VOCEA CARE NE UNEȘTE.

Ooops ! You forgot to enter a stream url ! Please check Radio Player configuration

LIVE

Nicolae Tudoreanu, primar: Cetățenii de multe ori pun pe umerii politicienilor totul, ei cred că dacă au mers la cabina de vot, deja totul este hotărât

Vocea Basarabiei: În cele ce urmează vom vorbi despre preocupările administrației publice locale, despre descentralizare, despre autonomia financiară, despre reforma administrației publice versus reforma administrativ-teritorială, despre cât de mult le reușește primarilor să primenească satele, despre cât de mult le reușește să convingă cetățenii să se implice și ei în procesele de transformare la nivel local, dar și la nivel central. Despre aceste și alte probleme discutăm astăzi cu oaspetele Vocii Basarabiei Nicolae Tudoreanu, primarul comunei Feștelița din raionul Ștefan Vodă. Mulțumim mult pentru disponibilitatea de a veni la noi!

Nicolae Tudoreanu: Mulțumesc pentru invitație!

Vocea Basarabiei: Dle primar, ce se întâmplă astăzi în sat și în stat?

Nicolae Tudoreanu: Păi se vede tot ce se întâmplă, pentru că avem o piață a multimedia foarte-foarte bine electronizată, adică acum nu poți ascunde nimic, totul e la vedere, fiecare cetățean își poate manifesta îndeletnicirea de jurnalist oriunde pleacă cu telefonul în mână și vedeți tot ce se întâmplă. Adică mai greu e să analizăm procesele care se întâmplă în societatea noastră. Mi-a plăcut foarte mult, am ascultat interviul cu dna Violeta Crudu, primara de Cruzești…

Vocea Basarabiei: Tot aici, la Vocea Basarabiei?

Nicolae Tudoreanu: Tot aici, la Vocea Basarabiei, ea a făcut o constatare destul de bună, după mine. Faptul că electoratul moldovenesc, în general, societatea moldovenească s-a transformat într-o societate destul de caraghioasă ar fi vina politicienilor, pentru că permanent au vrut să convingă oamenii că, ajungând la funcții înalte în stat, totul e posibil doar dacă se vrea, iar atunci când ajung nimic nu se mai întâmplă, bagheta fermecată nu mai lucrează și lucrurile rămân a fi, de fapt, așa cum le-au și primit ei.

Vocea Basarabiei: Și atunci, cetățeanul tot așteaptă să i se ofere și la nivel local, și la nivel național?

Nicolae Tudoreanu: Așa este. Cetățeanul vede lupta aceasta acerbă pentru a ajunge în funcții înalte în stat, el crede că aici totul este posibil, iar atunci când e vorba de încălcarea bunului-simț nici dintr-o parte și nici din alta nu mai este pus în valoare bunul-simț.

La noi, de fapt, generațiile care au perpetuat prin școală au moștenit mai degrabă tot ce li s-a spus de la părinți, părinții educați în perioada sovietică, care de multe ori au încâlcit educația copiilor dânșilor, iar cei care n-au încâlcit-o și i-au format corect, aceia au migrat și au mers acolo unde și-au găsit, de fapt, sensul.

Vocea Basarabiei: Și atunci, cui îi revine rolul să schimbe percepția, mentalitatea, atitudinea?

Nicolae Tudoreanu: Bineînțeles, rolul îi revine școlii, pentru că dacă la începuturi, în anii ‘90, am fi avut un sistem educativ bine conturat pe tot ce și-a dorit să construiască Republica Moldova în acești peste 30 de ani, probabil azi am fi avut o generație deja bine formată în vederea asimilării pe larg a proceselor pe care dorește statul să le implementeze în Republica Moldova. Iar la noi, de fapt, generațiile care au perpetuat prin școală au moștenit mai degrabă tot ce li s-a spus de la părinți, părinții educați în perioada sovietică, care de multe ori au încâlcit educația copiilor dânșilor, iar cei care n-au încâlcit-o și i-au format corect, aceia au migrat și au mers acolo unde și-au găsit, de fapt, sensul.

Vocea Basarabiei: Și de ce s-au creat aceste două lumi? Unii spun că chiar îs paralele.

