VOCEA CARE NE UNEȘTE.

Ooops ! You forgot to enter a stream url ! Please check Radio Player configuration

LIVE

VIDEO/ Mihail Sirkeli, manager Nokta.md: Trebuie să rupem influența Rusiei în R. Moldova iar biserica este unul din pilonii acesteia

Vocea Basarabiei: Vom vorbi despre puterea unei arme care trebuie folosită în scopuri pașnice și pentru a informa publicul, mă refer la arma informației, vom vorbi despre ceea ce se întâmplă în unitatea teritorial-administrativă Găgăuzia, vom vorbi despre cum ar trebui să aibă grijă Chișinăul de ceea ce se întâmplă în această regiune din sudul Republicii Moldova. Astăzi îi avem invitați pe jurnalistul Mihail Sirkeli, redactorul, managerul, administratorul, fondatorul portalului nokta.md din Comrat. Mihail, felicitări, ai devenit deținătorul Premiului Național de Etică și Deontologie Jurnalistică, este o recunoștință pentru tot ceea ce reușești să faci tu pe plan mediatic acolo, în această regiune de sud a Republicii Moldova. Felicitări!

Mihail Sirkeli: Mulțumesc, nu este premiul meu personal, este premiul datorat echipei.

Vocea Basarabiei: Felicităm întreaga echipă cu care lucrezi! Colegul nostru Romeo Cemârtan, este jurnalist și doctor în teologie, este unul dintre puținii colegi care merge și deja cunoaște și el în anumită măsură situația din această regiune din sudul țării. Să vorbim mai întâi despre rolul pe care trebuie să îl joace presa în aceste condiții. Avem aproape doi ani de război la hotarul Republicii Moldova și se crede că informația este cea care fie că îl derutează, fie că îl ajută pe cetățean să aibă o închipuire clară despre ceea ce se întâmplă.

Mihail Sirkeli: Am propunere să discutăm în primul rând dacă bisericile din UTA Găgăuzia vor trece la Mitropolia Basarabiei.

Vocea Basarabiei: Mai întâi răspunsul tău, Mihail. Ce crezi tu despre lăcașurile sfinte, despre fețele bisericești de acolo despre poziția pe care au luat-o ele?

Cred că degrabă va fi deschis ceva în R. Moldova din partea Patriarhului din Constantinopol, iar această variantă va fi cea mai potrivită în cazul dat

Mihail Sirkeli: Cred că degrabă va fi deschis ceva din partea Patriarhului din Constantinopol. Cred că această variantă va fi cea mai potrivită în cazul dat, sarcina este să rupem influența Rusiei în Republica Moldova și biserica este unul din pilonii influenței, un instrument foarte puternic. În centru și la nord vedem acea migrare a bisericii și preoților la Mitropolia Basarabiei. Mitropolia Basarabiei nu poate activa în UTA Găgăuzia, pentru că deja a spus că ea unește oameni nu doar de credință ortodoxă dar și de identitatea română, vorbim despre Biserica Ortodoxă din România. Enoriașii din Găgăuzia vor avea rezerve foarte mari ca să treacă la acea biserică.

Vocea Basarabiei: Până ne spune părerea și Romeo, vreau să te întreb dacă merge lumea la biserică, câtă încredere au locuitorii din această regiune în biserică?

Mihail Sirkeli: Cred că situația e aceeași ca în toată țară, dar deja văd niște mișcări și cred că se pregătește ceva, nu știu cât de gata este Patriarhul din Constantinopol să meargă pe această cale, dar este un preot, un călugăr din Găgăuzia, care slujește la Patriarhia din Constantinopol. Poate fi probabil intermediar și deja vedem că el s-a activat. Nu știu dacă există un scenariu, dar cred că acum e momentul potrivit dacă vor să facă ceva.

Vocea Basarabiei: Romeo ce crezi tu despre acești pași care sunt făcuți în sudul Republicii Moldova și dacă e posibil un asemenea scenariu și mai cu seamă dacă ar trebui să existe și o binecuvântare din partea Patriarhului rus?

Atâta timp cât Rusia nu ajunge la hotarul Republicii Moldova, influența ei aici scade pe toate planurile.

Romeo Cemârtan: Cred că la Moscova, la Kremlin, se iau în calcul toate scenariile posibile. Atâta timp cât Rusia nu ajunge la hotarul Republicii Moldova, influența ei aici scade pe toate planurile. Trebuie să găsească o posibilitate prin care să minimizeze influența română aici. Chiar și pentru Patriarhia rusă asta ar fi o ieșire din situație ca să se adreseze la Patriarhia ecumenică, asta în cazul în care biserica n-ar fi implicată politic. Din câte știm, Patriarhul Chiril este mâna dreapta a lui Putin în acest război și în refacerea acestui imperiu post-soviet rus al lumii ruse. Cred că se vor zbate până la urmă ca această regiune, chiar și din punct de vedere bisericesc, să creeze probleme în Republica Moldova și în al doilea rând, să rămână cât mai mult sub influența rusă, pentru că biserica rămâne a fi, pe lângă mass- media, o armă extraordinară în lupta geopolitică.

