VOCEA CARE NE UNEȘTE.

Ooops ! You forgot to enter a stream url ! Please check Radio Player configuration

LIVE

Marcel Spatari: Sistemul informațional pentru stabilirea categoriilor de vulnerabilitate energetică, va fi lansat în această săptămână/VIDEO/

Vocea Basarabiei: Dle ministru, mulțumim mult că ați găsit timp să veniți la Vocea Basarabiei să discutăm acum, în ajun de sezonul rece, iată că meteorologii deja anunță că încep să scadă temperaturile de afară. Ce poate și ce trebuie să facă guvernarea pentru a potoli spiritele din societate? Vor putea oamenii să treacă cu bine peste această iarnă?

Marcel Spatari: Mulțumesc pentru invitație! Într-adevăr, guvernul întreprinde mai multe măsuri, este un efort comun al tuturor autorităților. Ministerul nostru este responsabil pentru a implementa mecanismele care vor ajuta oamenii să-și achite facturile, în mod concret pentru fondul de reducere a vulnerabilității energetice și compensații la gazele naturale și energia termică, care vor veni direct în facturi.

Vocea Basarabiei: Deci, compensații vor fi oferite pe parcursul a 5 luni, asta intenționați să faceți? Haideți să vorbim cum se duce la bun sfârșit această procedură, ca să cunoașteți exact numărul populației care va beneficia de aceste compensații.

Marcel Spatari: Săptămâna trecută, ministerul a prezentat guvernului în ședința de guvern regulamentul pentru stabilirea categoriilor de vulnerabilitate energetică și acordarea compensațiilor, a fost votat în ședința de guvern, sistemul informațional este finalizat și va fi lansat în această săptămână.

Vocea Basarabiei: Ați promis și săptămâna trecută că va fi în această săptămână.

Marcel Spatari: Nu, am promis întotdeauna că va fi în această săptămână, întotdeauna a fost vorba despre săptămâna în care ne aflăm și am vorbit cu colegii care finalizează sistemul informațional, în mod normal, în două zile trebuie să fie lansat. Toate direcțiile de asistență socială din țară și bibliotecile care sunt implicate în procesul de înregistrare asistată au primit cererile pe suport de hârtie. Deci, asistenții sociali-comunitari, bibliotecarii sunt formați, au fost mai multe runde de formare și știu care este procedura. Am adus aici și un exemplar de cerere ca să vedeți…

Vocea Basarabiei: Da, vă rog să-l arătați.

Marcel Spatari: Este o pagină, de fapt, este o singură pagină, nu este mult.

Vocea Basarabiei: Se completează ușor.

Marcel Spatari: Se completează destul de ușor, nu este nimic complicat, pe verso este declarația pe proprie răspundere, de fapt, semnătura și este în ambele limbi, română și rusă, înregistrarea poate fi făcută de gospodării pe platforma online fără a merge la asistența socială. Această procedură la asistența socială sau în biblioteci este pentru cei care nu au acasă acces la internet sau nu au rude care să le poată ajuta la înregistrare, însă sugestia mea și îndemnul meu este ca să nu supraîncărcăm asistența socială, pentru că, vă dați seama, este o sarcină suplimentară pentru asistenții sociali, îndemnul meu este ca acei care pot să se înregistreze singuri, să o facă, iar cei mai tineri să-și ajute bunicii să se înregistreze pe platformă. Este o procedură destul de simplă, ia probabil 5 minute, și se introduc informații din factură, deci, codul acela de identificare a consumatorului și informații despre veniturile familiei.

Vocea Basarabiei: Dar admiteți că ar putea cineva să nu completeze acest formular, să nu scrie o cerere?

Marcel Spatari: Întotdeauna există această posibilitate.

Vocea Basarabiei: Cum va extrage statul, autoritățile, informațiile din registre?

