Cu banii câștigați peste hotare împreună cu alte două persoane din diasporă au pus pe picioare o afacere, au construit o crescătorie de iepuri în comuna Chetrosu, raionul Drochia. Antreprenorii cresc iepuri din anul 2013, iar carnea este vândută doar pe piața internă, prin intermediul rețelelor de supermarketuri din Chișinău.
Nicolae Timco, co-proprietarul fermei spune că asigurarea unei justiții echitabile, eliminarea corupției, un mediu prietenos pentru afaceri, acestea sunt măsuri care vor impulsiona o creștere a activităților de business din țară, care implicit vor aduce încasări la bugetul de stat.
Vocea Basarabiei: Împreună cu domnul Nicolae Timco vom dezbate astăzi mai multe subiecte. Ținând cont de faptul că suntem în ajunul zilei de 27 august, ziua proclamării independenței Republicii Moldova, vom vorbi și despre cum au fost acești ani pentru edificarea statului, vom vorbi despre mediul de afaceri și cât de prietenos este acest mediu, despre starea din economia națională și dacă economia e pusă sau nu pe butuci, și despre cum e să faci parte din diasporă și să revii în Republica Moldova după mai mulți ani de ședere în străinătate.
Nicolae Timco: Vă mulțumim pentru invitație, vă mulțumim și din partea la toți producătorii, dacă pot să-mi permit așa ceva, pentru că încercați să scoateți vocea noastră în evidență și să ne facem auziți. Noi avem trei decenii de speranță continuă, însă un punct final încă nu-l vedem, unde suntem. Cea mai mare speranță actuală, totuși este acest statut de țară candidată, pentru că parcă-parcă s-ar vedea lumina de la capătul tunelului, deoarece 30 de ani noi mergem prin întuneric, fără să știm unde mergem. N-am văzut în toți acești ani o strategie reală de dezvoltare, adică ea cumva parcă a fost anunțată de mai mulți guvernanți de-ai noștri, dar un drum corect și un drum fără să o luăm prin părți diferite, în special punctul final încă nu l-am văzut.
Vocea Basarabiei: Credeți că această idee de integrare europeană ar putea să devină o idee națională?
Nicolae Timco: Noi odată și odată trebuie să facem alegerea și după asta să mergem conform alegerii noastre. Pentru noi toți, totuși eu socot că este un exemplu bun de urmat Uniunea Europeană cu nivelul vieții, cu garanțiile sociale și cu tot ceea ce reprezintă o societate dezvoltată, pentru că toate țările, până la urmă, se străduie să copie acest nivel de dezvoltare și acest nivel de viață. Unde ne place nouă să trăim? Întâi trebuie să răspundem la această întrebare și după asta să facem tot ce trebuie pentru a ajunge la acest punct final. Iarăși, unde vrem noi să ajungem, cum vrem noi să trăim? Mai ales că Uniunea Europeană nu numai ne propune să trăim ca și ei, dar ne propune și să ne învețe, ne dau și consultanță, ne dau și acest aquis comunitar. Ei doar dau niște puncte de reper pe care trebuie să le parcurgem pas cu pas și să ajungem în punctul cel final.
Vocea Basarabiei: Foarte mulți se tem de aceste condiționalități care vin din partea Occidentului și spun că pentru mulți dintre ei e mult mai atractivă piața Federației Ruse. Se ia în calcul inclusiv faptul că foarte mulți vorbesc limba rusă din cei care au inițiat afacerile încă la începutul anilor ‘90, dar e suficient doar acest lucru și de ce credeți că pe unii îi sperie, pe alții îi încurajează piața UE?
Nicolae Timco: Noi toți deseori intrăm într-o zonă de confort, am început să lucrăm cum am început să lucrăm, mergem și parcă ne vine greu să facem o schimbare, dar totuși pe orice piață de desfacere trebuie să fie o predictibilitate și niște reguli strict economice, nu politice. Doar că piața rusă deseori s-a cam jucat cu noi – ba produsul era bun, ba produsul nu era bun. Iată, vedem că Rosselhoznadzor iarăși interzice exportul de mere spre Rusia.
Vocea Basarabiei: A aprins becul roșu.
