VOCEA CARE NE UNEȘTE

LIVE

Nicu Popescu: Cetățenii noștri vor UE, nu mobilizare în armată, ei nu vor ca teritoriul lor să fie folosit pentru agresiune militară împotriva unui stat vecin, ei nu vor să fie bătuți de polițiști atunci când protestează

Interviu cu Nicu Popescu, ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene

Vocea Basarabiei: Să discutăm despre actualitatea social-politică, politico-diplomatică, despre tot ce se întâmplă în imediata vecinătate a Republicii Moldova, despre efectele pe care le are acest război ruso-ucrainean asupra Republicii Moldova, despre șansele rezolvării conflictului transnistrean, despre demersurile de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, despre relația Chișinăului cu Federația Rusă, dar și cu alți parteneri occidentali, despre toate acestea vom vorbi astăzi în cadrul acestei emisiuni, o ediție specială a „Punctelor de reflecție”. Să pornim de la aceea că ați venit aici, la Vocea Basarabiei, tocmai de la Palanca, acolo unde ați mers să înmânați mai multe ajutoare umanitare pentru ucraineni. Să ne spuneți dvs., în ce a constat această vizită pe care ați efectuat-o la hotarul moldo-ucrainean?

Nicu Popescu: Mă bucur să ne revedem, dar și să am această primă ocazie de a veni în studioul dvs. Felicitări cu această dezvoltare importantă și evoluție importantă pentru piața și democrația noastră, pentru piața mediatică a noastră, dar și democrația noastră. Și dvs. personal, dar și Vocea Basarabiei întotdeauna au constituit un element important în consolidarea democrației din țara noastră. Într-adevăr, vin direct de la Palanca, unde am fost cu dna ministră de interne, Ana Revenco, și am expediat un nou lot de ajutor umanitar, este cel mai mare lot de ajutor umanitar expediat în Ucraina. Astăzi am expediat peste 13 tone de echipamente, de necesități. Într-adevăr, este încă un lucru care trebuie să ne aducă aminte că în țara vecină continuă războiul, continuă aceste atacuri asupra civililor, asupra infrastructurii, asupra centralelor electrice, asupra stațiilor de epurare. Acest lot a fost expediat în regiunea Nikolaev, este o regiune de front și oamenii în continuare au nevoie de ajutor, în special în condițiile în care vine iarna, au nevoie de pături, de paturi, de corturi, pentru că în țara vecină la doar 200-300 de kilometri de hotarul nostru continuă bombardamentele, continuă distrugerea caselor, apartamentelor, drumurilor, liniilor de electricitate. Această tragedie continuă ne afectează și pe noi, și vecinii noștri în continuare se află în această situație tragică. Deci, chiar dacă situația nu este la fel de dramatică vizual, precum era în primăvara acestui an, când Republica Moldova era destinația pentru atâția refugiați, războiul continuă, el ne afectează pe toți și această solidaritate este la fel de importantă.

Vocea Basarabiei: Care rămân a fi riscurile pentru Republica Moldova după mai mult de 7 luni de la izbucnirea invaziei ruse în Ucraina?

Nicu Popescu: Riscurile rămân foarte mari și foarte multe, evident, raportat la luna martie știți bine că speranța armatei ruse, a conducătorilor Federației Ruse era ca în câteva zile să învingă Ucraina și să ajungă la hotarul Republicii Moldova. Acest lucru ar fi avut niște consecințe dramatice și chiar catastrofale pentru țara noastră, pentru libertatea noastră. Acest lucru nu s-a materializat, dar războiul continuă și există toate șansele ca acest război să dureze destul de mult timp. Evident, faza acută parțial s-a epuizat, dvs. ați văzut bine că armata ucraineană a reușit să elibereze anumite teritorii...

Vocea Basarabiei: Dar, între timp, Rusia totuși a anexat anumite teritorii.