Marcel Spatari: Statul cunoaște mai multe informații despre cetățeni, dar în cazul acesta, noi în proiectul inițial al hotărârii de guvern am prevăzut o metodă indirectă prin care în funcție de consumul gospodăriei se estima prin asemănarea cu alte gospodării cam care este categoria de vulnerabilitate, însă în varianta finală a regulamentului am simplificat lucrurile și pentru cei care nu se vor înregistra va fi aplicată o compensație mai mică, va fi aplicată categoria de vulnerabilitate medie. Deci, noi avem astăzi 4 categorii de vulnerabilitate: foarte ridicată, ridicată, medie și scăzută. Dacă o gospodărie nu se înregistrează, atunci pentru moment, conform regulamentului actual, această gospodărie va fi în mod automat inclusă în categoria de vulnerabilitate medie, să zicem că gospodăria are vulnerabilitate medie.

Vocea Basarabiei: Când ziceți „4 categorii”, haideți să ne explicați cine intră în prima categorie, în a doua, în a treia și în a patra.

Marcel Spatari: Deci, cele mai vulnerabile sunt familiile care practic nu mai au bani să plătească factura la energie după ce au acoperit celelalte cheltuieli, ca să facem simplu calculul…

Vocea Basarabiei: Cunoașteți cam câți oameni s-ar încadra în această categorie?

Marcel Spatari: Avem niște estimări, dar vă dați seama că bazele de date pe care le avem nu sunt suficient de complete, noi nu știm nici măcar numărul de gospodării pe care le avem în țară, pentru că ultimul recensământ a fost făcut în 2014, dacă nu greșesc, iar lucrurile s-au mai schimbat între timp. Conform estimărilor noastre, peste jumătate din populație, sau în jur de jumătate din populație ar putea să se califice pentru categoria de cea mai înaltă vulnerabilitate, asta este în baza datelor de la Biroul Național de Statistică. Biroul Național de Statistică face o cercetare în fiecare an, care se numește cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice, și în această cercetare ei acumulează informații despre veniturile și cheltuielile gospodăriilor, dar este posibil ca în această cercetare să fie acoperite mai mult gospodăriile cu venituri mici, pentru că gospodăriile cu venituri mari nu sunt prea receptive în Republica Moldova pentru a-și declara veniturile și a declara ce cheltuie, este posibil, așadar, ca această cercetare să fie un pic înclinată spre gospodăriile cu venituri mai mici, asta ar însemna că poate ponderea este un pic supraestimată, dar în orice caz cea mai numeroasă categorie va fi, conform estimărilor noastre, categoria cu cea mai înaltă vulnerabilitate energetică, apoi categoria cu vulnerabilitate ridicată. Deci, avem categoria foarte ridicată, despre care am vorbit și categoria ridicată. Pentru ca unei gospodării să-i fie atribuită această categorie de vulnerabilitate trebuie ca ponderea cheltuielilor cu energia din bugetul gospodăriei, după ce și-au acoperit cheltuielile de bază cu alimentarea, cu igiena, să reprezinte mai mult de o treime. Deci, dacă din ce ți-a mai rămas cheltuielile cu energia necompensate, pentru asta compensăm, dacă n-ar fi compensații, dacă cheltuielile gospodăriei sunt mai mult de o treime atunci ești în categoria ridicată, iarăși depinde de structura și numărul de membri ai gospodăriei, o gospodărie cu 3 membri are mai puține cheltuieli decât o gospodărie cu 5 membri. Și apoi categoria medie pentru care procentul este de la 20 la 35, vulnerabilitate scăzută de la 10 la 20, sunt niște praguri, și cei pentru care energia reprezintă mai puțin de 10 la sută din bugetul disponibil după acoperirea cheltuielilor de bază, deci mai puțin de 10 la sută sunt considerați nevulnerabili și nu vor primi compensații.

Vocea Basarabiei: Cam sofisticate calculele, nu?

Marcel Spatari: Dacă mă puneați acum să vă explic ajutorul social, cred că dura o oră ca să vă explic ajutorul social. Aici este mult mai simplu, nu trebuie să ne speriem de această complexitate, pentru că un sistem țintit, un sistem diferențiat este intrinsec complex, are un anumit nivel de complexitate, nu poți să explici vulnerabilitatea, mai ales dacă vorbim despre gospodării, nu poate să fie în baza unei valori absolute de venituri, pentru că, dacă am pune 20.000 de lei venitul familiei nu e una și aceeași pentru o gospodărie din 2 membri 20.000 de lei și pentru o gospodărie din 5 membri 20.000 de lei.

