Interviu cu editorialistul Nicolae Negru și cu Mihail Sircheli, jurnalist, fondatorul portalului nokta.md
Vocea Basarabiei: O să vorbim despre spiritele care domină în UTA Găgăuzia. Apropo, vreau să pornim această emisiune cu un citat de la nokta: „Ankara susține independența, integritatea teritorială și suveranitatea Republicii Moldova, Turcia sprijină Ucraina în războiul împotriva Federației Ruse, agresiune militară pe care o condamnă”. Sunt declarațiile făcute recent de speakerul turc Mustafa Șentop, în cadrul vizitei sale întreprinse la Comrat. „Aflat pentru prima dată în regiune, președintele de la Ankara a vorbit despre importanța studierii limbii române în Găgăuzia, despre posibilitățile Turciei de a susține energetic Republica Moldova, precum și despre invazia Rusiei în Ucraina”, am citat din cele ce a scris nokta. Cum poate fi comentată actualmente situația din sudul Republicii Moldova, din această Unitate Teritorial-Administrativă Gagauz-Yeri? Poate pentru început îi punem această întrebare lui Mihail? Ce ne poți spune despre situația de ultimă oră din regiune, mai cu seamă după ce a fost vizitată și de șefa statului, Maia Sandu, dar și de un înalt oficial de la Ankara?
Mihail Sircheli: Spiritele în UTA Găgăuzia sunt, din păcate, în favoarea Rusiei și aici noi constatăm acest fapt, și vizita dlui Mustafa Șentop, din punctul meu de vedere, a fost efectuată pentru a transmite un mesaj, cel puțin, liderilor politici. Înțelegem cu toții că, bineînțeles, există opinia publică și opinia publică din UTA Găgăuzia, din păcate, este dominată și este formată de mass-media din Federația Rusă, care se difuzează fără limite în UTA Găgăuzia. Oamenii au acces la ea și această mass-media din Federația Rusă formează spiritele și atitudinea comunității găgăuze față de războiul din Ucraina și a agresiunii Rusiei din Ucraina, dar există și liderii politici care trebuie să înțeleagă mai bine decât, să zicem, electoratul sau cetățenii simpli pericolul care vine din Rusia. Din păcate, liderii politici din UTA Găgăuzia tot joacă un joc, probabil nu este jocul lor, nu că probabil, dar sunt sigur că e jocul dictat și coordonat din Rusia și ei sunt dependenți politic de Federația Rusă și pur și simplu joacă acest joc, care este în favoarea Rusiei. Noi toți am auzit acele declarații pe care s-au făcut la Comrat, mai ales în luna august, când se întâmplau acele proteste și mitinguri la Comrat, Vulcănești și Ceadâr-Lunga. Acolo a fost jale și cred că mai multe declarații făcute acolo cad sub anumite articole ale Codului Penal, dar, bineînțeles, este Turcia care joacă un rol important în UTA Găgăuzia.
Vocea Basarabiei: Dar ce cântărește mai mult, mesajul de la Moscova sau mesajul de la Ankara?
Mihail Sircheli: Eu cred că liderii politici s-au pus pe gânduri și au început să înțeleagă că lucrurile nu stau așa de bine cum arată televiziunea din Federația Rusă, mai ales după avansarea armatei Ucrainei în regiunea Harkov. Deja este foarte evident că Rusia n-are cum să câștige acest război, ea va pierde acest război și eu cred că liderii politici din UTA Găgăuzia au capacitatea să înțeleagă acest lucru.
Vocea Basarabiei: Haideți să-l ascultăm și pe dl Nicolae Negru, să ne spună și dumnealui ce crede despre mesajul cu care a venit înaltul demnitar de la Ankara și despre aceste viziuni pro-ruse care se mai mențin în regiune.
Nicolae Negru: Nu e primul mesaj de acest fel care vine de la Ankara, care vine din Turcia. Țin minte chiar și Suleiman Demirel, fostul președinte, care a venit în Moldova și a pus o cărămidă, care, de fapt, stă la baza acestei construcții, acestei autonomii din Republica Moldova, autonomia găgăuză. Și îmi amintesc că vorbea și el despre necesitatea ca găgăuzii să învețe limba română, să existe o conlucrare între Comrat și Chișinău, să fie loiali statului Republica Moldova, să nu se lase manipulați. Pe parcursul acestor ani au mai fost reprezentanți din Ankara și au vorbit despre acest lucru, cu toate acestea, nu au avut un impact major.
Vocea Basarabiei: De ce?
