juridic obligatoriu împotriva poluării cu plastic și este o temă foarte actuală și o temă cu foarte multe semne de întrebare, fiindcă atunci când vorbim de plastic ca deșeu final sau chiar ca produs, noi trebuie să înțelegem că există procesul mult mai larg, de la extragerea țițeiului, care este produsul de bază în producerea plasticului, producerea plasticului virgin, deci, materii prime și deja toate procesele care țin de plastic, până la crearea, producerea unui produs finit. Deci, pe de o parte, noi trebuie să recunoaștem că la momentul de față aproximativ majoritatea bunurilor care sunt plasate pe piață au componenta de plastic, pe de altă parte, noi avem și câteva domenii unde fără plastic ar fi cu risc, de exemplu, domeniul sănătății, foarte multe instrumente medicale, chiar aceleași seringi sunt din plastic, ca să ne asigure un tratament adecvat și să nu fim supuși unor îmbolnăviri…
Vocea Basarabiei: Deci, un cerc vicios și acum trebuie să se caute soluția, mijlocul de aur?
Iordanca-Rodica Iordanov: Foarte corect ați înțeles. Și iată în aceste negocieri, fiindcă ele vor veni ulterior ca o obligație și pentru Republica Moldova, trebuie să fie găsit acel compromis pe procesul de extragere, pe procesul de interzicere și, mai mult ca atât, cea mai dureroasă întrebare este totuși care sunt acele substanțe și care sunt acele produse care vor fi interzise, cum se va raporta procesul de producere și de eliminare.