Vocea Basarabiei: Problema asta se va acutiza, problema ce ține de soarta viitorului bisericii din Republica Moldova? Între timp, mai mulți preoți trec la Mitropolia Basarabiei. Am vorbit și ai făcut și un vox populi în stradă despre ce cred oamenii cu privire la vizita care este preconizată să o întreprindă Mitropolitul Moldovei încă o dată în Federația Rusă pentru a se întâlni cu Patriarhul rus și i-ai întrebat pe interlocutorii tăi ce părere au că unii clerici din nordul Republicii Moldova merg direct la Moscova, nu mai vin la Chișinău ca să discute cu Vladimir. Despre ce vorbesc acești indici?

Romeo Cemârtan: Eu presupun că populația simte că în biserică acum se petrec niște lucruri, care pe plan politic trebuiau să se petreacă cu Republica Moldova cu mulți ani înainte, cred că odată cu planul Kozak și ceea ce rușii încearcă să facă și în Ucraina: destabilizarea și federalizarea republicii. Dezmembrarea pe plan bisericesc este posibilă și eu văd că în Mitropolia Moldovei deja sunt semne. Unii episcopi, unii preoți se adresează direct Patriarhului Chiril, ceea ce arată că încep să simtă slăbiciunea lui Vladimir, situația conducerii bisericii din Moldova este mult mai compromisă și încearcă să găsească nu numai interesul propriu, dar să câștige de pe urma acestei slăbiciuni. Să nu uităm, canonic, fiecare episcopie chiar în cadrul Mitropoliei Moldovei are dreptul la autogestiune și chiar ieșire din componența Mitropoliei.

Vocea Basarabiei: Despre acest scenariu s-a dialogat cu cei de la Constantinopol? Ce trebuie să înțeleagă cetățeanul?

Romeo Cemârtan: În primul rând trebuie să înțeleagă că sunt stricte canoanele și legile care se interpretează dar se găsește întotdeauna consens, mai ales în domeniul pan-ortodox a Consiliului și fără implicarea Patriarhiei române și a Patriarhiei Moscovei nu se va rezolva. Va fi necesar un dialog între Patriarhii.

Vocea Basarabiei: Va fi unificată biserica în Republica Moldova sau dezbinarea va arăta că aici lucrurile nu sunt atât de ușor de rezolvat?

Romeo Cemârtan: Cred că biserica este oglinda societății și societatea la noi, nu numai politic, dar și pe plan spiritual, este dezbinată și nu este un lucru rău până la urmă bine, pentru că e unificarea e un ideal, să fim o biserică, un crez, o simțire, o trăire. În realitate sunt diferite înțelegeri, diferite perceperi, influențe și nu poți să interzici omului, de exemplu să aparțină lumii grecești, cineva se simte bine în mistică slavă. Trebuie să existe comunicare, trebuie să accepți viziunile și să găsești aceste compromisuri care există, doar că geopolitică există și strică mult și face ca misiunea bisericii ce să fie politizată și folosită ca armă în lupta mondială.

Mihail Sirkeli: Eu cred că noi nu spunem lucrurilor pe nume, nu spunem ce se întâmplă, este doar părerea mea, din ceea ce am auzit și am vorbit cu preoți. Înțeleg că acolo acum a intervenit un element foarte important, elementul economic și toată această migrare a început anume din această cauză. Există și elementul ce ține de susținerea agresiunii rusești în Ucraina, din partea Bisericii Ortodoxe Ruse, dar au trecut aproape doi ani și această migrare a început doar în vara aceasta, chiar după acea anumită scrisoare care a fost trimisă de către Mitropolit Patriarhului, în care sunt enumerate sunt lucruri care, cum că nu facem față provocărilor economice care ne așteaptă: gazul se scumpește, electricitatea se scumpește. Totuși trebuie să înțelegem care este sistemul economic în biserica rusească și care este sistemul economic în biserică română. Biserică rusească nu ajută financiar enoriașul sau comunitățile religioase la nivel local, ba din contra acolo se colectează bani, taxe din activitatea economică. Biserică românească acordă ajutor financiar, plătește salarii și scrisoarea aceasta spune aceste lucruri, cum că nu facem față, trebuie să plătești lumina, gazul și nu avem bani, a fost pandemia, este război și asta tot afectează activitatea economică a bisericii. Tragedia Găgăuziei e că dacă găgăuzii nu trec sub Patriarhia Română, bisericile din Găgăuzia vor degrada și infrastructura parohiilor la fel va degrada. Din păcate acest lucru nu se discută în Găgăuzia. Dominația bisericii rusești nu se pune în discuție de parcă această migrare nu există. Acest scenariu e doar o ipoteză, cum că Patriarhul din Constantinopol va începe o activitate acolo, dar eu nu cred că Patriarhul din Constantinopol va veni cu aceleași oferte financiare sau economice cu care vine Biserica Ortodoxă Română. Factorul economic nu poate fi evitat și asta e problema. Cred că va trece puțin timp și migrarea la biserică română va fi posibilă.

