Război în Ucraina, ziua 387: Reacția Rusiei după ce Polonia și Slovacia au declarat că trimit avioane MIG-29 Kievului

Update: Rusia a anunţat vineri că toate avioanele de luptă furnizate Ucrainei de statele occidentale vor fi distruse, scrie Reuters.

Moscova a acuzat Occidentul că participă direct la conflict furnizând arme Ucrainei şi a avertizat şi anterior că armele NATO sunt ţinte legitime pentru forţele sale.

„În cursul operaţiunii militare speciale tot acest echipament va fi distrus”, a declarat presei purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

„Pare că toate aceste ţări sunt astfel angajate în eliminarea unui echipament vechi care nu le este necesar”, a adăugat Peskov.

• UPDATE: Slovacia va devenit vineri al doilea aliat al Ucrainei care va furniza avioane de luptă MIG-29 despre care Kievul le consideră cruciale pentru a respinge invazia Rusiei, transmite Reuters.

Slovacia s-a alăturat Poloniei, care a anunțat joi livrarea a patru avioane MIG-29 Ucrainei. Ambele state sunt membri NATO și vecini cu Ucraina.

Flota sa de 11 avioane MiG-29 a fost retrasă vara trecută și majoritatea nu sunt în stare operațională. Vor fi trimise cele care sunt funcționale iar restul vor merge pentru piese de schimb.

• Vizita preşedintelui Xi Jinping în Rusia este pentru „pace”, iar China îşi va menţine „poziţia obiectivă şi imparţială” în ceea ce priveşte problemele internaţionale şi regionale, inclusiv criza din Ucraina, a declarat vineri un purtător de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, citat de CNN.

„Propunerea Chinei se rezumă la o singură propoziţie, care este de a îndemna la pace şi de a promova discuţiile”, a declarat vineri Wang Wenbin, purtătorul de cuvânt al MAE chinez, în cadrul briefingului de presă.

Liderul chinez Xi Jinping va zbura la Moscova săptămâna viitoare pentru a se întâlni cu președintele Vladimir Putin în prima sa vizită în Rusia de când Putin a lansat invazia devastatoare în Ucraina, în urmă cu mai bine de un an.

În ultimele 24 de ore, forțele ruse au lansat 5 rachete, 18 lovituri aeriene și peste 100 de atacuri cu sisteme de rachete cu lansare multiplă. În urma unui bombardament în localitatea Konstantinovka, regiunea Donețk, 6 civili au fost răniți iar peste 20 de case, o școală și alte obiecte de infrastructură civilă au fost avariate, informează Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei.

„În ultima zi, Aviația Forțelor de Apărare ucrainene a lansat 7 lovituri asupra zonelor de concentrare ale ocupanților, iar unitățile de artilerie au lovit 5 puncte de comandă, 5 zone de zone de concentrare a personalului și echipamentelor militare, un depozit de combustibil, 2 stații de radiolocație, o stație de luptă radioelectronică”, se arată în raportul zilnic al Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei.

• Armata a trimis acelaşi model de dronă, un MQ-9 Reaper, într-o misiune în aproximativ aceeaşi zonă deasupra Mării Negre la scurt timp după ce a avut loc coliziunea, au declarat oficialii americani. Acea aeronavă trebuia să cerceteze locul prăbuşirii şi să monitorizeze ruşii în căutarea resturilor, scrie CNN.

De altfel, SUA iau în considerare un alt zbor cu o dronă deasupra Mării Negre în zilele următoare, au spus oficialii. Zborul ar urma programul său obişnuit de operare.

Însă armata americană „analizează atent” traseele dronelor şi evaluează cum să reducă mai bine riscul de conflict cu armata rusă, care zboară în mod regulat cu avioane de luptă în şi din Crimeea, au declarat oficialii.

Pentagonul intenţionează să analizeze costurile şi beneficiile globale ale zborurilor în aceste misiuni, comparând valoarea potenţială a informaţiilor aduse de anumite rute cu riscul de escaladare cu Rusia.

• Rusia a comis crime de război de amploare în Ucraina, omoruri intenţionate şi tortură, în unele cazuri obligând copiii să asiste la violarea celor dragi, pe alţii obligându-i să stea alături de cadavre. Unele abuzuri pot fi catalogate drept crime împotriva umanităţii, însă anchetatorii ONU nu au observat un genocid în Ucraina după invazia rusă în această ţară, au declarat joi experţii Naţiunilor Unite, care recomandă totuşi continuarea studiilor pe această temă, relatează Reuters.

Relocarea copiilor ucraineni în zonele aflate sub controlul Moscovei şi în Rusia constituie o „crimă de război”, a declarat comisia de anchetatori a ONU. Aceştia acuză, de asemenea, Moscova de comiterea unor posibile „crime împotriva umanităţii” în Ucraina, prin atacarea infrastructurii energetice ucrainene şi utilizarea torturii.

Comisia a încercat, de asemenea, să verifice dacă bombardarea şi asediul oraşului Mariupol, în sud-estul Ucrainei, ar putea constitui o crimă împotriva umanităţii. Cu toate acestea, a conchis că nu are suficiente dovezi pentru a ajunge la o astfel de concluzie, deoarece nu a avut acces în regiunea Doneţk, unde oraşul-port a fost asediat timp de luni de zile de armata rusă înainte de a cădea, în mai 2022. Însă Comisia recomandă continuarea investigaţiilor.

„Va veni ziua când va fi înființat un tribunal care să facă dreptate poporului nostru. Un tribunal care îl va pedepsi pe agresor la fel cum au fost pedepsiți agresorii trecutului. Va veni ziua când toți făptașii crimelor de război împotriva ucrainenilor vor fi aduși în fața justiției Curții Penale Internaționale și ale instanțelor naționale”, a spus Volodimir Zelenski în discursul său de joi seara.