Nicu Popescu: Într-adevăr. Deci, riscurile persistă, chiar dacă riscurile cele mai mari de care ne temeam cu toții la sfârșitul lunii februarie, în luna martie și parțial în luna aprilie nu s-au materializat, riscurile rămân. Riscurile sunt multiple, există riscuri de ordin militar, întotdeauna am vorbit, acum se discută în public și aceste riscuri de ordin nuclear. Noi rămânem destul de optimiști și încrezători că aceste riscuri de ordin nuclear nu se vor materializa, dar ele sunt vehiculate în spațiul public și, evident, acest lucru continuă să streseze nu doar pe cetățenii Republicii Moldova, practic pe toți locuitorii globului pământesc, dar avem și riscuri pentru securitatea noastră energetică. Vă dau câteva exemple: în mare parte securitatea noastră energetică depinde de funcționalitatea centralelor nucleare din Ucraina, inclusiv sau chiar în special a centralei nucleare de la Zaporojie și orice atac, această ocupație militară a centralei nucleare de la Zaporojie, aceste bombardamente, tentativele de deconectare a centralei nucleare de la Zaporojie constituie o problemă pentru toți cetățenii Republicii Moldova, indiferent de preferințele politice, geopolitice, culturale, indiferent de limba pe care o vorbesc, pentru că noi toți în această țară suntem uniți în dorința noastră de a avea pace, de a avea electricitate, de a avea resurse energetice și acest război creează o problemă majoră pentru absolut toți concetățenii noștri, indiferent de preferințele lor de ordin politic.

Vocea Basarabiei: Dvs., autoritățile statului, ați spus că nu recunoașteți anexarea de către Federația Rusă a celor câtorva regiuni din Ucraina, dar, în general, acest fenomen al separatismului cât de mult ar influența rezolvarea problemei transnistrene într-o perspectivă lungă sau îndepărtată?

Nicu Popescu: În primul rând, nicio țară din lume nu a recunoscut această tentativă militară brutală de anexare a teritoriului altui stat. Este un lucru absolut contrar dreptului internațional, Cartei Organizației Națiunilor Unite, este o sfidare fundamentală a întregului cadru legal, politic, geopolitic, militar, creat după Războiul Doi Mondial, când statele victorioase la acel moment au creat Organizația Națiunilor Unite, au scris Carta, unde absolut explicit scrie că astfel de atacuri brutale, astfel de agresiuni, darămite astfel de anexări sunt absolut ilegale. Din acea perioadă, noi nu am avut state care anexează alte teritorii, a fost tentativa Irakului de a anexa Kuwaitul, dar ea a fost dejucată, dar astfel de acțiuni sunt absolut ieșite din comun, și anume din această cauză absolut niciun stat din lume nu a recunoscut acest act de agresiune și anexiune și, evident, Republica Moldova este absolut clar și principial opusă unor astfel de tentative de a schimba frontierele internațional recunoscute cu forța.

Vocea Basarabiei: Dar pe acest fundal, totuși, poate fi vorba despre identificarea unei soluții durabile pentru criza transnistreană? Dacă e să ținem cont de poziția Ucrainei, cei de la Kiev astăzi o spun sus și tare că trebuie rezolvată și cât mai repede rezolvată problema transnistreană. Aceasta depinde de dialogul Chișinăului cu Kievul, dar depinde și de dialogul Chișinăului cu Tiraspolul, dar și cu partenerii externi, despre formatul de negocieri „5+2” se zice că nu mai este funcțional. Totuși a apărut acum această șansă de rezolvare a problemei transnistrene?

Nicu Popescu: Dvs. știți că această șansă cu toții o căutăm ca societate, ca țară, ca guvern căutăm această șansă a reintegrării de foarte mult timp, de peste 30 de ani deja.

Vocea Basarabiei: Acum, interesul Ucrainei e foarte mare ca să fie rezolvată această problemă.

