VOCEA CARE NE UNEȘTE.

Ooops ! You forgot to enter a stream url ! Please check Radio Player configuration

LIVE

VIDEO/ Oleg Serebrian, despre reintegrarea țării: Costurile pot fi destul de mari și vom avea nevoie de ajutor din exterior

Vocea Basarabiei: Astăzi avem un invitat special, este dl Oleg Serebrian, vicepremier pentru reintegrare. O să discutăm despre relația dintre Chișinău și Tiraspol, dar pentru început, dle Serebrian, o să vă rog să ne spuneți cu ce impresii v-ați întors din Ucraina. Ați mers în Ucraina săptămâna trecută, v-ați întâlnit acolo în cadrul unei vizite de lucru cu dna Irina Vereșciuk, care este vicepremier, ministru pentru reintegrarea teritoriilor temporar ocupate ale Ucrainei. Este pentru prima oară când treceți hotarul de est de când a izbucnit această invazie rusă în Ucraina?

Oleg Serebrian: Nu, firește că nu, dar am plecat privat în regiunea Cernăuți. Este pentru prima oară când trec într-o calitate oficială hotarul Ucrainei de la începutul războiului și pentru prima oară în ultimii 3-4 ani când am vizitat Kievul, un oraș pe care îl cunoșteam practic bine.  

Vocea Basarabiei: Care sunt impresiile?

Oleg Serebrian: Impresiile au fost foarte apăsătoare, impresiile din oraș, nu vorbesc de distrugeri, cel puțin, locurile în care am fost nu erau vizibile, dar atmosfera, oamenii, e o țară aflată în război, o țară care luptă, firește că foarte apăsătoare au fost impresiile de la Bucea, ceea ce ni s-a relatat pe loc, la acel cimitir al martirilor. Am avut o discuție foarte bună cu dna viceprim-ministru Vereșciuk, în timpul când dna prim-ministru a avut o discuție tête-à-tête cu premierul ucrainean, un schimb de opinii care era necesar, pentru că până în momentul de față toate discuțiile pe care le-am purtat cu Kievul pe dosarul transnistrean și pe situația din regiune au fost cu dl ambasador Klimenko, reprezentantul special al Ucrainei pentru dosarul transnistrean, care e nemijlocit implicat în formatul de negocieri „5+2”. De data asta a fost la alt nivel și era de mult cazul să avem această discuție, acest schimb de opinii pe ceea ce este în regiunea transnistreană, dar și pe poziția Ucrainei pe mai multe aspecte. Am invitat-o pe dna Vereșciuk să viziteze Republica Moldova în viitorul apropiat, sigur că are acum alte responsabilități și alte sarcini decât efectuarea unei vizite la Chișinău, dar sper că în viitorul apropiat s-o avem aici.

Vocea Basarabiei: Ambele state reiterează cu fiece ocazie că recunosc integritatea, suveranitatea, independența, atât cei de la Chișinău despre Ucraina, cât și cei din Ucraina despre Republica Moldova și din simplul motiv sau din nefericire, pentru că ambele țări au conflicte nesoluționate, Ucraina este în război acum. De ce este important să se reitereze cu fiece ocazie acest lucru?

