VOCEA CARE NE UNEȘTE

LIVE

Ministrul Finanțelor, Dumitru Budianschi: ”O să plec atunci când viziunile mele pentru dezvoltarea țării nu vor coincide cu viziunile partidului care m-a pus în funcție”

Vocea Basarabiei: Dvs. sunteți cel care gestionați pușculița statului. Deputații s-au convocat într-o ședință ordinară și au votat rectificarea bugetului, inclusiv amendamente propuse de guvern la Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru acest an în scopul implementării unor noi măsuri de protecție socială a cetățenilor. Să ne spuneți dvs.: unde vor fi folosiți banii?

Dumitru Budianschi: În primul rând, doresc să vă salut și să vă urez succes în ceea ce faceți!

Vocea Basarabiei: Mulțumesc!

Dumitru Budianschi: Noi astăzi am avut în lectura a doua rectificarea bugetului de stat și, după cum, probabil, mulți dintre spectatorii dvs. cunosc, această procedură de rectificare a bugetului este o procedură care se face în mod obișnuit, în special, cea de la jumătate de an. Anul acesta noi am mai avut o rectificare bugetară în luna mai, una care a fost impusă de războiul din Ucraina, de criza energetică și de anumite chestiuni care au apărut la începutul anului ca urgență. Și iată, prin prima rectificare bugetară noi am ajustat la parametri anului 2022, așa cum ei au fost prognozați în primăvară. Acum, situația macroeconomică s-a mai clarificat puțin, cu părere de rău, în direcții puțin mai proaste decât ne așteptam, probabil că n-o să avem creștere reală anul acesta. De asemenea, am avut o creștere a inflației, adică pronosticul de creștere a inflației în continuare și un pronostic care la fel nu este foarte îmbucurător – diminuarea salariului mediu pe economie. Aceasta este o situație, după aceea, iată, criza energetică, această neclaritate și vulnerabilitate energetică continuă, de asemenea este o cauză care necesită luarea de măsuri. Ținând cont de toți acești factori, noi am venit cu câteva măsuri importante. Eu consider că cele mai importante măsuri sunt legate de protecția cetățenilor sau angajaților din sectorul bugetar în urma pierderii veniturilor disponibile din cauza acestei inflații extraordinar de înalte. Este adevărat că nu se poate de nivelat, să spunem așa, impactul inflației prin măsuri pur bugetare și, în special, într-un singur an, dar noi încercăm să facem atâta cât este posibil din punct de vedere economic, atâta cât ne permite bugetul public.

Vocea Basarabiei: Ținând cont de această inflație, doar un exemplu să aducem, dacă vorbim că de la 1 octombrie vor fi majorate pensiile, asta înseamnă că de la 1 octombrie pensiile vor fi majorate cu 35-40 la sută, pentru că inflația a ajuns până la 33%?

Dumitru Budianschi: Eu o să vă dau câteva date, chiar aveam aici unele calcule. Noi acum o să venim cu o plată de 1.500 de lei pentru toți pensionarii care au o pensie mai mică de 5.000 de lei.

Vocea Basarabiei: Acesta-i un suport financiar unic?

Dumitru Budianschi: Da. De ce? Fiindcă până la următoarea indexare de pensii din aprilie anul viitor mai este, dar ea va fi substanțială, în conformitate cu legea modificată se va ajusta la nivelul inflației de la sfârșit de an, dar până atunci este necesar de a susține, în special, cetățenii care au venituri reduse, ca să poată face față la provocările acestei perioade. Acești 1.500 de lei vor permite să menținem pe trend pozitiv, adică în termeni reali să nu avem o descreștere de pensie la nivelul minim de 3.500 de lei, de exemplu, față de anul trecut. Dacă am compara o pensie de anul trecut cu o pensie care va fi în luna octombrie, inclusiv cu acești 1.500 de lei, de fapt, aceasta ne permite să spunem că acei cu pensie foarte mică au o creștere reală, de 3.000 de lei, și cei care au o pensie undeva de 4.500 de lei, sub 5.000 de lei vor avea o creștere de peste 20 la sută, adică vor fi aproape de inflația care a fost.