Nicu Popescu: Deci, interesul nostru este întotdeauna foarte mare s-o rezolvăm, întrebarea este cum o rezolvăm. Evident, noi vrem să rezolvăm această problemă prin metode pașnice, prin metode de dialog, menținând pacea pe teritoriul nostru, dar, în același timp, menținând funcționalitatea statului nostru, perspectiva noastră de aderare la Uniunea Europeană. Și în acești parametri vom continua să căutăm această soluție a acestui conflict transnistrean, dar această soluție trebuie să ne permită în continuare să fim stat liber, democratic, care se integrează în Uniunea Europeană, care-și modernizează economia. Da, noi vrem și căutăm această soluție, dar această soluție trebuie să servească la dezvoltarea Republicii Moldova, consolidarea libertății noastre, a europenității noastre.

Vocea Basarabiei: Se consideră că dacă se pierde și acest vagon nu se știe dacă Republica Moldova va putea într-un timp previzibil să mai prindă un asemenea vagon de soluționare a problemei transnistrene.

Nicu Popescu: Bun, eu nu cred că reglementarea transnistreană se soluționează prin prinderea vagoanelor. Este vorba de un lucru migălos, detaliat, știți bine că este nevoie de dialog structurat pe cum vom reintegra, în baza căror aranjamente constituționale legale. Deci, acest lucru de mult timp nu face foarte multe progrese, dar absolut eu nu văd vagoane la orizont. Dacă suntem foarte sinceri, este vorba că trebuie să lucrăm, da, este un efort zilnic al tuturor de a ne mișca.

Vocea Basarabiei: În general, va mai exista ministeriala OSCE, să se discute problema transnistreană?

Nicu Popescu: Deci, ministeriala OSCE va avea loc în primele zile ale lunii decembrie, se vor discuta toate problemele din spațiul OSCE, inclusiv reglementarea transnistreană. Anul trecut la ministeriala OSCE au fost doar două subiecte pe care toate statele membre ale OSCE au găsit consensul necesar pentru a emite o declarație. Este vorba de procesul de reglementare transnistreană și era vorba de o declarație referitoare la schimbările climaterice. În ce măsură și anul acesta vom reuși să menținem acest consens, care ar constata sprijinul absolut al tuturor statelor membre OSCE pentru principiile reglementării transnistrene, nu știm...

Vocea Basarabiei: Pentru că prioritatea rămâne totuși situația din Ucraina?

Nicu Popescu: Nu este vorba de prioritate. Știți că în OSCE absolut fiecare stat participant are drept de veto și aici noi nu avem nicio garanție că acest consens față de principiile de bază ale reglementării transnistrene se va menține, dar desigur noi lucrăm în acest sens, pentru că interesul nostru este să reiterăm sprijinul tuturor pentru abordarea noastră a procesului de reglementare transnistreană, abordare bazată în recunoașterea suveranității, integrității teritoriale ale Republicii Moldova.

Vocea Basarabiei: Dar dacă mecanismul de negocieri „5+2” nu mai este funcțional, asta o spun foarte mulți experți și nu doar experți, și politicieni, și autorități ale statului nostru, dar și statelor străine, atunci ce poate să-l înlocuiască pe acest format de negocieri „5+2”?

Nicu Popescu: Evident, acest război și această agresiune rusă împotriva Ucrainei a blocat, a deraiat foarte multe mecanisme de coordonare internațională, de dialog și cu Uniunea Europeană, și cu Statele Unite, și în interiorul ONU. Deci asistăm la o dereglare per ansamblu, aș spune eu, chiar a majorității formatelor de dialog din spațiul european, inclusiv a formatului „5+2”. Ce va urma, nu poate nimeni prezice, pentru că foarte multe lucruri depind de cum, când și unde se va opri acest război, care sunt parametrii sfârșitului acestui război și când se va opri acest război. Și, evident, formatul „5+2” este afectat de acest război, este blocat de acest război. Ce va urma, nimeni nu vă poate spune în acest moment.