Biserică rusească nu ajută financiar enoriașul sau comunitățile religioase, ba din contra colectează bani, taxe din activitatea economică. Biserică românească acordă ajutor financiar și plătește salarii

Vocea Basarabiei: La tema factorului economic: nunți, cununii, botezuri înmormântări, sfințiri, toate se fac. Vine lumea, lumânări se vând.

Romeo Cemârtan: Tot mai puține, pentru că populația pleacă și în Găgăuzia am atestat că populația nu pleacă sezonier, ci începe să emigreze definitiv, însemnând că nu mai trimit bani acasă și în plus nu mai contribuie la susținerea parohiilor respective. Orice părinte ducea la biserică vreo 50 de lei, dar deja copilul își ia părintele peste hotare și nu mai vin acești bani în biserici.

Mihail Sirkeli: La Comrat avem trei parohii acum, una se construiește, asta înseamnă întreținerea parohiei, deci salarii, investiții, dar populația scade.

Vocea Basarabiei: Romeo, să ne spui despre acest scenariu ipotetic, deocamdată despre care vorbește Mihail,ar putea să înceapă un dialog cu cei de la Constantinopol

Romeo Cemârtan:Ar fi o soluție nu numai pentru regiunea găgăuză, ar fi o soluție pentru întreaga republică Moldova, pentru acele parohii, care vor să aparțină lumii slave și nu vor să renunțe la limba slavă, la limba rusă. Patriarhia română nu este anume gândite și ființează anume pentru români, pentru că te numești român ca cetățean, dar în România sunt în jur de 50 sau 60 de etnii, cu limbi diferite, culturi diferite.

Vocea Basarabiei: Cea mai numeroasă rămâne a fi ortodoxia

Romeo Cemârtan:…care are în jur de 80% din populație și majoritate sunt români, sunt maghiari, slavi romi, etc. În cazul respectiv, Mitropolia Basarabiei își asumă chestia asta, problema nu constă în Patriarhia română, nici în Mitropolia Basarabiei, problema este în Găgăuzia, pentru că ei percep, din cauza propagandei ruse, că tot ce este românesc, este împotriva găgăuzilor, împotriva perspectivelor găgăuze, ca o etnie, ca o cultură ca o limbă, etc. Aici istoricii noștri găgăuzi ar trebui să revină la acea perioadă interbelică, când găgăuzii au fost foarte frumos, fără violență, fără amenințări încadrați în statul român.

Vocea Basarabiei: Nu cred eu că acum că toată populația de acolo așteaptă istoricii se vorbească despre această perioadă interbelică.

Mihail Sirkeli: Perioada interbelică a fost diferită, statul român a creat situația când toate bisericile au fost sub egida unii Patriarhii, nu cred că acum este posibil ceva. Lumea s-a dezvoltat din secolul trecut, s-au dezvoltat drepturile omului și libertățile religioase. Acum conform legislației sau conform legii cultelor ei pot să ia decizii împreună cu enoriașii dacă trec.

Autor

  • Ursu Valentina

    Moderatoarea emisiunii „Puncte de Reflecție”, dar și autoarea emisiunii „La firul ierbii”. A activat la Radio Europa Liberă din 2004 până în 2022. Anterior a muncit 17 ani la Radio Moldova. I s-a conferit Ordinul Republicii în 2009. Deținătoare a Medaliei „Om Emerit" din 1994. A scris în 1993 cartea „Râul de sânge", în care a inclus reportajele pe care le-a realizat în timpul conflictului armat de la Nistru (1992). Se regăsește printre cele 99 de femei ale Moldovei 2013. Omul Anului (2014) și (2021). Iar în 2014, președintele României i-a acordat Ordinul Național „Pentru Merit” - în grad de Comandor. A fost desemnată de cinci ori câștigătoarea Topului Jurnaliștii Anului.

Articole similare

spot_img

cele mai populare

Preluarea textelor de pe pagina www.voceabasarabiei.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.voceabasarabiei.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite și cele electronice vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia Vocea Basarabiei.