Nicolae Timco: Da, adică ne-a preîntâmpinat că ar fi posibil să mai interzică niște exporturi. Așa ceva, condiționalități politice din punctul de vedere al exporturilor în Uniunea Europeană n-am văzut până acum. Dar, iarăși, întrebarea aceasta cu merele și alte fructe ar trebui discutată mai mult cu producătorii. Noi avem o asociație destul de puternică și sunt proiecte, la noi tot ceea ce ține de fructe în ultimii 10 ani a avut o dezvoltare foarte bună în țară.
Vocea Basarabiei: Să vorbim și despre penetrarea pieței europene cu produsele pe care le produceți dvs. Carnea poate să fie competitivă pe piața comunitară?
Nicolae Timco: Poate să fie, dar pe piața autohtonă la moment noi avem încă multe produse importate, carnea este în cantități destul de mari importată. Dacă să luăm carnea de porc, undeva 20-30% se importă de după hotare, ceea ce ține de carnea de pasăre, din datele pe care le știu eu, se produce între 40 și 50 de mii de tone anual în țară și vreo 15-20 de mii de tone se importă. În ceea ce ține de carnea de iepure pe care o producem noi, în general, cererea pe piață este mai mare ca oferta. Și haideți mai întâi piața noastră să o dezvoltăm destul și după asta să ieșim la export, dar pentru a ieși la export în Uniunea Europeană, în primul rând, trebuie să producem niște produse de calitate și competitive pe acea piață. Asta depinde și de noi, dar depinde și de cum va susține guvernarea acest domeniu.
Vocea Basarabiei: Cum ar trebui autoritățile să susțină acest sector?
Nicolae Timco: Bine, ca producători, noi tot timpul cerem foarte multe, guvernarea încearcă să ne dea mai puțin, dar e important un dialog. Între producători și guvernare tot timpul trebuie să fie un dialog și Ministerul Agriculturii, aș spune, este deschis pentru acest dialog. Nu chiar toate propunerile sunt primite și nici nu pot da chiar tot ce le cere cineva, pentru că noi tot timpul cerem multe, dar dialogul contează.
Vocea Basarabiei: Dvs. ziceți că solicitările dvs. alcătuiesc o listă mai lungă, eu de când v-am cunoscut pe dvs. acolo, la Chetrosu, Drochia, am înțeles că cel mai mult sunteți preocupat de impozit, de TVA. Vreți să deschideți paranteza, pentru că, pe de o parte, unii parcă ar încuraja să fie făcut acest pas, alții spun că ar mai trebui să se zăbovească un pic, ca să se limpezească apele și după asta, eventual, să se ia o decizie?
Nicolae Timco: Dacă e să ne uităm la ceea ce ține de povara fiscală, povara fiscală în țară este destul de înaltă, nu este chiar atât de prietenoasă cu mediul de afaceri cum se pare, pentru că, până a ajunge la TVA, să luăm chiar impozitele din salarii. La noi, real, impozitele din salarii constituie 45%, pentru că orice angajat vede salariul brut și salariul net și, până la urmă, în fișa de salariu el vede că i s-a reținut impozitul pe venit și contribuțiile pentru asigurarea medicală, dar el nu vede și contribuțiile pentru Fondul de asigurări sociale, pe care le plătește angajatorul și reprezintă 24%, și de asta se ridică un așa cost. Un simplu exemplu: dacă un salariat ar trebui să primească 10.000 net la mână, înseamnă că pe angajator acest salariu îl costă 14.500, și nu este o sumă mică. După asta, ceea ce ține de impozitul pe venit, impozitul pe venit la noi e destul de mic – 12%, el nu are o povară atât de mare, în multe țări el este mult mai înalt, iar ceea ce ține de TVA, paradoxal, dar la noi când deschizi Codul fiscal, el arată cum de-a lungul anilor s-au lobat interesele la diferite domenii, cum s-au schimbat cotele TVA pentru diferite mărfuri, pentru diferite servicii, cui i s-au dat scutiri, cui i s-au dat cote reduse ș.a.m.d. Tot ce cerem noi, producătorii de carne, la moment este în primul rând să fie redusă cota la carne…
Vocea Basarabiei: Dar ce ar însemna această cotă redusă la carne?