Vocea Basarabiei: Adică soțul, soția și 3 copii…

Marcel Spatari: Da, de exemplu. Deci, o gospodărie care are un venit global lunar de 20.000 de lei, dar 5 membri este mai vulnerabilă decât o gospodărie care are doar 2 membri și 20.000 de lei, vă dați seama că sunt mai puține guri de hrănit.

Vocea Basarabiei: Deci, ceea ce înțeleg eu e că deja e decis cine și cât merită?

Marcel Spatari: Nu e vorba de merit, compensațiile nu se dau pe merit. Aici, apropo, am văzut o întrebare pe Facebook adresată de cineva care sugera să acordăm compensațiile în funcție de contribuții.

Vocea Basarabiei: Asta e altceva deja.

Marcel Spatari: Atunci când vorbim despre compensații, atunci când vorbim despre protecția socială, sistemul de protecție socială și de asistență socială, și de compensații este pentru cei care au nevoie și în funcție de cât ne permitem îi ajutăm pe cei care au nevoie de ajutor. Noi avem un alt sistem – sistemul de asigurări, sistemul de remunerare, unde plata se face pe merit. Acum noi nu ne uităm la merit, ne uităm la nevoi.

Vocea Basarabiei: Vulnerabilitatea, ăsta e cuvântul?

Marcel Spatari: Sigur că da!

Vocea Basarabiei: Cel mai probabil, tot dvs. ziceți că modalitatea va fi cea care a fost și anul trecut, adică reducere directă în factura cu plăți către Moldovagaz?

Marcel Spatari: Absolut.Ceea ce este suplimentar pentru cetățeanul de rând anul acesta este această solicitare din partea statului de a ne comunica anumiți parametri, pentru ca noi să acordăm o compensație mai corectă pentru fiecare gospodărie. Și această comunicare dintre stat și cetățean pentru cetățean înseamnă înregistrarea pe platforma online o dată pe an, timp de aproximativ 10 minute, deci un efort suplimentar de 10 minute per gospodărie. După ce ai adunat 3 facturi, te-ai informat care este venitul estimat lunar al fiecărui membru al gospodăriei, ești gata să completezi acest formular. Ai completat formularul, este vorba de o pagină, și l-ai depus online, preferabil, pentru a simplifica lucrurile și a nu pune volum de muncă suplimentară pe asistența socială sau dacă nu ai acces la internet, atunci ai depus formularul la asistența socială. Și aici ai intrat în sistem, ai intrat în vizorul mecanismului, fondului de reducere a vulnerabilității și mai departe primești compensațiile direct în factură la fel ca anul trecut, în funcție de categoria de vulnerabilitate în care familia va fi încadrată după ce va fi analizat profilul gospodăriei.

Vocea Basarabiei: Dacă eu înțeleg corect, dvs. luați în calcul familiile care au salarii, care sunt angajate în câmpul muncii, dar există persoane care sunt în șomaj, există persoane cu dizabilități, există zilieri, există sezonieri, există foarte multe categorii, cum își declară ei veniturile?

Marcel Spatari: Procedura este aceeași. Uitați-vă, chiar am să vă dau un exemplar de cerere, ca să fie mai simplu. Dacă vedeți în cerere, în partea de jos, la membrii gospodăriei fiecare membru își va nota venitul mediu lunar pentru ultimele 6 luni.

Vocea Basarabiei: Vă rog chiar să citiți acest alineat, ca să le fie clar tuturor cetățenilor.