Vocea Basarabiei: Nu chiar aproape... Dar poate e bine să ne spuneți din ce este formată rata actuală de inflație de 33 la sută. Din creșterea prețurilor la combustibil, la resurse energetice, la produse alimentare, din ce se creează această rată a inflației?

Dumitru Budianschi: Cu părere de rău, eu nu am date care ar arăta care este componenta creșterii inflației, dar pot să vă spun că undeva 37 la sută este din contul consumului curent, ceea ce este destul de mult în termenii unui coș de consum. Și atunci când oamenii au această pondere mare în coșul de consum, asta se simte în primul rând. Acum inflația va fi în special observată din serviciile comunale, din costul facturii energetice, facturii la apă, la gaze și la alte servicii.

Vocea Basarabiei: Dar de la produsele alimentare, de la creșterea prețurilor la produsele alimentare?

Dumitru Budianschi: Inflația de la creșterea prețurilor la produsele alimentare deja în mare măsură s-a consumat pe parcursul anului 2022 și acum noi sperăm că nu va fi o creștere a inflației pe această dimensiune.

Vocea Basarabiei: Doar pe această dimensiune sau, în general, inflația ar putea să scadă?

Dumitru Budianschi: Noi ne conducem de prognozele efectuate de Banca Națională și de Biroul Național de Statistică. Din aceste prognoze rezultă că în următoarea perioadă inflația se va stabiliza și va începe să scadă începând cu sfârșitul acestui an și primul semestru al anului viitor.

Vocea Basarabiei: Unii se întreabă, dacă nu ar fi oportun ca să fie atenuată această inflație trecând produsele alimentare la o cotă unică a taxei pe valoare adăugată, adică și acum există acest TVA...

Dumitru Budianschi: Acum majoritatea produselor de consum curent sau social-importante au taxe reduse, de 8 la sută.

Vocea Basarabiei: Dar nu ar putea fi cota redusă, de exemplu, totul la 10%?

Dumitru Budianschi: Totul, asta ar însemna venituri mai puține, ar însemna că noi am modifica structura de venituri în sensul că chiar și acei oameni care nu au nevoie de o protecție, care au venituri suficiente, de asemenea, vor plăti o rata de 10 la sută. De aceea cu mult mai eficient este să vii cu o protecție țintită pe persoanele vulnerabile, decât să scazi taxele.

Vocea Basarabiei: În Uniunea Europeană se pare că-i altă practică?

Dumitru Budianschi: Nu, e tot așa. Noi avem directiva Uniunii Europene și acolo unde Uniunea Europeană are grupe de produse cu taxe reduse, noi tot avem produse cu taxe reduse. Aici lucrurile sunt similare, dar deseori, în special agricultorii au această abordare...

Vocea Basarabiei: Eu știu că agricultorii mereu insistă că vor o taxă unică.

Dumitru Budianschi: Dar dvs. v-ați referit în general la toate produsele, nu doar la cele alimentare?

Vocea Basarabiei: În general la toate produsele, pentru că sunt țări unde există același TVA pentru toate produsele.

Dumitru Budianschi: Nu există țări în Uniunea Europeană în care să existe același TVA pentru toate produsele. Există, dar nu la 8 la sută, majoritatea țărilor au TVA 20 și mai mult sau sub 20, de exemplu, 19, dar undeva TVA-ul este și mai înalt, chiar 25 la sută.

Vocea Basarabiei: Bine, dar se consideră că prin diminuarea cotei taxei pe valoare adăugată se va majora puterea de cumpărare a produselor alimentare pentru cetățeni?

Dumitru Budianschi: Este adevărat, dar nu întotdeauna. Bunăoară, dacă noi diminuăm mâine taxa pe valoare adăugată, dvs. n-o să simțiți tot mâine că și prețurile s-au diminuat și o să aveți același preț încă o perioadă lungă de timp. Adică, diminuarea taxei pe valoare adăugată nu duce la o reducere a prețurilor imediat, ea se absoarbe în timp.