Vocea Basarabiei: În vară, după ce Republica Moldova, după Ucraina, a obținut acest statut de țară candidată pentru aderare la Uniunea Europeană, imaginea Republicii Moldova este din ce în ce mai favorabilă pentru a se promova această integrare europeană și pentru ca într-un timp previzibil poate Republica Moldova să ajungă țară membră a Uniunii Europene. Ce așteptări aveți dvs. de la Uniunea Europeană, pentru că nu doar trebuie să așteptați, dar ar trebui și să oferiți, să oferiți rezultate și, mai ales, există condiționalități care trebuie îndeplinite. Iarăși, guvernarea a spus că până la finele anului, cel puțin, jumătate din cele 9 angajamente vor fi onorate. E ușor, e greu, e criză peste tot?

Nicu Popescu: În primul rând, este o realizare istorică, ne-am dorit de peste două decenii să obținem o perspectivă clară de aderare la Uniunea Europeană și am obținut această perspectivă simultan cu Ucraina și am obținut, în același moment, și oferirea țării noastre a statutului de candidat la aderare. Pentru alte țări, inclusiv statele din Balcani, acest proces de la recunoașterea perspectivei europene la obținerea statutului de candidat a durat 7-8 sau chiar 10 ani. Noi am reușit foarte mult în acest an, dar avem, evident, foarte mult de lucru. Dvs. știți foarte bine că Republica Moldova încă nu corespunde standardelor europene, drumurile, spitalele, instituțiile noastre, deocamdată, nu sunt corespunzătoare standardelor Uniunii Europene și avem câțiva ani de muncă asiduă, care nu va fi simplă, nu va fi rapidă, pentru a transforma Republica Moldova într-un stat care, inclusiv vizual, dar și instituțional, și cultural va începe să arate mai mult ca România, ca Slovacia, ca Polonia, ca Lituania. Cu condiționalitățile avem un plan de acțiuni, de implementare a acestor condiționalități ale Comisiei Europene. Raportul Comisiei Europene pe progresul nostru în implementarea acestor acțiuni va fi publicat în octombrie 2023, deci aproximativ peste 12 luni Comisia Europeană va face publică evaluarea progreselor noastre. Între timp, noi trebuie să muncim pe lucruri foarte concrete: adoptarea legilor, transformarea instituțiilor...

Vocea Basarabiei: Și ați promis până la finele acestui an să fie onorate o parte din aceste angajamente: lupta împotriva corupției, reforma justiției, dezoligarhizare, cel puțin, 5 din cele 9 condiționalități.

Nicu Popescu: Lupta cu corupția este o luptă care va dura mult mai mult, ea este deja lansată. Planul de acțiuni pe implementarea recomandărilor Comisiei Europene constă din mai multe zeci de acțiuni care se implementează. Unele din ele, bunăoară, trebuie realizate până în decembrie, altele până în iunie. Acest plan este public, îl puteți foarte ușor găsi pe pagina Ministerului de Externe, pe pagina guvernului, dar, după cum spuneam, fiecare instituție are o dată-limită, deci unele instituții, într-adevăr, până în luna decembrie trebuie să prezinte anumite progrese pe anticorupție, pe Legea dezoligarhizării, pe fortificarea capacităților noastre pentru a progresa în direcția Uniunii Europene. Chiar săptămâna trecută în ședință de guvern am adoptat mai multe decizii care fortifică capacitatea noastră de negociere și aderare la Uniunea Europeană, acum 2-3 zile am avut Comisia guvernamentală pentru integrarea europeană, toate aceste lucruri sunt în proces continuu, am setat acest mecanism și treptat vom raporta mai multe detalii pe implementare.

Vocea Basarabiei: Dvs. astăzi puteți să ne spuneți clar dacă rămâne ireversibil acest parcurs european pentru Republica Moldova, ținând cont că și Rusia încă se mai uită ce se întâmplă în Republica Moldova, că și în Republica Moldova mai sunt suficiente forțe politice care au alte viziuni decât cele de integrare europeană?