Oleg Serebrian: E un lucru care ne unește, și ne unește nu de azi, Ucraina n-a avut această problemă până în 2013-2014, când a apărut problema Donbasului și a Crimeii. Republica Moldova ca și alte două țări din GUAM – Azerbaidjan și Georgia – s-a confruntat cu această problemă a separatismului îndată după destrămarea Uniunii Sovietice, acum toate 4 țări din GUAM au un subiect comun – cel al separatismului și firește că susținerea integrității, susținerea reciprocă este foarte importantă. Fiind ambasador la Berlin și la Copenhaga, obișnuiam să organizăm împreună cu colegii ucraineni și georgieni mai multe evenimente comune, în care încercam să ne facem auziți. De unii singuri eram mai puțin auziți, împreună reușeam să promovăm dosarele noastre mai lesne. Ca să vă dau un exemplu, un ambasador nu intra atât de ușor la ministrul de externe sau la un secretar de stat la Berlin, împreună, în 3, atunci când formulam o solicitare eram primiți în 3 și reușeam să aducem la cunoștința partenerilor noștri ceea ce aveam în comun. Acum ce s-a întâmplat? Războiul din Ucraina a pus pe hartă Republica Moldova de fapt. Conflictul transnistrean prin ricoșeu a deveni unul cunoscut pentru toată lumea, o preocupare. Ne amintim de avalanșa de jurnaliști care au venit în Republica Moldova în martie, îndată după începerea războiului din Ucraina, nu mai putem spune că este un conflict anonim. Cred că interesul pentru conflictul transnistrean în momentul de față este mai mare decât pentru Karabah sau pentru Abhazia, nu cred, este cu certitudine.

Conflictul transnistrean este eminamente legat cumva de dosarul ucrainean, de războiul din Ucraina.

Vocea Basarabiei: Și aceasta din motivul că e unul care poate fi soluționat mai ușor?

Oleg Serebrian: Nu e din considerentul acesta, e din considerentul că conflictul transnistrean este eminamente legat cumva de dosarul ucrainean, de războiul din Ucraina. Sunt aceiași factori care mai mult sau mai puțin sunt implicați, această legătură genetică cu războiul din Ucraina îi face foarte sensibil și atrage atenția și a factorilor politici din diverse țări ale lumii, și a mass-media, a jurnaliștilor, a comentatorilor politici. Cred că n-am văzut niciodată atâtea analize pe dosarul transnistrean în exterior ca în aceste câteva luni. Cu certitudine acum s-a scris mai mult, s-a vorbit mai mult despre problemele Republicii Moldova decât în toți acești 30 de ani.

Vocea Basarabiei: Dar asta ar însemna că e și mai ușor de identificat o soluție durabilă pentru problema transnistreană, pentru că a fost aici, la Vocea Basarabiei, președintele parlamentului, Igor Grosu, speakerul a spus că există planuri de reintegrare a țării pe care autoritățile acum le examinează. Vreți să ne spuneți care sunt aceste planuri?

Oleg Serebrian: Nu vreau să vă spun, vreau să vă spun că se lucrează, într-adevăr, vom vedea, vom tatona anumite idei pe care le avem. Recent i-am oferit un draft și dlui președinte al parlamentului, vom discuta și cu președinția, nu este o veritabilă strategie încă încropită, dar se lucrează la ea și lucrează mai mulți experți. Problema nu este doar în statut, pentru că la ce ne orientăm foarte des este, mă rog, au existat proiecte anterioare…

Vocea Basarabiei: Zeci de strategii au fost, nu?

Oleg Serebrian: Proiecte au fost foarte multe, multe publice, cele mai multe n-au fost făcute publice.

Vocea Basarabiei: Și să ne spuneți și de ce nu se fac publice.

Oleg Serebrian: Nu se fac publice dintr-un considerent foarte simplu, în momentul în care pleci la negocieri niciodată nu-ți deschizi țintele, scopurile pe care vrei să le atingi într-un proces de negocieri.

Vocea Basarabiei: Dar atunci când sunt puse pe masa negocierilor oricum devin publice?

Oleg Serebrian: Când sunt puse, da, în momentul acela devin publice și, oricum, chiar și în procesul negocierilor cel de vizavi nu e bine să știe, să-ți cunoască toate cărțile sau care îți sunt intențiile. 

Vocea Basarabiei: Acum e un proiect de strategie sau e un proiect de statut?