Nicolae Negru: E o întrebare din acest punct de vedere. Probabil că mesajul sau pârghiile cu care îi influențează Moscova pe lideri, fiindcă, în primul rând, e vorba de lideri, desigur că se influențează și prin mass-media, prin televiziuni și, ca și majoritatea cetățenilor Republicii Moldova, și găgăuzii se află sub influența acestor televiziuni, dar contează totuși ce spun liderii. Eu cred că ei formează această opinie publică și atunci dacă liderii spun una, cetățenii nu pot să zică altceva. Există oameni de afaceri de origine găgăuză care vin de la Moscova și încearcă și ei să-și facă jocul politic, care evident că este legat cu serviciile secrete ale Rusiei. Zilele trecute s-a publicat în presa internațională o știre că Rusia cheltuie 300 de milioane de euro pentru a-și exercita influența politică în diferite state și a-și promova interesele. Cu siguranță, o parte din acești bani ajung și în Republica Moldova, și la Comrat, iar care e ieșirea din situație trebuie de văzut încă.
Vocea Basarabiei: Ian să vedem dacă Mihail ar putea să identifice o soluție pentru a putea fi depășită această situație. Există această posibilitate ca să se concentreze poate mai mult autoritățile de la centru și să găsească totuși o ieșire din situație?
Mihail Sircheli: Sigur că da. Autoritățile de la centru trebuie să… Uitați-vă, în Republica Moldova s-a creat o anumită tradiție în acești 30 de ani că Chișinăul nu se implică în alegerile din UTA Găgăuzia, mai ales în alegerile bașcanului și alegerile în Adunarea Populară. Și chiar în cadrul vizitei președintei Maia Sandu în UTA Găgăuzia, la acea întâlnire cu deputații Adunării Populare, deputatul Nicolai Dudoglo a spus: „Vă rog, Chișinăul să nu se implice în situația politică din UTA Găgăuzia”. Și atunci, întrebarea este: dar ce facem cu implicarea sau influența Federației Ruse? Adică, Republica Moldova ca stat nu trebuie să se implice, dar Federația Rusă trebuie să se implice? Eu cred că aici nu că Republica Moldova nu trebuie să se implice, din contra Republica Moldova trebuie să participe în organizarea și desfășurarea alegerilor bașcanului și alegerilor în Adunarea Populară. De ce? Pentru că Republica Moldova ca subiect al relațiilor internaționale are obligațiunea internațională să asigure alegeri libere și corecte pe tot teritoriul Republicii Moldova, inclusiv în UTA Găgăuzia. Și Republica Moldova, prin autoritățile de forță, Procuratură, Procuratura Anticorupție, Ministerul Afacerilor Interne trebuie să interzică orice implicare politică, financiară, mediatică în alegerile din UTA Găgăuzia. Iată vin alegerile bașcanului, noi deja am văzut că, de fapt, Rusia decide cine va fi bașcanul UTA Găgăuzia încă în 2006. Sigur că noi am trecut prin acea procedură de alegeri ș.a.m.d., dar totuși Rusia a avut ultimul cuvânt de spus în alegerile bașcanului din UTA Găgăuzia. Asta a fost mai puțin evident în 2006, dar asta a fost deja clar și evident în 2015, când Rusia s-a implicat mediatic, Rusia s-a implicat politic, când doi lideri politici din Federația Rusă au susținut-o pe Irina Vlah, acolo au fost și bani din Rusia. Și aici Republica Moldova ca stat trebuie să spună ceva, din punctul meu de vedere, în primul rând, să penalizeze și să aplice anumite articole din Codul Penal, ca acest lucru să nu se mai întâmple. Aici este formula, dar în același timp trebuie să fie identificate căi legale pentru a finanța activitatea politică în UTA Găgăuzia, pentru că noi cu toții înțelegem că pentru politică ai nevoie de bani. Iată acum s-a liberalizat Legea privind partidele politice și este posibil să fie create partide regionale și chiar partide locale, dar trebuie să fie identificate și căi legale pentru a finanța activitatea politică din UTA Găgăuzia în cadrul Republicii Moldova și, în același timp, trebuie să fie interzise toate încercările și toate posibilitățile de a finanța implicarea Rusiei în viața politică din UTA Găgăuzia. Această formulă trebuie găsită.
Vocea Basarabiei: Dle Negru, dar cum se explică această atitudine pe care o au liderii de la Comrat față de guvernarea de la Chișinău?
Nicolae Negru: Am putea spune că ei nu sunt independenți în preferințele lor, fiindcă e ciudat totuși să…
Vocea Basarabiei: Adică, ei cer independență din partea Chișinăului și depind sută la sută de ceea ce li se spune de la Moscova?