Vocea Basarabiei: Eu îi aud deseori pe reprezentanții mediului de afaceri și chiar și postările lor pe rețelele de socializare arată că statul greu apleacă urechea la ceea ce vă cer ei, ca să existe această taxă unică.

Dumitru Budianschi: De ce? Noi suntem de acord cu taxa unică, dar de 20 la sută.

Vocea Basarabiei: Ei vor s-o coborâți.

Dumitru Budianschi: Haideți să luăm un exemplu. Dacă agenții economici consideră că taxa pe valoare adăugată este un impediment pentru ca ei să se dezvolte, asta ar însemna că taxa pe valoare adăugată într-atât îngustează piața lor, încât ei nu mai sunt rentabili, fiindcă taxa pe valoare adăugată, de fapt, este o taxă a consumatorului, nu a afacerii. Și din ceea ce vedem până la ziua de azi, acolo unde s-au redus taxele, căci au fost perioade când taxele pe valoare adăugată s-au redus, nu am văzut în urma acestor reduceri o creștere spectaculoasă a pieței pe acele produse la care s-a diminuat taxa. Mai mult decât atât, tot agricultorii solicită subvenții. Întrebare: de unde subvențiile, din care surse?

Vocea Basarabiei: Din buget.

Dumitru Budianschi: Păi da, dar care sunt taxele care vin în buget? Noi jumătate de buget îl colectăm din taxele indirecte, iată, TVA-ul este cea mai importantă sursă. Adică atunci, când agricultorii spun că nu vor TVA, în special cei care primesc subvenții, ei imediat trebuie să spună că, probabil, nici subvenții nu vom avea.

Vocea Basarabiei: Dar ei nu vor să spună și asta.

Dumitru Budianschi: Așa este.Deseori se consideră că bugetul este o chestiune care vine de undeva, dar bugetul îl formează doar banii care sunt colectați de la cetățeni prin impozite, întrucât Republica Moldova este un stat care nu are resurse naturale, nu are proprietăți sau capitaluri din care ar putea cumva să alimenteze bugetul.

Vocea Basarabiei: Dar are vamă, are fisc...

Dumitru Budianschi: Da, dar astea sunt tot taxe, în final ele se regăsesc la cetățenii Republicii Moldova sau în afacerile din Republica Moldova. Deci, asta este sursa noastră de venituri în buget. Eu vreau să finalizez o idee aici care consider că este importantă. Dacă noi punem o taxă unică, de 20 la sută, de exemplu, la toate produsele, asta înseamnă că noi punem această taxă și pentru produsele de import. Atunci când avem această bază ca sursă la bugetul de stat, din acea sursă noi putem să susținem afacerile locale. Dacă diminuăm această taxă, să zicem, acest „buzunar”, el se diminuează și noi mai puțin putem susține afacerile locale. Adică, în mod normal trebuie să existe un echilibru în această taxă, ca să nu fie o povară prea mare pentru cetățeni, în special pentru produsele social-importante. Și aici noi avem taxe reduse, de 8 la sută, aproape la toate produsele alimentare, bunăoară, lactate, pâine ș.a.m.d. Dar iarăși este foarte important de ținut cont că atunci când noi cerem TVA mai mic, asta înseamnă, de fapt, mai puține resurse pentru a fi redistribuite inclusiv pentru afacerile locale, dar și pentru persoanele care au mai mare nevoie de un anumit suport.

Vocea Basarabiei: Deci, inclusiv pentru cei care sunt la pensie?

Dumitru Budianschi: Da, desigur!

Vocea Basarabiei: Dle ministru, mi-a scris un reprezentant al mediului de afaceri și vă întreb și eu pe dvs.: de ce beneficiază de ajutoare numai bugetarii? Angajații din sectorul real, oare, ei nu contribuie la buget? Nu toți agenții economici acum cu aceste prețuri la resursele energetice își pot permite să majoreze salariile pentru a ajuta oamenii ca să treacă cu bine de acest sezon rece, care va fi cu multe provocări pentru majoritatea populației.