Nicolae Timco: În general, ce este TVA? TVA este o taxă indirectă.
Vocea Basarabiei: Taxa pe valoare adăugată.
Nicolae Timco: Da. Și ca atare o achită, până la urmă, consumatorul final. Este corect că nu este impozitul nostru, noi pur și simplu îl mutăm dintr-un loc în altul, dar prin această taxă statul poate face ca un produs să fie mai accesibil pentru consumatorul final, deoarece orice produs, chiar și pe piața noastră internă, depinde și de prețul de pe piețele externe și nu poți să te duci cu un preț mai mare decât el este pe piața externă. Și deoarece noi avem această taxă la carne de 20% la carne, reiese că la producători le rămân mai puțini bani. Plus la asta, eu socot că noi ar trebui să luăm exemplul țărilor europene. La ei toate produsele alimentare pe tot lanțul valoric sunt la cotă redusă de TVA, începând de la 5 și până la 15%.
Vocea Basarabiei: Și aceasta ar explica și faptul că în Portugalia, în Italia sau Spania e mai ieftină carnea decât în Republica Moldova?
Nicolae Timco: Într-o oarecare măsură, da, pentru că dacă la ei această taxă este mai joasă, ea este mai accesibilă, crește puterea de cumpărare.
Vocea Basarabiei: Dacă ați fi în locul guvernării, tot asemenea explicații ați avea?
Nicolae Timco: Nu.În locul guvernării, eu aș avea exact explicația pe care o au și ei, pentru că dacă noi am merge astăzi pe o cotă redusă de TVA la toate produsele alimentare, asta ar fi aproximativ minus trei miliarde de lei la bugetul anual.
Vocea Basarabiei: Și ar fi o povară care ar crea o gaură mare, nu?
Nicolae Timco: E corect, dar în anul acesta este practic imposibil să faci aceste schimbări.
Vocea Basarabiei: Dar insistența dvs. către autorități e ca să aplece urechea inclusiv la acest aspect?
Nicolae Timco: Da, pentru că totuși noi ne străduim să luptăm cu crizele actuale, dar noi trebuie să ne gândim și la o dezvoltare durabilă pe termen lung și aici să punem punct, unde vrea țara asta să ajungă peste 10 ani, peste 5 ani. Și o ramură să fie dezvoltată, să fie dezvoltată o ramură de producere a produselor alimentare, de procesare carne, lapte, ouă ș.a.m.d., tot ce ține de produsele alimentare. Ea nu trebuie să aibă diferite praguri, diferențe de cote pe această taxă pe tot lanțul valoric, trebuie să fie o linie unică și atunci o să fie și produsele mai accesibile pentru consumatorul final și va fi mai ușor și pentru noi. Cu timpul sperăm că totuși se va asculta și se va face această schimbare.
Vocea Basarabiei: Dle Timco, dar cât de mult dă peste cap buna activitate a agenților din acest domeniu faptul că sunt încă și multe vânzări ilicite, pentru că trebuie să spunem și acest lucru, mulți cresc păsări, iepuri, porcine, bovine și le vând nu neapărat ținând cont de toate regulile statului?