Nicolae Negru: Ei cer autonomie Chișinăului, ei zic că Chișinăul să nu se implice. Și, într-adevăr, s-a creat așa o situație când majoritatea partidelor politice nu se implică în ceea ce se întâmplă, nu discută cu cetățenii găgăuzi. E interesant, de exemplu, că cetățenii din autonomia găgăuză sunt lăsați la discreția partidelor pro-ruse din Chișinău.
Vocea Basarabiei: Deci ar fi și vina politicienilor de la Chișinău?
Nicolae Negru: E parțial și vina politicienilor de la Chișinău. Asta nu înseamnă că imediat vor apărea rezultate, dar ei totuși trebuie să găsească o modalitate să discute cu cetățenii găgăuzi și să polemizeze cu acei cetățeni sau cu liderii care au alte puncte de vedere. Eu mă uit că ei sunt lăsați la discreția Moscovei, televiziunile, mass-media din Republica Moldova ca și cum nu ar exista pentru cetățenii din autonomia găgăuză, dar trebuie cumva rezolvată această problemă.
Vocea Basarabiei: Dar de ce ar avea ei această barieră lingvistică sau, cum spun ei, aceste posibilități modeste de a studia limba română acolo, în Găgăuzia, nu-și doresc ei sau e altceva la mijloc? Sau statul Republica Moldova a făcut prea puțin, pentru ca și acolo mediul lingvistic să fie propice pentru studierea limbii române?
Nicolae Negru: E adevărat, mie mi se pare că nici Chișinăul nu face și nici acolo nu există mare entuziasm, ei zic că la ce le trebuie, ei concep însușirea limbii române ca un fel de asimilare sau un fel de lipsă de loialitate, de credință față de Rusia, față de limba rusă. Și atunci, dacă vii la ei cu limba română, ei încep să te învețe că asta nu-i limba română, asta-i limba moldovenească.
Vocea Basarabiei: Dar bașcanul Irina Vlah a spus că limba este română, încearcă și ea să vorbească limba română.
Nicolae Negru: Bine, abia acum începe? Aceasta-i o modalitate de a sta pe două scaune. Dna Vlah știm noi că ea avea indicații cum să vorbească și ce să vorbească, să zicem, în campania electorală. Ea a mers în campania electorală cu sloganul „Împreună cu Rusia”, nu a zis că „Împreună cu Chișinăul”. Deci e o anumită relație mai strânsă, o relație de suflet într-un fel și de anumite interese.
Vocea Basarabiei: Totuși, cum se explică acolo, la Comrat, că cetățenii mai greu acceptă să studieze limba română, să vorbească limba română?
Mihail Sircheli: Dar de ce numai limba română? Și limba găgăuză la fel n-o vorbesc.
Vocea Basarabiei: Este neglijată?
Nicolae Negru: Copiii din UTA Găgăuzia învață și limba română, și limba găgăuză încă de la grădiniță, adică 3 sau 4 ani la grădiniță și încă 12 ani la școală. Și ei absolvă licee, dar n-o vorbesc, iar ei studiază limba română și limba găgăuză mai mult de 12 ani. Și aici apare întrebarea: câți ani îți trebuie să înveți limba română și limba găgăuză ca să le vorbești? Eu cred că aici problema este și în sistemul de predare, și în lipsa de motivație, pentru că astfel de tendințe se observă și acum. Când am studiat la școală, eu am absolvit școala în 1999, atunci era o modă că profesorii spuneau: „N-aveți ce căuta aici, trebuie să plecați”. Și acest mesaj se transmite și acum. Iată am colegi care au absolvit școala acum 5 ani și ei spun că și lor tot așa li se spunea: „Tu ești deștept, trebuie să pleci”. Și unde trebuie să pleci? Trebuie să pleci în Rusia. Și oamenii se gândesc: „Dar de ce eu trebuie să învăț limba română și limba găgăuză, dacă eu nu voi sta aici, eu voi pleca?” Acum eu sper că se va schimba situația puțin, pentru că evident că Rusia se închide pentru Republica Moldova pentru decenii înainte. Dar oricum eu văd că oamenii iarăși pleacă încolo de parcă nimic nu se întâmplă. Recent am văzut acolo niște cântăreți din Găgăuzia care au plecat la Moscova și cântau acolo la o nuntă de parcă nimic nu se întâmplă. Eu nu înțeleg ce se întâmplă cu oamenii aceștia, probabil acum când biletele au ajuns până la 2.000 de euro se vor gândi altfel. Oamenii trăiesc într-o bulă informațională și pentru ei viața nu s-a schimbat. Pentru cei care urmăresc nu doar presa rusească, presa lui Dodon și doar Pervîi canal lucrurile devin mai clare de la