Nicu Popescu: Pentru societatea noastră, eu sunt absolut sigur că dorința ca Republica Moldova să fie liberă, democratică, europeană este ireversibilă. Eu am vorbit un pic despre faptul că da, cetățenii noștri au diferite preferințe politice sau geopolitice, dar noi toți suntem uniți în dorința noastră de a trimite copiii în școli de calitate europeană, de a fi tratați în spitale de calitate europeană, de a nu fi implicați în războaie, cum sunt implicate alte state. Și această dorință de pace, de libertate, inclusiv libertatea de a protesta în fața președinției și a parlamentului este o libertate europeană de care beneficiază cetățenii noștri. Eu vă asigur că foarte mulți din concetățenii noștri care nu neapărat își doresc aderarea la Uniunea Europeană, de fapt, preferă să trăiască într-un stat european, în care ei nu sunt bătuți de poliție, pentru că protestează, ei vor să fie tratați de medici bine plătiți, respectuoși, necorupți în spitale cu echipament european. Și eu cred că această dorință a noastră, a tuturor de a fi tratați cu demnitate, de a fi prosperi, de a fi sprijiniți de partenerii noștri europeni, de a nu fi atrași în război, precum a fost atras statul belarus, de exemplu, este o dorință care ne unește pe noi toți, inclusiv pe acei concetățeni ai noștri care teoretic nu neapărat spun că își doresc aderarea țării la Uniunea Europeană.

Vocea Basarabiei: Dar inclusiv acești protestatari cer de când au ajuns aici, în inima Chișinăului, să plece guvernarea, să fie răsturnată guvernarea?

Nicu Popescu: Acești protestatari au libertatea de a protesta în fața președinției, au libertatea de a fi respectați de guvern, de președinție, de parlament, de parlamentari, pentru că trăiesc într-un stat în care sunt respectate drepturile europene, în care se respectă libertatea și democrația, și dreptul democratic al acestor cetățeni de a sta în corturi și eu mă bucur că nouă, cu toții împreună cu concetățenii noștri care beneficiază de această libertate, ne place să trăim într-o țară în care oamenii pot protesta. Și aici eu vreau să mă adresez acestor concetățeni ai noștri cu un apel: este dreptul dvs. de a protesta, este un drept fundamental european, care nu este respectat în Eurasia, el este respectat în Europa și eu mă bucur că dvs. aveți acest drept asigurat de faptul că Republica Moldova este un stat democratic și, prin urmare, aceste proteste fac parte din orice sistem democratic, european pe care îl construim noi aici.

Vocea Basarabiei: Doar că eu am vrut să vă aduc la alt gând: ei rămân acolo să protesteze și promit să mai protesteze până când pleacă actuala guvernare. Ce s-ar întâmpla cu acest parcurs european, dacă eventual vin alte forțe politice să guverneze această țară?

Nicu Popescu: Am spus, pentru mine este absolut evident că toți cetățenii noștri vor Europa, chiar dacă, teoretic, o parte din ei nu neapărat își exprimă dorința de aderare la Uniunea Europeană. Ei nu vor mobilizare în armată, ei nu vor ca teritoriul lor să fie folosit pentru agresiune militară împotriva unui stat vecin, ei nu vor să fie bătuți de polițiști atunci când ei vor să protesteze. Prin urmare, ei tot vor ca Republica Moldova să mențină libertatea și europenitatea sistemului nostru politic.   

Vocea Basarabiei: Dar ei vor să-i aducă pe alții la putere, alți politicieni la putere ar însemna politicieni cu alte viziuni, care nu neapărat vor îmbrățișa acest parcurs european.