Marcel Spatari: Deci, „se consideră o gospodărie casnică una, două sau mai multe persoane care locuiesc în aceeași locuință, reședință și se întrețin dintr-un buget comun”. Această definiție este similară cu definiția ajutorului social, pentru ajutorul social o familie este un grup de oameni care locuiesc împreună și se întrețin dintr-un buget comun. În acest formular sau online vor fi declarate toate persoanele care locuiesc, cel puțin, 8 luni pe an în locuința respectivă sau, cel puțin, 4 luni pe durata perioadei reci a anului. Se vor indica veniturile obținute de fiecare membru al gospodăriei, doar suma globală, nu trebuie să detalieze membrul familiei salariul, indemnizațiile ș.a.m.d., doar suma globală estimată ca venit mediu lunar pe ultimele 6 luni. Se pot estima veniturile cu aproximare rezonabilă, adică este clar că dacă un membru al familiei câștigă 10 mii de lei, dar declară 5 mii de lei, aici nu e vorba de o aproximare rezonabilă, dacă câștigă 10.500, dar scrie 10.000 este o aproximare rezonabilă, bineînțeles. În veniturile declarate se includ toate sursele de genul: salarii, pensii, prestații sociale, dividende, încasări de peste hotare, încasări din activitatea de antreprenoriat, încasări din activitatea de patentă, de exemplu, toate acestea se includ. Ce nu trebuie inclus sunt acele plăți cu caracter unic cauzate de niște evenimente care duc la creșterea cheltuielilor și vă dau câteva exemple: indemnizația unică la nașterea copilului nu se include, pentru că este o sursă suplimentară care se oferă pentru creșterea copilului și atunci nu putem s-o includem în venitul lunar, nu este un venit stabil; ajutorul oferit la decis, pentru că sunt niște bani pentru niște cheltuieli ocazionate de acest eveniment; de asemenea, pentru că a survenit și sunt niște cheltuieli ocazionate de acest eveniment și sunt plăți oferite la lichidarea consecințelor calamităților naturale, dacă există astfel de plăți. Deci, toate aceste situații cu plăți excepționale nu trebuie introduse în venit.

Vocea Basarabiei: Ați spus „încasări de peste hotare”, asta ar însemna și banii care vin pentru a fi ajutați părinții rămași acasă, rudele?

Marcel Spatari: Este un venit al gospodăriei, din care gospodăria se întreține, acum sunt mai multe surse, ne ajutăm reciproc. Atunci când oamenii se ajută reciproc este un lucru normal, mai ales membrii familiei. Dacă ar fi, să zicem, copiii nu peste hotare, ci la Chișinău și își ajută părinții de la țară, atunci părinții de la țară își vor indica venitul pe care îl au inclusiv cu acea sumă care le este oferită de copii…

Vocea Basarabiei: Bine, dar atunci copiii n-ar trebui să treacă ei în listă tot salariul?

Marcel Spatari: Ar putea să-l scadă, pentru că nu este venitul lor dacă ei fac acest transfer la sursă, de exemplu, sunt situații diferite. Deci, iarăși, noi introducem acest sistem pentru a vedea cât de vulnerabilă este o gospodărie și sistemul informațional va face calculul, inclusiv utilizând datele din sistemele informaționale ale statului.

Vocea Basarabiei: O situație realistă nu știu dacă o să se contureze, pentru că e totuși complicat ca fiecare cetățean pe proprie răspundere să declare onest tot ceea ce are, dar asta rămâne la discreția fiecăruia.

Marcel Spatari: Dna Valentina, câți cetățeni onești considerați dvs. că avem în Republica Moldova?

Vocea Basarabiei: Noi ar trebui să-i avem sută la sută.

Marcel Spatari: Da, de acord. Eu cred că noi supraestimăm numărul cetățenilor neonești. Este o greșeală de percepție, există cetățeni neonești, cu siguranță, dar numărul lor este mai mic decât avem noi impresia că ei sunt. Omul, în general, ca ființă, aici trebuie să vorbim despre antropologie, este o ființă destul de corectă, care își respectă anumite principii și are anumite responsabilități.

Vocea Basarabiei: Și mai ales acum ar trebui să fie și spiritul acesta de solidaritate cu toți cei care au mai mult de pătimit.

Marcel Spatari: Sunt niște brațe deschise, guvernul vrea să ajute, dar trebuie să înțelegem cu toții, 5 miliarde de lei care sunt alocați în această iarnă în bugetul pentru compensații sunt o cheltuială neprevăzută și sunt într-un context foarte dificil, în contextul creșterii exorbitante a prețurilor, de aceea, neavând alte mecanisme de a direcționa acești bani mai corect, mai echitabil, se implementează acest sistem și cu siguranță nu va fi perfect, dar va fi mai bine decât a fost anul trecut și va fi mai prost decât va fi anul viitor, pentru că noi ne vom îmbunătăți în fiecare an.