Dumitru Budianschi: Aveți dreptate, este un subiect care a fost discutat, care ar fi posibilitatea bugetului de a susține toți cetățenii Republicii Moldova. Cu părere de rău, bugetul nu dispune de resurse suficiente care să ajungă pentru toată lumea ca să acopere aceste cheltuieli, dar mai apare și o altă problemă. Când am majorat salariile în sectorul bugetar inițial, la începutul anului le-am majorat cu 5,6 la sută din valoarea de referință, ceea ce desigur este o majorare infimă față de acea inflație care a avut loc și suntem cumva obligați să corectăm această situație, desigur în limita posibilităților bugetare, dar problema este clară și ea necesita un răspuns. De aceea ne-am și concentrat pe bugetarii care sunt salarizați prin Legea nr. 270, fiindcă ei sunt constrânși, ei nu pot să aibă al doilea serviciu, ei nu pot face mai mult la locul de muncă și să primească mai mult, în sensul că regimul la majoritatea acestor persoane este destul de restrictiv din punctul de vedere al câștigurilor suplimentare. De fapt, ei sunt cumva strâns legați de politica salarială a guvernului, deci acesta este motivul din care nu s-au putut acorda anumite indemnizații sau suport pentru toți cetățenii, dar noi avem măsuri de suport pentru persoanele vulnerabile pe alte direcții. Iarăși este nevoie de manifestat solidaritate în societate, în primul rând de ajutat persoanele care au venituri mici, pentru că cei care au venituri cât de cât mai mari se vor descurca de unii singuri, fără ajutor din partea statului, însă sunt unii care nu pot să se descurce fără ajutorul statului și noi trebuie să ne îndreptăm atenția anume spre ei, iar pentru restul, noi trebuie să creăm condiții pentru a crea locuri de muncă, pentru ca afacerile să crească și să creeze locuri mai bine plătite. Aceasta tot este o problemă, deseori locurile de muncă create sunt locuri cu valoare adăugată mică și atunci, chiar dacă ele sunt, persoanele lucrează o perioadă scurtă de timp, după care pleacă și e o fluctuație mare de cadre, în special, în unele domenii.

Vocea Basarabiei: Dar încă o precizare vă solicit, dle ministru. Colegul dvs., dl Gaibu de la Ministerul Economiei, a spus aici, la Vocea Basarabiei, că în Republica Moldova sunt 860.000 de angajați. Câți ar fi cu salariu complet și câți cu o zi de muncă deplină? Există o asemenea statistică?

Dumitru Budianschi: Nu pot să vă spun exact câți sunt cu ziua completă...

Vocea Basarabiei: Dar câți ar fi în sectorul real al economiei, în afara bugetarilor?

Dumitru Budianschi: În sectorul bugetar, mă refer aici la acei din sectorul bugetar care sunt plătiți conform Legii nr. 270, noi avem aproximativ 181.000 de oameni, dar mai avem încă în sectorul public, adică în instituții publice care tot sunt finanțate tot de la buget. Și mai avem în sectorul public, în special în întreprinderile care furnizează servicii, de exemplu, întreprinderile municipale ș.a.m.d. Deci, probabil jumătate din aceste peste 800 de mii de cetățeni sunt legate într-o formă sau alta de sectorul public, sunt vreo 200 de mii strâns legați de buget, finanțați aproape direct de buget și peste 150 de mii mai sunt încă în sectorul public, adică diferite întreprinderi care furnizează apă, se ocupă de salubrizare etc., mă refer la întreprinderile municipale și întreprinderile de stat reglementate.

Vocea Basarabiei: Mulți ani la rând s-a vorbit despre nevoia scoaterii banilor din tenebru și calculele arată că un buget masiv s-ar afla la „negru”. E adevărat acest lucru, salarii în plic etc.?