Nicolae Tudoreanu: Pentru că foarte mulți politicieni nostalgici după perioada sovietică, perioadă în care foarte mulți, având memoria scurtă, au uitat de procesele de până la ‘70, adică dacă am avut o perioadă scurtă în care s-a trăit bine după anii ’70, atunci au uitat ce s-a produs până la ’70, tot ce a fost legat de deportări, de amputarea, să zic așa, oamenilor cu viziuni mai clare pentru dezvoltarea societății și s-au încâlcit lucrurile în așa fel că probabil generațiile bune este imposibil să se formeze în 30-40 de ani, trebuie să treacă…

Dar cetățenii de multe ori pun pe umerii politicienilor totul, ei cred că dacă au mers la cabina de vot, deja totul este hotărât și pară mălăiață în gura lui Nătăfleață ori doar întreabă dacă posmagii sunt muiați și atât, pentru că cetățeanul nu își vede rolul lui.

Vocea Basarabiei: Bine, și atunci cetățeanul învinuiește politicianul, politicianul zice că cetățeanul nu are suficient discernământ ca să știe ce să aleagă, dar, până la urmă, politicianul este oglinda societății și pe cine aleg cetățenii aceștia devin reprezentanții lor în structurile statului?

Nicolae Tudoreanu: De acord cu dvs., dar cetățenii de multe ori pun pe umerii politicienilor totul, ei cred că dacă au mers la cabina de vot, deja totul este hotărât și pară mălăiață în gura lui Nătăfleață ori doar întreabă dacă posmagii sunt muiați și atât, pentru că cetățeanul nu își vede rolul lui. Și aici dispar oamenii cu viziuni corecte pentru realizarea politicilor statului, pentru că oamenii nu-i acceptă, nu cred că ar putea fi oameni care dacă ajung acolo ar face corect și acești oameni nu sunt votați în mare parte, sunt votați populiștii, oamenii care gândesc, de fapt, ca cetățenii, pentru că, știți, este o expresie, am auzit-o la piață la Ursoaia vreo 3 săptămâni în urmă, oamenii spun așa, când vorbești că cineva a admis corupție în instituțiile statului, „păi, dar să fii și tu, și eu să fiu, tot am lua câte ceva, pentru că asta-i situația, te folosești de moment, or n-o să fi acolo veșnic în funcție și pe urmă decât să te socoată lumea de prost, mai bine ți-ai făcut ce-ți trebuie și te-ai dat într-o parte și ai uitat de valori, valorile sunt doar acolo unde se vorbește frumos la televizor, la radio” ș.a.m.d.

Vocea Basarabiei: Dar ce ne puteți spune despre simțul responsabilității?

Nicolae Tudoreanu: Este unul destul de redus și vreau să vă zic cu toată responsabilitatea că acest lucru se simte și în colectivele de intelectuali, chiar dacă avem, zic eu, o cotă mare de cheltuieli publice pe domeniul învățământului și, de rău, de bine, astăzi se poate bucura un profesor sau un învățător de un salariu destul de decent, să știți că și acolo lucrurile îs încurcate și valorile de care noi vorbim că ar trebui să prevaleze în societate nu sunt pe larg promovate în cadrul orelor de educație civică.

Vocea Basarabiei: Eu discutam cândva cu cineva și-mi zicea: „Păi, dar ce așteptați dvs. să se schimbe în educație, dacă în anii din urmă cine au ajuns să fie profesori, cei care aveau o reușită nu tocmai bună la școală? Și dacă au venit cu note de 6 și 7 la Pedagogie, atunci pregătirea lor ca să schimbe situația în educație nu e tocmai pe potriva așteptărilor societății”.

Nicolae Tudoreanu: Nu e tocmai pe potriva așteptărilor societății, dar haideți să facă cineva o verificare și o să vedeți că aceștia au toate gradele didactice posibile și imposibile la care li se adaugă surplusuri salariale destul de consistente și dacă au grade didactice, zic eu, lucrurile ar trebui să fie altele. Bine, acolo poate s-a întâmplat că nu și-au făcut o reușită bună la liceu, dar se pune întrebarea – cum au trecut peste toate aceste examene de atribuire a gradelor didactice, pentru că știți câți bani se cheltuie pentru compensarea salariilor pe gradele didactice? Atunci îi reducem la salariul de funcție doar și facem economii cred că un 30-40 la sută din bugetul îndreptat spre educație.

Vocea Basarabiei: Dar probabil aveți și dvs. o explicație, totuși, gradul excesiv de politizare și a funcțiilor, și a tot ceea ce se mișcă în Republica Moldova a făcut ca să ajungem aici unde am ajuns?

Foarte multă lume a înțeles că doar apărând în politica mare poți să-ți asiguri bunăstare, și nu numai bunăstare, dar și protecție în tot ceea ce faci.

Vocea Basarabiei: Favoruri…

Nicolae Tudoreanu: Favoruri, protecție, relații și alte lucruri care te avantajează și bănuiesc eu că și în rândul pedagogilor acest lucru este destul de evident.