Vocea Basarabiei: Dar când ziceți „5 miliarde de lei” deja sunt identificate aceste mijloace financiare?

Marcel Spatari: Dacă nu greșesc, acești bani au fost prevăzuți în planificarea bugetară pe termen mediu, Ministerul Finanțelor are două exerciții principale atunci când vine vorba de buget: este cadrul bugetar pe termen mediu (CBTM), care nu este foarte cunoscut, dar este un mecanism prin care Ministerul Finanțelor anticipează de câți bani va avea nevoie timp de 3 ani. Și săptămâna trecută, la aceeași ședință de guvern am votat și cadrul bugetar pe termen mediu, în care, dacă nu greșesc, pentru compensații, pentru anul viitor sunt prevăzute 5 miliarde de lei, dar cadrul bugetar nu este bugetul, cadrul bugetar este un instrument de planificare bugetară, este un instrument pentru celelalte ministere, autorități să-și facă bugetele în corespundere cu niște indicatori, plafoane ș.a.m.d., după care va veni, efectiv, bugetul pentru anul viitor. Ministerul Finanțelor, pe lângă rolul de a consolida toate propunerile bugetare de la toate instituțiile, are și rolul de a identifica surse de finanțare pentru deficitul bugetar. Acum, dacă e să vorbim despre deficitul bugetar, acesta cu siguranță va crește anul viitor din cauza multiplelor provocări, inclusiv asta, dar nu doar și pentru a finanța deficitul bugetar Ministerul Finanțelor are două instrumente principale, în linii generale. Primul instrument sunt împrumuturile diverse – pe piața internă, de la instituțiile financiare internaționale ș.a.m.d. și al doilea instrument sunt granturile, cu alte cuvinte sunt banii gratuiți pe care ni-i oferă diverși parteneri bogați de dezvoltare.

Vocea Basarabiei: Și e clar astăzi cine oferă acești bani gratuit și cine nu-i oferă gratuit?

Marcel Spatari: Sunt două surse principale din ce știu eu, dar Ministerul Finanțelor lucrează cu siguranță cu mai multe, dar două sunt mari – Uniunea Europeană și Germania. Uniunea Europeană ne oferă în acest an un suport macrofinanciar de 75 de milioane de euro și Germania este în proces de a ne ajuta cu 40 de milioane de euro pentru fondul de reducere a vulnerabilității energetice și compensații la gazele naturale și energia termică.

Vocea Basarabiei: Deci ar fi 115 milioane. Dar și-au mai anunțat disponibilitatea și alți parteneri să susțină populația Republicii Moldova?

Marcel Spatari: Cu siguranță, multe alte țări, bunăoară, Franța, Statele Unite ale Americii etc.

Interviul integral îl puteți viziona astăzi, 11 octombrie, la ora 21:00, în cadrul emisiunii „Puncte de reflecție” la postul de televiziune Vocea Basarabiei, precum și pe pagina de Facebook: https://www.facebook.com/voceabasarabiei.radiotv

Autor

  • Ursu Valentina

    Moderatoarea emisiunii „Puncte de Reflecție”, dar și autoarea emisiunii „La firul ierbii”. A activat la Radio Europa Liberă din 2004 până în 2022. Anterior a muncit 17 ani la Radio Moldova. I s-a conferit Ordinul Republicii în 2009. Deținătoare a Medaliei „Om Emerit" din 1994. A scris în 1993 cartea „Râul de sânge", în care a inclus reportajele pe care le-a realizat în timpul conflictului armat de la Nistru (1992). Se regăsește printre cele 99 de femei ale Moldovei 2013. Omul Anului (2014) și (2021). Iar în 2014, președintele României i-a acordat Ordinul Național „Pentru Merit” - în grad de Comandor. A fost desemnată de cinci ori câștigătoarea Topului Jurnaliștii Anului.

Articole similare

spot_img
spot_img

cele mai populare

Preluarea textelor de pe pagina www.voceabasarabiei.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.voceabasarabiei.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite și cele electronice vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia Vocea Basarabiei.