Nicolae Timco: E o întrebare foarte bună și este o problemă foarte mare în tot ce ține de piața noastră, și nu numai de produse alimentare, în general de materiale de construcție, servicii etc. În primul rând, pentru asta trebuie de oprit odată și odată contrabanda, dar de oprit serios, nu declarativ, pentru că, până la acest război, multe produse veneau din Transnistria, intrau prin portul Odesa, după care ajungeau în Transnistria și după asta în Moldova. Asta în ceea ce ține de contrabanda mare, dar trebuie oprită și contrabanda mică, pentru că noi avem probleme și cu situația epizootică, pentru că se aduc animale în portbagaje la mașini pentru creștere acasă ș.a.m.d. Mai departe, în ceea ce ține de comerțul ilicit, noi ca întreprindere autorizată avem inclusiv autorizație de la ANSA pe toate secțiile de producere, ceea ce ține de prepararea nutrețului, creșterea animalelor, abatorizare, tranșare și toate aceste secții sunt periodic verificate dacă corespund tuturor normelor sanitare și veterinare. Atunci când cetățeanul taie un animal acasă, cum poate el să-ți garanteze că acesta nu va fi infectat cu nimic sau că el va fi bun pentru consum? Pe lângă asta, ceea ce ține de problema fiscalității. Atunci când procurăm ceva pe bani cash de pe marginea drumului sau de pe rețelele sociale, noi trebuie să înțelegem că, în general, ce înseamnă stat? Statul este o organizație, să-i spunem așa, care are un contract social, putem să-l privim și ca o întreprindere privată, că nu are importanță, orice organizație trăiește din vânzări sau venituri, statul trăiește din taxe și impozite. Noi cu statul avem un contract social pentru pensii, medicină, ordinea publică, MAI, armată, școală, pază ș.a.m.d. Toate această structură trăiește din ceva. Salariile de unde se iau? Se iau din taxe și impozite. Atâta timp cât noi cumpărăm un produs care este comercializat ilicit, din acest produs nu se achită niciun impozit. De unde vrem pensii și salarii mari, dacă nu achităm impozite la stat? Înainte de a cere, încearcă și dă ceva la stat. Și plus la asta, noi dezvoltăm un sector care trăiește cu viața lui, în general, el este în umbră și nu este controlat de nimeni. Este o problemă mare și nu numai la produsele alimentare, dar la multe servicii și produse este piața aceasta foarte mare. Și noi ca atare la guvernare ce le spunem? „Dați impozitele în jos, dar urmăriți-i pe acei care prestează servicii sau fac comerț ilicit și atunci n-o să pierdeți intrări la buget, invers, se vor mări încasările”. Numai că deseori guvernarea prima parte a acestei fraze o lasă să treacă pe lângă urechi, dar a doua parte, adică întețirea controalelor, ea o aude foarte bine. Și iată asta tot e o problemă.
Vocea Basarabiei: Mulți ani s-a vorbit despre monopol. Acum totuși se poate spune că e o piață liberă, unde antreprenorul cunoaște regulile de joc și e tratat așa cum e tratat oricine care vrea să aibă acest gen de activitate?
Nicolae Timco: Pe piața cărnii eu de monopoluri nu știu.
Vocea Basarabiei: De monopolul cu importul de pulpe mulți ani s-a vorbit…
Nicolae Timco: Nu știu dacă e monopol. Până la urmă, noi trebuie să înțelegem că piața este dirijată de cerere și depinde de consumatori care produs va fi cerut pe piață, depinde de noi toți, cetățenii acestei țări. Dacă noi vrem să susținem producătorul autohton, cea mai bună susținere nu este legea raftului 50/50, cea mai bună susținere este atunci când consumatorul se apropie de raft, să caute pe acest raft un produs fabricat în Moldova. Alegerea o face consumatorul cu banul lui și dacă el va alege de pe acest raft un produs fabricat în Moldova, atunci el va ajuta ramurii noastre să se dezvolte, iar dacă el va alege un produs de import, atunci, prin banii lui, el ajută să se dezvolte ramura din statul din care a fost importat acest produs. Cumpărând acest produs la noi în țară, el compensează impozitele din statul unde acest produs a fost fabricat. Din acest motiv, pentru mine, de pildă, la noi mult se vorbește în ultima vreme de patriotism, dacă să dăm la o parte patriotismul de apărare a țării, război ș.a.m.d., eu cred mai mult într-un patriotism economic. Eu procur numai produse autohtone, nu dau mită și cumpăr numai produse din puncte autorizate de comercializare. Și dacă noi o să ne învățăm să prețuim produsele noastre și să căutăm pe raft produsele autohtone, eu cred că atunci o să fie mult mai simplu să ne dezvoltăm, pentru că legile sunt bune, dar chiar și cu legea raftului 50/50, bine, o să fie jumătate de raft de produse autohtone și jumătate de raft de produse de import, tot o să trebuiască consumatorul să aleagă. Magazinul cere de la producători atâta marfă câtă poate vinde. Iată, asta e simplu – noi trebuie să facem alegerea.