o zi la alta. Acum, după mobilizarea parțială anunțată de către Vladimir Putin și când prețurile s-au majorat, probabil, oamenii vor începe să gândească și aici, în UTA Găgăuzia. Dar revenind la întrebare dvs., în primul rând, lipsa personalului bun și, în al doilea rând, lipsa de motivație, dar, în genere, UTA Găgăuzia s-a transformat într-un instrument. La Chișinău există o atitudine față de Găgăuzia, Găgăuzia a fost creată ca un instrument pentru a dezvolta și păstra cultura, limba și identitatea comunității găgăuze. Aceeași atitudine există și în Turcia, corect ați spus, Turcia a contribuit la integritatea Republicii Moldova și integrarea Găgăuziei în statul Republica Moldova, dar în Găgăuzia acest instrument ca autonomia teritorială găgăuză s-a privit puțin altfel, pentru „Gagauz halkî” toată această mișcare, care s-a prezentat ca mișcare pentru renașterea națională a fost, de fapt, nimic altceva decât o mișcare pentru a păstra un status-quo, pentru a păstra Uniunea Sovietică și tot ce este legat cu Uniunea Sovietică și această tendință continuă până acum. Și chiar și acei care au stat la baza creării acestei mișcări naționale de renaștere a găgăuzilor tot s-au transformat din cei care promovau limba găgăuză și identitatea găgăuză în pro-ruși și tot promovează ideea restabilirii Uniunii Sovietice. Bunăoară, acel Leonid Dobrov, pe care îl știți…
Nicolae Negru: Cel care a fost disident în perioada sovietică.
Mihail Sircheli: Da, fost disident. El acum umblă cu acest megafon, cu proteste, chiar dacă a suferit din cauză că punea întrebări de ce noi nu învățăm limba găgăuză în școli, iar acum a devenit un adept al creării unei Rusi-Yeri cu capitala la Comrat, că trebuie să reunim pământul rusesc și pământul european ș.a.m.d., tot felul de idei de acest gen. Și oamenii în jurul lui formulează ideea că noi trebuie să fim cu Rusia, partenerul nostru strategic este Rusia etc., dar dacă te uiți, Rusia n-a fost aici când s-a rezolvat reintegrarea Găgăuziei în Republica Moldova, Rusia a apărut în 2002 sau în 2003, când Vladimir Voronin a refuzat să semneze „planul Kozak”. Atunci, Putin a început să se gândească ce mai pot face ei ca să țină Republica Moldova mai aproape de Federația Rusă. Și atunci au identificat comunități și instrumente și, evident, Găgăuzia a fost primul și cel mai incontestabil instrument de a promova interesele Rusiei în Republica Moldova. Ei au început să investească în clasa politică din Găgăuzia, voi spuneți că 300 de milioane, eu cred că numai în Găgăuzia au investit 300 de milioane în ultimii 10 sau 20 de ani. Acele 15 miliarde sau acel „laundromat” care a trecut prin Republica Moldova, eu cred că acești bani au mers pentru finanțarea diferitelor proiecte din Europa – AfD, Marine le Pen, partide de stânga în Italia și în alte țări și, evident, Găgăuzia, pentru că cum tu vii la un politician care a fost numit și arăți un sac de bani, și arăți perspectiva, cum credeți, cine va rezista?
Vocea Basarabiei: Dar cetățeanul cum ar trebui să judece, Moscova care investește în politicienii din UTA Gagauz-Yeri și Uniunea Europeană, Turcia care fac investiții în infrastructură, pentru că acolo au fost construite, reparate stadioane, spitale, grădinițe, școli, inclusiv cu participarea Republicii Turcia, dar și cu bani finanțați din greu și de UE, și de România, investiții diferite?
Nicolae Negru: Această influență nu a început în 2003, ea s-a manifestat în 2003, dar ea a început încă în 1990. Comratul a fost primul care s-a declarat independent, a proclamat o „Republică Sovietică Socialistă Găgăuză” în componența Uniunii Sovietice, atunci când Chișinăul nu a dorit să participe la 17 martie la referendumul acela unional.
Vocea Basarabiei: Și atunci, Rusia ce i-a spus Republicii Moldova? Că o să fie trei republici, nu una – Republica Moldova, cea din stânga Nistrului și cea din sudul Moldovei.
Nicolae Negru: Și, într-adevăr, la 19 august a apărut „Republica Găgăuză” și la 2 septembrie a apărut Transnistria. Deci, influența asupra găgăuzilor a fost exercitată încă de pe atunci. (…)