Nicu Popescu: Eu nu pot prezice, dar, uitându-mă la doleanțele acestor concetățeni ai noștri, pot constata că ceea ce-și doresc ei este un stat european. Pe nimeni din ei nu i-am văzut făcând rând în dorința lor ca Republica Moldova să fie atrasă în război, ca teritoriul Republicii Moldova să fie folosit pentru acțiuni militare împotriva altui stat și nimeni din ei nu invită poliția să îi bată, or asta se întâmplă în statele nedemocratice, oamenii care protestează în felul acesta în statele nedemocratice sunt bătuți, concediați. La noi nimeni nu-i concediază, nu-i agresează și, prin urmare, eu trebuie să constat că acești concetățeni ai noștri, da, evident, Republica Moldova trece printr-o situație foarte dificilă și absolut toți oamenii au dreptul să-și exprime insatisfacția, nemulțumirea de anumite procese, dar ei vor să fie tratați așa cum sunt tratați cetățenii din statele democratice europene. Eu mă bucur că ei au această libertate de a protesta și această libertate de a protesta le este asigurată de guvernarea noastră democratică, europeană, care se ghidează de valorile Consiliului Europei, Uniunii Europene și împreună cu acești cetățeni vom reuși să aducem Republica Moldova în Uniunea Europeană.

Vocea Basarabiei: Astăzi, Republica Moldova are ca țintă doar integrarea europeană? De ce vă pun această întrebare? Pentru că Ucraina, imediat ce a obținut acest statut de țară candidată pentru aderare la UE, a mai scris o cerere, cererea de aderare la Alianța Nord-Atlantică. Pentru Republica Moldova este astăzi principial să răspundă la întrebarea: cine o ajută să-și mențină securitatea?

Nicu Popescu: Pentru Republica Moldova este principial să apere libertatea țării noastre. Această libertate presupune o disponibilitate, o pregătire a societății, instituțiilor de a apăra această libertate a noastră, inclusiv prin fortificarea cadrului legal, dar și cadrului instituțional de a ne apăra. Aceasta presupune acest efort de care se vorbește deschis, de fortificare a capacităților noastre, a Armatei Naționale, a Serviciului de Informații și Securitate, a Poliției, a Polițieide Frontieră, pentru că Republica Moldova are nevoie de instituții care protejează dreptul cetățenilor noștri de a menține pacea, de a nu fi agresați, de a nu fi atacați cibernetic, de a nu fi atacați de drone, bombe și alte lucruri care pot ucide concetățenii noștri. Deci, noi trebuie, în primul rând, să fortificăm capacitățile noastre, inclusiv militare, dar și din sectorul mai larg de securitate, este obligația noastră să o facem. Cât despre partea legală a protecției noastre, în același timp, democrația presupune faptul că orice guvern reiese dintr-un cadru legal, în primul rând, constituțional. Constituția noastră adoptată în 1994 prevede că statutul de neutralitate este un statut din care trebuie să reiasă orice guvernare, atâta timp cât Constituția rămâne aceea care este. După cum știți, nu există discuții largi privind modificarea Constituției actuale, în același timp, inclusiv în cadrul acestui cadru constituțional existent, Republica Moldova trebuie să-și fortifice sistemul de apărare. Noi facem acest lucru, pentru că neutralitatea nu înseamnă demilitarizare, din contra, deseori statele neutre au nevoie de capacități mai substanțiale de protecție, pentru că ele sunt singurele care trebuie să se protejeze și, dacă o să vedeți, pe parcursul multor ani state precum Suedia sau Finlanda, care nu făceau parte din NATO și, deocamdată, încă nu au aderat, aveau cheltuieli de apărare mai mari decât o bună parte din statele membre NATO. Neutralitatea nu presupune izolare, din contra, orice stat neutru trebuie să-și construiască parteneriate care ajută acest stat să se protejeze.

Vocea Basarabiei: Bine, dar pe parcursul acestor 31 de ani de independență cetățenii și-au dat seama că această neutralitate este încălcată și ea nu este respectată, în primul rând, de Federația Rusă, care are trupe pe teritoriul Republicii Moldova. Ce fel de neutralitate își menține azi Moldova?