Oleg Serebrian: Ceea la ce s-a lucrat până acum a fost un proiect de statut și acum se lucrează și la un proiect de strategie cum îl atingi, pentru că una din erorile frecvente ale proiectelor anterioare a fost faptul că se lucra la statut, nu și la pașii care pot să ducă la implementarea acestui statut sau cum ajungi. Adică sunt, de fapt, trei etape: una este să ai definit scopul în care ajungi, doi este cum ajungi la el și trei – cum îl implementezi nemijlocit. Sunt trei lucruri diferite. Și aici trebuie să luăm în calcul încă alt element, pot fi 3-4 variante, același proiect cu aceeași idee de statut poate să aibă 3 sau 4 căi, ca să ajungi. Este ca și în matematică, o problemă foarte complicată poate fi rezolvată, și corect rezolvată, folosind 2 sau 3 metode care sunt diferite, nu este una singură.

Vocea Basarabiei: De ce este nevoie să fie mai multe metode?

Oleg Serebrian: Sunt necesare mai multe metode, pentru că pot fi diferite circumstanțe, situațiile pot fi foarte diferite, pot fi foarte variabile politic, anumiți actori din afară, pentru că noi nu suntem independenți să facem anumite lucruri, trebuie să luăm toate acestea în calcul, trebuie luate în calcul comportamentele eventuale ale altor actori implicați în conflict, nu doar Chișinăul și Tiraspolul, ci și alți factori care sunt.

Vocea Basarabiei: Probabil la Moscova, în primul rând, vă gândiți, dar și la Kiev?

Oleg Serebrian: Sunt diferite, nu doar, și în Vest, și în Est sunt foarte multe variabile – ce se întâmplă în cazul când sunt aprobați anumiți pași, când nu sunt aprobați sau priviți cu anumită bunăvoință sau cu neutralitate, nu este atât de simplu. Problema nu este într-un statut, statute, așa cum ați spus și dvs. și cum am recunoscut o dată și eu, era și dl Flenchea într-o emisiune, au fost cred că 14, ale noastre, nu cele străine. Deci, 14 versiuni diferite care au fost elaborate de-a lungul acestor 30 de ani, multe dintre ele aveau elemente comune, firește că aveau elemente comune. Am văzut în spațiul public critici legate de statutul special, știu că și dl Socor este foarte vehement cu această idee.

Trebuie să fim foarte vigilenți nu doar cu această noțiune de federalizare, vigilenți trebuie să fim chiar și cu un statut de autonomie sau oricum l-am numi, care poate să pună în pericol buna funcționare a statului.

Vocea Basarabiei: Statut special, dar și această frică, ca nu cumva totuși, în cele din urmă, ceea ce va oferi Chișinăul Tiraspolului să ducă la o federalizare.

Oleg Serebrian: În niciun caz! Deci, trebuie să fim foarte vigilenți nu doar cu această noțiune de federalizare, vigilenți trebuie să fim chiar și cu un statut de autonomie sau oricum l-am numi, care poate să pună în pericol buna funcționare a statului. Deci, nu cuvintele sunt cele care trebuie să ne deranjeze, ci, de fapt, conținutul statutului juridic până la care este foarte mult, pentru că până la asta sunt etape de trecut.

Vocea Basarabiei: Dar până la urmă îi dați dreptate dlui Socor, care zice că nu e nevoie să fie încetățenită această definiție de statut special?

Oleg Serebrian: Trebuie să schimbăm Constituția, probabil că cei care critică acest lucru nu știu că el este deja pus în Constituție, articolul 110, alineat 2. Noțiunea de statut special nu este o noțiune inventată de cineva care se ocupă de reglementare, ea este în Constituție.

Vocea Basarabiei: Și atunci, așa sau altfel, regiunii transnistrene i se va oferi un statut special?

Oleg Serebrian: Nu este neapărat, din mai multe motive. Unu – Constituția poate fi schimbată, doi – ce înseamnă un statut special? Până la urmă, și asta este foarte interpretabil, Chișinăul are statut special.

Vocea Basarabiei: Și UTA Gagauz-Yeri are un statut special.

Oleg Serebrian: Da, bine, e un statut de autonomie, e ceva mai mult, dar un statut special este o noțiune foarte interpretabilă, se pretează foarte relaxat la o interpretare. Bălțiul are, dacă vreți, tot un fel de statut special, ca municipiu, dar Chișinăul este cel mai la îndemână exemplu.