Vocea Basarabiei: Dar iarăși nu trebuie să generalizăm, sunt și cadre didactice dedicate meseriei.

Nicolae Tudoreanu: Eu vorbesc de școlile de la țară, unde sunt copii mulți care, cu regret, nu au parte de o educație de calitate.

Vocea Basarabiei: În școală știți ce se mai spune? Că și în familie contează foarte mult cum este crescut și educat copilul.

Nicolae Tudoreanu: Bineînțeles că contează, dar oricum școala îi poate forma copilului tot ce este necesar pentru viață, vorbesc de viața civică, chiar dacă nu are relații bune băiat-fată, fată-băiat, dar tot ce este legat de îndrăgirea unor valori care să te pună în evidență după ce vei merge din școală, eu cred că școala ar avea posibilitate să le promoveze.

Vocea Basarabiei: Da, așa se zice că cele mai mari investiții trebuie făcute în educație, că doar în așa fel se pot culege roade bune în toate domeniile, dar haideți să vedem după educație unde mai vedeți dvs. nevoia intervenirii.

Nicolae Tudoreanu: Păi, tot ce este legat de protecția socială și a familiei și, bineînțeles, sănătate.

Vocea Basarabiei: Dar ce se întâmplă în domeniul protecției sociale?

Iarăși, aici s-a încercat să se copie instrumentele care se aplică în societățile civilizate și noi am educat în spiritul civic cerșitul, adică: da’ ce-mi dai, dar de ce îi dă aceluia, de ce nu-mi dă mie, dar ce mi-a dat mie statul? Adică am transformat cetățeanul de fapt…

Vocea Basarabiei: I s-a dat peștele, și nu undița.

Nicolae Tudoreanu: Nu tocmai, adică l-am făcut să fie cerșetor. El vede statul ca o vacă de muls pe care n-o hrănește nimeni, dar toți doresc s-o mulgă. Și, în special, bănuiesc că și tot ce este legat și de presă, pentru că permanent toată presa: astăzi s-a semnat acordul de finanțare de 400, 500, 600 de milioane de dolari, bugetul statul, trezoreria statului a ajuns la… Știți, când nu are omul educație financiară, nu înțelege procesele trezoreriale din țară ori tot ce este legat de încasările fiscale și când se vorbește de atâtea miliarde permanent în presă, fără să se vorbească despre o școală serală într-un sat unde au fost, spre exemplu, instruite 20 de familii pentru a atrage investiții în dezvoltare rurală. Da, ar fi bine, uite, măi, aceștia au căpătat cât de cât cunoștințe economice, pentru că problema la noi, am mai vorbit o dată, că domeniul legislației, procedurile statului, procedurile bancare, financiar-fiscale sunt cu mult mai sus decât pregătirea populației și cetățenii nu le pot asimila ori se plictisesc atunci când încearcă să meargă la o instruire în vederea atragerii unei investiții pentru a-și dezvolta o afacere. Asta am văzut-o și eu, pentru că am adus de la Ministerul Economiei, câțiva ani în urmă, și am ales 45 de persoane între 25 și 40 de ani și am adus experți care să-i ghideze pe acești oameni două zile la rând, adică au lucrat cu ei, să le dezvolte abilitățile de a accesa unele proiecte de dezvoltare economică locală, pentru femei, în special, sunt proiecte. Și ce credeți? Majoritatea din ei au un analfabetism în a înțelege terminologia cu care se opera acolo, or instituțiile statului nu pot opera cu altă terminologie decât aceasta. Puteau să stea cu DEX-ul, este un analfabetism al înțelegerii proceselor și textelor economico-legislative elaborate de stat și lumea se plictisește în acest proces. Credeți-mă că am observat foarte multă lume, ori dă din mână, ori nu vrea să arate că nu știe, dar zice că nu are când, se frustrează și fuge de la subiect, nu mai vrea.

Vocea Basarabiei: Dvs. ați atins un subiect foarte sensibil și vreau chiar să-l dezvoltăm un pic. Sunteți un bun cunoscător al realităților financiare și aici ați putea să le vorbiți pe înțelesul tuturor, ca să înțeleagă, totuși, ce înseamnă să ai sprijin din partea partenerilor externi. Eu îmi pare că v-am mai pus odată întrebarea – cum s-ar fi descurcat Republica Moldova fără această asistență pe care o primește? Da, este adevărat, asistență în formă de credite, asistență în formă de donații, asistență în formă de experiență, sunt foarte multe categorii aici, dar să vă întreb pe dvs., iată, când îi spui cetățeanului că FMI a oferit atâtea mii de euro sau sute de mii de euro, sau un milion de euro, Uniunea Europeană sprijină, direcționând finanțe către Republica Moldova, pe înțelesul tuturor cum le explicați, unde se duc banii aceștia?

