Vocea Basarabiei: Dle ambasador, Dvs. insistați, tema de acasă trebuie Republica Moldova să o facă, autoritățile promit că sunt capabile să facă această temă pe acasă, și totuși, se aud și voci care spun că Bruxelles-ul va fi indulgent cu Republica Moldova și chiar poate să-i facă un avans ca să se apropie de Uniunea Europeană Republica Moldova mai repede. Așa să fie?
Jānis Mažeiks: Aderarea la Uniunea Europeană înseamnă aderarea la comunitatea de state foarte similare. Evident că nu suntem toate la fel, dar noi funcționăm în același mod. Aceasta înseamnă că, înainte de aderarea la Uniunea Europeană, voi va trebui să deveniți ca noi, ceea ce este un lucru bun, pentru că voi veți avea standarde mai înalte în toate sferele vieții. Uniunea Europeană nu este doar o comunitate de valori, dar și una de standarde, care nu sunt acolo din cauza birocrației de la Bruxelles, dar sunt pentru viețile cetățenilor Uniunii Europene. Deci, e vorba despre pregătirea moldovenilor ca să devină cetățeni europeni, și aceasta va dura timp și iată de ce cu siguranță nu vor fi niciun fel de scurtături. Ceea ce este bine pentru Republica Moldova, este că voi aveți acest avânt politic ca să deveniți o țară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană într-un mod la care nimeni nu s-a gândit, a fost ceva de neconceput cu un an și jumătate în urmă, dar, uitându-ne în viitor, va trebui să reușiți să rezolvați toate problemele, nu doar cele ce țin de lege, dar și lucrurile practice, și aceasta este în mâinile moldovenilor, dar, evident, cu suportul nostru. Uniunea Europeană este cu Republica Moldova, sprijinind aceste reforme cu consultanță, dar și cu bani, voi puteți să înțelegeți ce este necesar și puteți să faceți lucrurile mai bine.
Avansarea voastră nu reprezintă doar declarații politice, acum voi puteți să aplicați la proiecte care până de curând au fost disponibile doar pentru statele membre
Vocea Basarabiei: Deși, totuși aud și multe declarații de felul că decizia Bruxelles-ului va fi una politică, o să vedem ce o să arate tema de acasă pe care și-o face Republica Moldova și ce se va întâmpla după ce se încep negocierile pe toate cele peste 30 de capitole.
Jānis Mažeiks: În primul rând, nu este vorba doar despre declarații politice, pentru că dacă ne uităm la multiplele crize cu care s-a ciocnit Republica Moldova din octombrie 2021, Uniunea Europeană a mobilizat 1,2 miliarde de euro de sprijin pentru Republica Moldova într-un mod sau altul și evident că 1,2 miliarde nu este doar o sumă fără precedent pentru Republica Moldova, dar, de fapt, este o sumă foarte mare de bani și pentru noi. Sunt banii contribuabililor europeni, deci sprijinul Uniunii Europene pentru Republica Moldova este unul foarte tangibil. De asemenea, când vine vorba despre avansarea voastră în ce privește relația cu Uniunea Europeană, nu este vorba doar despre declarații politice, este vorba și despre mecanismele pe care le aveți implementate, care nu erau accesibile până în prezent pentru Republica Moldova, când nu avea statutul de țară candidată la aderare. Cum ar fi a venit comisarul nostru cu câteva luni în urmă, ceea ce înseamnă că acum puteți să aplicați la proiecte care până de curând au fost disponibile doar pentru statele membre. Săptămâna aceasta, comisarul Vălean a venit în Republica Moldova și ea a semnat un acord ca Moldova să adere la instrumentul-proiect al Europei, Moldova este prima țară din afara UE care se alătură acestui instrument. E vorba despre infrastructură, de fapt, este încă o oportunitate pentru Moldova să pregătească proiecte ce țin de infrastructură, fie în transport sau infrastructură digitală, fie energie, să le prezinte împreună cu statele membre și să concureze cu ele. Să vedem dacă proiectul vostru poate atrage bani foarte mari din partea Uniunii Europene. Deci nu este doar faptul că sunteți la nivel de declarații, în mai multe domenii, în această mai mult de jumătate de an de când ați obținut statutul de țară candidată, voi deja ați folosit oportunitatea care v-a fost oferită vouă ca țară candidată.