Vocea Basarabiei: Dar acum gândul meu se duce către ideea că, dacă i se oferă regiunii transnistrene un statut, indiferent cum se va numi acest statut, până pleacă Armata a 14-a din stânga Nistrului?

Oleg Serebrian: Nu, acesta este un lucru pe care noi nu-l negociem. În primul rând, că nu ține de competența mea ca negociator să discut despre prezența armatei ruse, este Ministerul Afacerilor Externe, este o problemă bilaterală, dar este foarte clară poziția guvernului și în cazul dat este un punct de vedere care este foarte consolidat și a fost făcut foarte clar și de guvern, și de dna președinte, noi nu punem în discuție plecarea armatei, asta necondiționat trebuie să se întâmple, adică nu legată de statut. Și este, de altfel, un lucru foarte periculos, niciodată poziția Chișinăului n-a fost să lege prezența armatei ruse de reglementarea transnistreană, alții au vrut asta să lege, plecăm, dacă se soluționează. Se pleacă necondiționat.

Vocea Basarabiei: Da, s-a insistat foarte mult pe ideea ca să fie în același timp pregătit în statut și în paralel și despre a rămâne sau a nu rămâne Armata a 14-a, și insistența era din partea Moscovei.

Oleg Serebrian: Absolut.

Vocea Basarabiei: La fiecare reuniune, țin minte, insistau pe această idee.

Oleg Serebrian: Lucrurile rămân neschimbate, asta a fost o poziție consolidată a Chișinăului pe parcursul mai multor ani și rămâne în continuare aceeași.

Vocea Basarabiei: N-o să ne spuneți multe detalii, dar măcar aproximativ o perioadă, când s-ar putea să se avanseze cu identificarea acestei soluții durabile pentru reglementarea transnistreană?

Oleg Serebrian: Nu pot să vă spun acum când s-ar putea, pentru că mai avem un pic de lucru – asta-i una și, în al doilea rând, sunt lucruri care sunt coordonate și cu parteneri externi care sunt implicați în procesul de negociere și sunt câțiva pași până la asta. Sigur că trebuie să verificăm anumite lucruri, anumite idei pe care le avem și care nu consună cu ale unora dintre partenerii noștri sau consună parțial, sau modul de aplicare nu este văzut întotdeauna în același fel în care îl vedem noi.

Linia roșie pentru noi este ca acest statut să nu pună în pericol funcționarea democratică a țării, orientarea ei spre Vest, parcursul nostru european să fie foarte clar, să aibă stabilitatea necesară.

Vocea Basarabiei: Ce e clar pe moment e că acest format de negocieri „5+2” este unul aproape imposibil din moment ce există război în Ucraina?

Oleg Serebrian: În momentul de față, el este absolut imposibil, este pus pe pauză. Asta nu înseamnă că discuțiile nu au loc, ele au loc în acel format „1+1” care, de fapt, este un fel de „5+2”, dacă vreți, pentru că sunt prezenți, chiar dacă nu intervin, toți ceilalți participanți la acest format. Sunt și platforme neoficiale pe care eu nu m-am implicat vreodată pe aceste platforme neoficiale de discuții, pe care le oferă anumite structuri internaționale neguvernamentale, dar știu că s-a discutat și la nivel de experți. Mă rog, poate că sunt folositoare aceste discuții, pentru că e un schimb de păreri, tatonează poziția unora, altora, vezi care sunt liniile roșii peste care nu poți trece, pentru noi liniile roșii sunt clare. Adică, dacă vă referiți, că dvs. tot vorbeați de statut, care sunt acele linii roșii, este buna funcționare a Republicii Moldova. Deci, linia roșie pentru noi este ca acest statut să nu pună în pericol funcționarea democratică a țării, orientarea ei spre Vest, parcursul nostru european să fie foarte clar, să aibă stabilitatea necesară.