Dumitru Budianschi: Nu cred. Înainte de a veni la minister, aveam anumite estimări privind economia tenebră. Ea este mare, într-adevăr, dar nu este atât de mare cum se spune. După câte îmi amintesc, din datele Biroului Național de Statistică, în diferiți ani era mai mult sau mai puțin, ajungea la 25-30 la sută, dar nu trebuie de avut în vedere că toată această parte despre care spune statistica este economie ilegală sau tenebră, este economia care nu este cuprinsă în raportarea oficială. Ei o estimează și o includ în produsul intern brut, dar acum dacă am punea întrebarea: „Câte venituri sunt în economie și nu sunt contabilizate?”, aici este o problemă, dar iarăși trebuie să facem puțină claritate. Eu mă bazez pe câteva studii pe care le-am avut înainte de 2019. Noi avem câteva sectoare unde plata salariilor în plic sau angajarea la negru este aproape egală cu zero sau, să zicem așa, e neglijabilă. Acestea sunt sectoarele companiilor mari, în special cele prestatoare de servicii, de exemplu, telecomunicațiile ș.a.m.d. Deci, aici lucrurile cumva sunt clare. Dacă ne uităm la salariul mediu din aceste companii, îl comparăm cu anumiți coeficienți de calificare și mergem în sectoarele unde forța de muncă este necalificată și mai vedem încă și deficitul forței de muncă, se poate de făcut o estimare că cea mai mare pondere a veniturilor care nu sunt oficializate vin din serviciile sectorului HoReCa...

Vocea Basarabiei: Din unitățile comerciale, din agricultură...

Dumitru Budianschi: Nu din toate unitățile comerciale, ci din unitățile comerciale medii și mici, din servicii tot așa, nu din serviciile care fac parte din tehnologii sau servicii cum ar fi energia, dar mă refer la serviciile hoteliere, la restaurante etc. Acestea sunt domeniile în care putem spune că există o pondere mai mare a salariilor care nu sunt oficializate.

Vocea Basarabiei: Care se oferă în plic, da?

Dumitru Budianschi: Se oferă în plic sau se plătesc pur și simplu, fără plic, dar neoficial, nici nu se înregistrează persoanele, fiindcă terminologia aceasta „a plăti salariul în plic” are o nuanță...

Vocea Basarabiei: Bine, nu neapărat se pun banii în plic, dar se oferă direct persoanei.

Dumitru Budianschi: De regulă, „salarii în plic” primesc persoanele care sunt angajate. Persoanele care nu sunt oficial angajate lucrează, dar nu au niciun contract de muncă, ele sunt plătite la negru.

Vocea Basarabiei: Adică, cele care sunt angajate primesc doar o parte oficial, de exemplu, dacă e angajată la un salariu de 7.000 de lei, angajatorul poate să-i ofere 3.000 oficial, iar 4.000 i le dă plic.

Dumitru Budianschi: Da. De ce? Pentru că există anumite proceduri interne prin care aceste salarii se calculează și se ține evidența lor pentru proprietar, adică el trebuie să cunoască. Aceasta ar fi cumva, dar în companiile unde forța de muncă lucrează mai mult la negru, în general nu este înregistrată sau activitățile economice, de asemenea, acestea sunt doar activități economice, nu este o companie specială. (...)

Autor

  • Moderatoarea emisiunii „Puncte de Reflecție”, dar și autoarea emisiunii „La firul ierbii”. A activat la Radio Europa Liberă din 2004 până în 2022. Anterior a muncit 17 ani la Radio Moldova. I s-a conferit Ordinul Republicii în 2009. Deținătoare a Medaliei „Om Emerit" din 1994. A scris în 1993 cartea „Râul de sânge", în care a inclus reportajele pe care le-a realizat în timpul conflictului armat de la Nistru (1992). Se regăsește printre cele 99 de femei ale Moldovei 2013. Omul Anului (2014) și (2021). Iar în 2014, președintele României i-a acordat Ordinul Național „Pentru Merit” - în grad de Comandor. A fost desemnată de cinci ori câștigătoarea Topului Jurnaliștii Anului.

Articole similare

spot_img

cele mai populare

Preluarea textelor de pe pagina www.voceabasarabiei.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.voceabasarabiei.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite și cele electronice vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia Vocea Basarabiei.