Vocea Basarabiei: Asistența care vine din partea Uniunii Europene este una foarte consistentă. Dacă Republica Moldova reușește să înceapă negocierile pe capitole, fondurile de preaderare vor crește și ele, acum foarte multe segmente din economia națională contează că vor fi mai mulți bani din partea Uniunii Europene ca să se redreseze situația și în economie, și în agricultură, și în sfera socială, și în sănătate, și în educație, în toate sferele. Pe de altă parte, încă mai sunt cetățeni care se întreabă: unde sunt banii Uniunii Europene? De ce credeți că se pune această întrebare?
Jānis Mažeiks: Uneori și eu mă întreb asta și poate că parțial este din cauza faptului că este o sumă uriașă de bani, dar noi am fost foarte transparenți în ceea ce privește banii și fiecare cetățean al Moldovei a văzut, e vorba despre acei care au avut compensații la facturi iarna trecută, de asemenea ați văzut și compensațiile, aceste compensații au fost oferite din fondurile de stat ale Uniunii Europene și ale statelor membre. Și, de fapt, este corect acest lucru, pentru că o parte a acestor bani au fost oferiți pentru aceste scopuri, pentru a minimiza impactul care venea din facturile pe care trebuia să le plătească cetățenii moldoveni. De exemplu, dacă treci hotarul Moldovei, îi vezi de-a lungul hotarului pe cei de la Frontex, acesta este un mod foarte vizibil unde se văd mijloacele Uniunii Europene, acești oameni primesc și salarii. Dar de asemenea pentru a nu mai avea mitul acestor bani, că oamenii nu văd impactul acestora, noi pe rețelele sociale arătăm unde și câte milioane merg. E vorba de suportul pentru mass-media, consolidarea capacităților cibernetice și, de asemenea, pagina noastră de internet pe care o vom avea foarte degrabă și toți cei care vor să vadă unde merg exact acești bani, acești 1,2 miliarde de euro, ei vor putea să vadă acest lucru.
Noi instruim cetățenii Republicii Moldova în ceea ce privește modul în care să-și dezvolte gândirea critică și cum să lupte cu știrile false
Vocea Basarabiei: Dle ambasador, este adevărat, o bună parte a populației înțelege care sunt beneficiile, care sunt avantajele de pe urma apropierii Republicii Moldova de Uniunea Europeană, dar parcă aceste mesaje care explică clar care sunt avantajele mai greu prind la cetățeni decât știrile false. De ce credeți că în Republica Moldova populația încă se mai bazează și ia în calcul știrile false?
Jānis Mažeiks: Știrile false sunt un alt domeniu cu care este greu să lupți, este puțin amorf, pentru că nu poți să identifici sursa unică și după ce ai identificat-o și ai dovedit că este falsă, după aceasta poți să spui că lucrurile sunt făcute. Lupta cu dezinformarea este una perpetuă și noi vedem acest lucru în special pe rețelele sociale, că aceste surse apar aici, acolo, dincolo și aceste mesaje sunt acolo, rămân acolo și din partea noastră noi lucrăm împotriva acestora pe mai multe fronturi. Unul este că lucrăm cu jurnaliștii pentru a-i instrui, a-i școlariza pentru ca ei să lupte cu dezinformarea și miturile, cealaltă parte este că facem și proiectele noastre proprii în acest domeniu, avem și noi componenta noastră de prezentare a mesajelor. Deci, noi instruim oameni în ce privește modul în care să-și dezvolte gândirea critică, dar acesta este un lucru care evoluează. De exemplu, nu demult am văzut în știri unul din politicieni spunea că motivul pentru care el este împotriva Uniunii Europene este pentru că în Uniunea Europeană nu poți să crești legume în grădina ta, pe lângă casă. Eu vin dintr-o țară membră a Uniunii Europene, eu am grădină și soția mea crește fericită legume. Dacă acesta ar fi motivul pe bază pentru care acest politician ar vota împotriva Uniunii Europene, atunci eu sper că poate din astă-seară vom avea încă un politician convins, pentru că această problemă a fost rezolvată.