Vocea Basarabiei: Dar reunificarea celor două maluri ale Nistrului ar putea să încline balanța atunci când e vorba despre parcursul european al Republicii Moldova?

Oleg Serebrian: Este foarte greu de spus, sunt foarte multe, e speculativă teoria că cei, nu știu câți o fi acum în realitate, să zicem, 300.000 de alegători sau poate chiar mai puțini deja, pot înclina într-un fel balanța, pentru că suntem atenți și la aceste analize care uneori transpar în spațiul public, că asta ar putea cumva deturna parcursul nostru. E greu de spus, pentru că acești oameni n-au avut niciodată libertatea de a vota liber, de a se informa. Pe urmă, chiar și în condițiile acestor constrângeri, am văzut cum s-a votat la alegerile prezidențiale, bunăoară. Am fost cu toții surprinși de rezultatul alegerilor la secțiile de votare unde veneau cei din partea stângă a Nistrului, au votat foarte mulți pentru dna președintă Sandu. A fost chiar mai mult decât în unele raioane ale Republicii Moldova, procentual vorbind. Pe urmă, sunt oameni care gândesc diferit și faptul că sunt 8 școli cu predare în limba română acolo și sunt părinți care, în pofida tuturor problemelor, își trimit copiii la aceste școli și sunt profesori care, în pofida tuturor problemelor, vin și lucrează la aceste școli, aceasta înseamnă că câteva mii, cel puțin, zeci de mii de oameni din această regiune au deja o gândire și un mod de a gândi, de a percepe lucrurile altfel, adică se văd într-o altă lume. Nu știm cum poate reacționa și comunitatea oamenilor de afaceri din această zonă. Eu sunt convins că pentru mulți dintre ei cel mai important lucru este stabilitatea, posibilitatea de a-și conduce afacerile într-un mediu prielnic, de a avea o relație bună cu Uniunea Europeană și de a intra într-un câmp legal. Pentru companii asta este foarte important. Deci avem deja câteva elemente care ne indică că nu este chiar un pericol atât de mare pe cât ni-l prezintă unii.

Vocea Basarabiei: Dar una e piața de desfacere pentru antreprenorii de acolo care își exportă mărfurile pe piața Uniunii Europene și e cu totul alta ideologia, pentru că discutați și dvs…

Oleg Serebrian: Noi, dna Ursu, nu vrem să-i impunem nimănui o ideologie unică, deci într-o societate democratică oamenii pot avea puncte de vedere diferite, pot să și le exprime diferit, pot exista partide politice cu orientări diferite, inclusiv cu viziuni geopolitice diferite. Important este ca aceste opinii să fie formate într-o societate liberă, societate deschisă, nu să fie impuse, induse, induse cum sunt în momentul de față, când toată mass-media, de fapt, creează o imagine de inamic Republicii Moldova, NATO, Uniunii Europene, Statelor Unite. Deci, trăind sub această presiune informațională, este greu de spus că opinia publică formată la momentul de față în regiunea transnistreană este o opinie publică formată în condiții de libertate.

Riscuri întotdeauna există, sunt multe. Orice proces de reunificare este unul anevoios, este un proces anevoios politic, este un proces anevoios economic.

Vocea Basarabiei: Eu am să vă provoc – totuși, pe moment, în opinia dvs., există avantaje mai multe ca cele două maluri ale Nistrului să se reunifice sau sunt și riscuri?