Nicolae Tudoreanu: Bineînțeles că o foarte mică parte din populație înțelege acest lucru, cunosc prețul banului, așa cum este un analfabetism în a atrage investiții, așa este un analfabetism în a înțelege procesele economico-financiare.

Azi dacă o să mergeți în fiecare sat o să observați că s-au schimbat radical, instituțiile publice nu mai curg, avem grădinițe și școli amenajate la toate standardele, ne mai rămâne să mai lucrăm asupra a tot ce este legat de pregătirea resurselor umane din educație, din medicină etc.

Vocea Basarabiei: Un omulean la Doroțcaia odată îmi zicea: „Dna Ursu, dacă toți banii aceștia ar fi venit în buzunarele noastre, credeți-mă că toate acoperișurile din localitățile Republicii Moldova erau învelite cu dolari sau cu euro”.

Nicolae Tudoreanu: Nu aș fi de acord, pentru că nu întotdeauna cetățeanul căruia îi vine banul… Uitați-vă ce fac acum cu facturile, să le achite statul facturile, e exact aceeași situație, să le facă acoperișurile, omul trebuie să muncească, să-și facă acoperișul, să-și achite facturile, să muncească. Asistența tehnică venită din afara țării a fost una pentru susținerea, în primul rând, a bugetului statului, pentru că aici avem probleme cu încasările, avem cele mai mici impozite din zonă, am mai vorbit și aici că colectăm impozite pe bunurile imobiliare la situația anului ‘99, de când a fost adoptat Codul fiscal, lucru care nu știu dacă se mai întâmplă undeva, nu avem nici proceduri de indexare, nici proceduri de ajustare a valorii impozabile, or oamenii observă că plătești puțin, ai servicii mai puține, tot ce este legat de serviciile merge în dependență, iar după mine, dacă n-ar fi fost partenerii de dezvoltare, astăzi s-ar fi putut vorbi despre un declin economic și social critic de tot, nu știu ce s-ar fi întâmplat. Satele noastre cu o bază fiscală destul de redusă, pentru că cred că mai mult de 60 la sută locuiesc în localitățile rurale și azi dacă o să mergeți în fiecare sat o să observați că s-au schimbat radical, instituțiile publice nu mai curg, avem grădinițe și școli amenajate la toate standardele, ne mai rămâne să mai lucrăm asupra a tot ce este legat de pregătirea resurselor umane din educație, din medicină etc.

Vocea Basarabiei: Aici aș vrea să comentați poate și declarațiile opoziției, care spune că prin aceste sume foarte mari, pe care le primește Republica Moldova de la partenerii externi, se îndatorează copiii, nepoții și strănepoții noștri. Iată, aici ați putea să le lămuriți oamenilor?

Nicolae Tudoreanu: Am citit și eu foarte multă informație. În special după al Doilea Război Mondial, toate țările au avut împrumuturi externe, cei care au avut bine educată societatea în vederea gospodăririi serioase, acolo unde omul își știe rostul pe pământ și nu așteaptă să vină statul să-i măture la poartă sau să-i curețe zăpada, acolo lucrurile stau altfel. La noi problema e una și cu nedeterminarea identității naturale pe care o are omul, pentru care el trebuia să lupte, adică avem o țară făcută așa, cam pe șchiopătate și cei care dorim să formăm o națiune civică, iată avem națiunea civică formată care astăzi este una care nu mai ține la valori, nu mai ține la nimic decât să-i dai minimumul de existență și atât, nu mai vrea nimic.

Autor

  • Ursu Valentina

    Moderatoarea emisiunii „Puncte de Reflecție”, dar și autoarea emisiunii „La firul ierbii”. A activat la Radio Europa Liberă din 2004 până în 2022. Anterior a muncit 17 ani la Radio Moldova. I s-a conferit Ordinul Republicii în 2009. Deținătoare a Medaliei „Om Emerit" din 1994. A scris în 1993 cartea „Râul de sânge", în care a inclus reportajele pe care le-a realizat în timpul conflictului armat de la Nistru (1992). Se regăsește printre cele 99 de femei ale Moldovei 2013. Omul Anului (2014) și (2021). Iar în 2014, președintele României i-a acordat Ordinul Național „Pentru Merit” - în grad de Comandor. A fost desemnată de cinci ori câștigătoarea Topului Jurnaliștii Anului.

Articole similare

spot_img
spot_img

cele mai populare

Preluarea textelor de pe pagina www.voceabasarabiei.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.voceabasarabiei.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite și cele electronice vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia Vocea Basarabiei.