Vocea Basarabiei: Sunt încă multe și am putea să continuăm șirul acestor exemple. Am auzit, inclusiv când discut cu omul de la firul ierbii, declarații de felul că Uniunea Europeană se prăbușește și până când Republica Moldova va reuși să adere la Uniunea Europeană, nu va mai exista, în general, Uniunea Europeană, că Uniunea Europeană ne va lipsi de ortodoxie, că Uniunea Europeană ne va impune să se căsătorească persoane de același gen, că vine și rău de la Uniunea Europeană, nu numai bine. Iată de aici am vrut să le explicați cetățenilor care sunt adevăratele valori pe care se pune accent în Uniunea Europeană.
Jānis Mažeiks: În acest sens, eu chiar vreau să am această conversație. Ideea este că atunci când mă întâlnesc cu oamenii, și eu mă întâlnesc cu oameni foarte mulți tineri și avem aceste ședințe de întrebări-răspunsuri, nimeni nu mi-a pus aceste întrebări niciodată. De fiecare dată când ne întâlnim cu oamenii, ei au întrebări foarte raționale despre: „Cum susține Uniunea Europeană IMM-urile, cum pot să aplic pentru fondurile Uniunii Europene, ce oportunități am ca student în Uniunea Europeană?” etc. Deci, aceste mituri sunt ceva care se află undeva acolo, la spate, Uniunea Europeană are în componență și țări care sunt foarte ortodoxe, puternic ortodoxe. Așadar, eu sunt gata să continui această discuție, dar eu văd că unele din aceste dezbateri nu sunt OK, ci sunt trolli care sunt plătiți pentru a promova mesaje care ar distrage atenția și, de fapt, noi vom contracara acest lucru.
Interesele Moldovei trebuie să fie acolo unde sunt piețe de desfacere deschise, nu acolo unde sunteți supuși unor decizii arbitrare
Vocea Basarabiei: Este adevărat, chiar și unii politicieni promovează mesaje, ca să acumuleze capital politic și asta în ultimul timp cetățenii își dau seama, dar încă un exemplu destul de grăitor: în UTA Găgăuzia, inclusiv pe banii Uniunii Europene au fost implementate proiecte și ai Statelor Unite ale Americii, și ai Turciei, și ai României, iar cetățeanul de acolo încă nu vorbește cu text deschis că, uite, a fost renovată grădinița cu banii care i-au plătit contribuabilii din țările membre ale Uniunii Europene. De ce atât de greu acolo credeți că se cunoaște adevărul?
Jānis Mažeiks: Eu cred că aceasta este realitatea, unele decizii sunt raționale, iar unele sunt iraționale, sunt emoții. Sper că nu voi fi foarte provocator acum, dar uneori aceste voci care par a fi eurosceptice și sunt mai proruse, pentru că nu-i vorba de scepticism în ce privește Uniunea Europeană, dar ei spun că noi trebuie să continuăm să avem relații puternice cu Rusia, asta îmi reamintește despre cineva care gândește sau vorbește despre prima dragoste a lui sau a ei. 20 de ani au trecut, ambii sunteți în căsătorie fericită, relația aceasta nu s-a terminat bine, poate a fost o relație abuzivă, dar acum în gândurile tale tu încă îți aduci aminte cât de frumos era atunci când eram tineri și eram împreună, dar dacă începi să gândești rațional, tu îți dai seama că acum tu ai o viață total diferită, dar tu încă stai acolo, în nostalgie. Același lucru este și acum când vine vorba despre faptul că trebuie să avem relații egale între Uniunea Europeană și Rusia. Anul trecut, comerțul extern al Moldovei cu Uniunea Europeană a fost de 30 de ori mai mare, exporturile voastre către Uniunea Europeană au fost mai mari de 30 de ori decât exporturile către Rusia. Imaginați-vă, aveți o clădire cu 30 de etaje și construiești etaj peste etaj și este o clădire cu un etaj, în fiecare an ea devine mai mică și mai mică. În același timp, tu spui că trebuie să tratezi aceste relații în mod egal. Eu cred că interesele voastre trebuie să fie acolo unde sunt piețele de desfacere deschise și nu sunteți supuși unor decizii arbitrare care închid sau deschid piețele atunci când vor ei. Deci, eu aș spera că aceste argumente raționale să fie mai importante în viitor pentru oameni, inclusiv în Găgăuzia, unde este imposibil să nu vezi centura Comratului, unde orice stat membru al UE ar fi mândru dacă ar avea o asemenea centură. Sunt fonduri ale Uniunii Europene și bani din Uniunea Europeană, astfel că relațiile cu Uniunea Europeană sunt foarte avantajoase.