Oleg Serebrian: Bine, riscuri întotdeauna există, sunt multe. Orice proces de reunificare este unul anevoios, este un proces anevoios politic, este un proces anevoios economic. Nu este cel mai fericit exemplu pe care o să vi-l dau – cel al Germaniei. Da, a fost altceva – RDG-ul era un stat suveran chiar și, oricum, RDG-ul era, la un moment dat, a 10-a putere economică a lumii. A 10-a! Deci, e o țară destul de dezvoltată și, oricum, în condițiile reunificării Germaniei a fost nevoie de foarte mulți ani, de un mare efort pentru a integra acest teritoriu în Germania consolidată. Și vedem că, oricum, au rămas sechele politice, ideologice, anumite frământări pe interior, acest lucru este inevitabil, deci trebuie să fim conștienți și pregătiți de faptul că nu se va produce, chiar politic dacă se va produce o reintegrare, reintegrarea societății va dura, va dura mult, poate să dureze decenii. Exemplul german ne demonstrează că într-o societate foarte omogenă etnic, oricum s-a produs foarte lent această reintegrare societală. Pe de altă parte, avem un grav handicap totuși – existența acestui dosar conflictual deschis, ca imagine, ca stabilitate generală, chiar și ca stabilitate economică, vedem în momentul de față. Deci, atunci când punem pe cântar problemele care, fără îndoială, sunt, și sunt multe, și care sunt avantajele unei reintegrări, o țară fără aceste sechele, fără frontiere care sunt poroase, care își controlează efectiv teritoriul, care e stăpână pe destinul cetățenilor ei, nu se roagă, eliberați-l pe ăsta sau mergem la tot felul de înțelegeri legate de drepturile omului, care, da, sunt jenante, fără îndoială, drepturile fermierilor de a accede la terenurile agricole, da, vedem sunt avantaje incontestabile.

Vocea Basarabiei: Dar la modul serios și costul financiar va fi unul mare, nu?

Oleg Serebrian: Costul financiar va fi unul mare, noi încă n-am avut… Trebuie să recunosc că m-am gândit că ar fi bine să avem o idee cât poate să ne coste, în momentul de față, reintegrarea. Și chiar vorbisem cu unii experți care pot face astfel de evaluări. Aceste evaluări niciodată nu pot fi foarte precise, pentru că mi s-a spus că și evaluările trebuie să țină cont de foarte multe lucruri – de situația din zonă, de situația regiunii, de situația noastră, de faptul cât de gata va fi comunitatea internațională să ne sprijine, pentru că am vorbit, de altminteri, într-o emisiune, era și dl George Balan, fostul vicepremier pentru reintegrare, despre un fond de stabilizare. Ideea nu este nouă, ideea este veche și transpare din acele proiecte care existau anterior, pentru că un fond de reintegrare s-ar cere, dar bani noi nu avem pentru un astfel de fond. Deci, costurile sunt, ne dăm seama, chiar dacă n-am făcut o evaluare, că costurile pot fi destul de mari și vom avea nevoie de un ajutor esențial din exterior. Sigur că putem conta pe sprijinul Uniunii Europene, întrucât, așa cum spuneam, una din intențiile noastre este să ajungem la un fel de sincronizare a pașilor procesului de reintegrare și procesului de integrare. Sunt bani pentru integrare, acești bani pentru integrare pot fi folosiți și în procesul de reintegrare graduală a țării.

Autor

  • Ursu Valentina

    Moderatoarea emisiunii „Puncte de Reflecție”, dar și autoarea emisiunii „La firul ierbii”. A activat la Radio Europa Liberă din 2004 până în 2022. Anterior a muncit 17 ani la Radio Moldova. I s-a conferit Ordinul Republicii în 2009. Deținătoare a Medaliei „Om Emerit" din 1994. A scris în 1993 cartea „Râul de sânge", în care a inclus reportajele pe care le-a realizat în timpul conflictului armat de la Nistru (1992). Se regăsește printre cele 99 de femei ale Moldovei 2013. Omul Anului (2014) și (2021). Iar în 2014, președintele României i-a acordat Ordinul Național „Pentru Merit” - în grad de Comandor. A fost desemnată de cinci ori câștigătoarea Topului Jurnaliștii Anului.

Articole similare

spot_img
spot_img

cele mai populare

Preluarea textelor de pe pagina www.voceabasarabiei.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.voceabasarabiei.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite și cele electronice vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia Vocea Basarabiei.