Nicu Popescu: Această prezență ilegală a trupelor ruse este cea mai mare sfidare, cea mai mare lipsă de respect față de neutralitatea noastră și, evident, noi în continuare insistăm în permanență pe necesitatea retragerii trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova, care este o sfidare la adresa neutralității noastre, a securității noastre și a integrității noastre teritoriale.

Vocea Basarabiei: Doar că această insistență a Republicii Moldova niciodată nu a fost luată în serios de către partea rusă.

Nicu Popescu: Noi continuăm acest lucru, dar întotdeauna spunem că singura manieră prin care noi vom obține – și eu sunt absolut sigur că vom obține – această retragere a trupelor ruse este metoda dialogului, a convingerii, pentru că, în circumstanțele noastre, nu există alte metode de atingere a acestui obiectiv.

Vocea Basarabiei: Dvs. ați spus cu altă ocazie că e nevoie să fie modernizată Armata Națională...

Nicu Popescu: Am spus-o chiar și acum 2-3 minute. Avem nevoie de o armată modernă, care protejează cetățenii noștri de orice tip de atac, sfidare, contestare a libertății noastre, a integrității noastre teritoriale, a stabilității noastre.

Vocea Basarabiei: Și atunci, politicienii din opoziție imediat aruncă săgeți cu critici la adresa guvernării că nu mai vor să țină cont de neutralitate, dar, iată, se gândesc cum să modernizeze armata?

Nicu Popescu: Statele neutre au nevoie de armată funcțională, majoritatea statelor neutre investesc în armată, în apărare, în securitate cibernetică, securitate internă mai mult decât statele protejate de către alianțe militare. Vă dau pur statistic: Finlanda, Cipru, Suedia, state care, deocamdată, nu sunt în NATO, de mulți-mulți ani au cheltuit mult mai mult pentru armată și pentru domeniul apărării, ca procent din PIB, decât Luxemburgul, decât Portugalia, care sunt în cadrul unor alianțe, care permit protecția reciprocă.

Vocea Basarabiei: O să vorbim despre parteneriatul strategic cu două mari puteri ale lumii. Haideți să pornim de la parteneriatul strategic cu Rusia. Astăzi în ce mai constă acest parteneriat strategic dintre Chișinău și Moscova?

Nicu Popescu: Este clar că acest parteneriat declarat în 2001 printr-un acord semnat întotdeauna a fost mai degrabă o tentativă de a progresa într-o direcție în care Federația Rusă și-ar fi retras trupele de pe teritoriul Republicii Moldova, fapt care ar fi fost util pentru îmbunătățirea acestei relații. Deci de la faptul că în 2001 cineva a subscris unei sintagme, noi nu putem în 2022 să constatăm că acea speranță a liderilor de atunci s-a materializat în condițiile în care pe teritoriul Republicii Moldova în continuare staționează ilegal trupe rusești.

Autor

  • Ursu Valentina

    Moderatoarea emisiunii „Puncte de Reflecție”, dar și autoarea emisiunii „La firul ierbii”. A activat la Radio Europa Liberă din 2004 până în 2022. Anterior a muncit 17 ani la Radio Moldova. I s-a conferit Ordinul Republicii în 2009. Deținătoare a Medaliei „Om Emerit" din 1994. A scris în 1993 cartea „Râul de sânge", în care a inclus reportajele pe care le-a realizat în timpul conflictului armat de la Nistru (1992). Se regăsește printre cele 99 de femei ale Moldovei 2013. Omul Anului (2014) și (2021). Iar în 2014, președintele României i-a acordat Ordinul Național „Pentru Merit” - în grad de Comandor. A fost desemnată de cinci ori câștigătoarea Topului Jurnaliștii Anului.

Articole similare

spot_img

cele mai populare

Preluarea textelor de pe pagina www.voceabasarabiei.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.voceabasarabiei.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite și cele electronice vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia Vocea Basarabiei.