Vocea Basarabiei: Duminică, 14 mai, în UTA Gagauz-Yeri urmează să aibă loc al doilea tur de scrutin pentru alegerea bașcanului. Acum două săptămâni, Dvs. și colegul Dvs., Ambasadorul SUA la Chișinău ați fost văzuți în această regiune din sudul Republicii Moldova, mulți au spus că la aceste alegeri din regiune câștigă Moscova. Iată, cum reacționați Dvs., când auziți asemenea declarații?
Jānis Mažeiks: E vorba despre voința oamenilor, dar este și despre supremația legii. Ceea ce am văzut noi în Găgăuzia, când am mers acolo ca observatori acreditați oficial, este că procesul a fost bine organizat, dar aceasta a fost în ziua alegerilor. Noi am văzut că secțiile de votare funcționau bine, observatorii erau acolo, dar de asemenea am auzit că au fost alegații serioase referitoare la fonduri, la bani care au fost cheltuiți pentru alegeri neconform legii. Deci, aceasta este important să fie investigat, pentru că, evident, alegerile trebuie să fie organizate nu doar de dragul alegerilor, dar aceste alegeri trebuie să reflecte, într-adevăr, voința poporului, nu doar niște bani murdari oferiți. De fapt, să vedem cum se dezvoltă aceste lucruri, cum evoluează, pentru că este important ca relațiile dintre Chișinău și Comrat să continue la nivel constructiv, dar aceasta mai departe va depinde de cine este ales ca bașcan și cum el sau ea vor construi aceste relații și, din nou, cum acest proces se va încheia, pentru că există plângeri cu privire la aceste fonduri.
Vocea Basarabiei: O să mergeți și duminica această în regiune să observați mersul scrutinului?
Jānis Mažeiks: Nu, pentru că eu voi vedea același lucru, și dacă sunt probleme, acestea sunt probleme pe care le voi vedea și duminica aceasta.
Vocea Basarabiei: Acum să vă întreb, cum ați văzut dvs. ziua de 9 mai să fie marcată în Republica Moldova din moment ce încă unii au spus că serbează Ziua Victoriei, iar alții – Ziua Europei?
Jānis Mažeiks: Eu cred că aceasta este frumusețea democrației, că ai diversitatea de opinii și poți să sărbătorești ceea ce este important pentru tine în pace, poți să sărbătorești evenimente care sunt importante pentru sufletul tău. Pentru noi, ambele elemente sunt importante, pentru Uniunea Europeană evident că noi sărbătorim sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, cu comemorarea celor căzuți pe 8 mai, iar 9 mai este Ziua Europei pentru noi, dar de asemenea vedem că sunt oameni pentru care aceasta este o tradiție, care există de mult timp și este important să fie respectată. De asemenea este important să încercăm să nu avem controverse, dacă este posibil. Una din controversele pe care le-am văzut este despre panglica Sf. Gheorghe, eu îmi aduc aminte că pe timpurile sovietice făceam parte din acele demonstrații obligatorii pe 9 mai și nu am văzut niciodată panglica Sf. Gheorghe sau drapelul Sf. Gheorghe atunci, în acele timpuri. Deci, acesta este un element care, după părerea mea, a fost implantat nu ca să ai drapele roșii. Pentru mine personal, acesta este un context nou, este contextul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, unde există aceste panglici care sunt purtate de soldații care omoară cetățenii ucraineni. Această parte este foarte greu de acceptat, pentru că este foarte vizibil prezentă în războiul rusesc din Ucraina, dar sărbătorirea sfârșitului celui de-al Doilea Război Mondial, atunci când îți aduci aminte de cei căzuți în război, asta este importantă pentru fiecare.
