PUNCTE DE REFLECȚIE cu Valentina Ursu la Vocea Basarabiei
– Noi promovăm diversitatea în UE și același lucru trebuie să se facă în R. Moldova. Iată de ce sprijinim toate părțile R. Moldova, inclusiv Transnistria. Transnistria e un exemplu foarte bun care deosebește R. Moldova de altă țări din regiune cu conflicte înghețate. Transnistria totuși interacționează cu Chișinăul…
Despre reforma justiției, despre cooperarea Moldovei cu UE, despre conflictul transnistrean și iarna care se apropie, o discuție cu Janis Mazeiks, șeful delegației UE în RM — în Chisinau, Moldova.
Vocea Basarabiei: Dle ambasador, să vorbim și despre asistența financiară pe care o oferă Uniunea Europeană Republicii Moldova. În ultimii șapte ani, UE a oferit Republicii Moldova peste jumătate de miliard de euro sub formă de granturi, de împrumuturi, dvs. ați promis sprijinul UE deplin pe drumul spre prosperitate și democrație europeană, dar când discuți cu omul simplu, cu omul de la firul ierbii, deseori cetățeanul se întreabă: dacă se vorbește despre o sumă atât de mare, unde au fost investiți acești bani? De ce această percepție a cetățeanului că deocamdată nu cunoaște unde ajung banii?
Jānis Mažeiks: Eu cred că este o îngrijorare validă și ține de comunicare. Haideți să menționez unele elemente unde oamenii de rând ar putea să vadă banii europeni, dar nu tot timpul să-și dea seama că e vorba de bani europeni. Iarna trecută cetățenii au primit compensații în facturi la energie, o bună parte din acești bani au venit din suportul bugetar care a fost oferit de Uniunea Europeană – 600 de milioane de euro sau 1,2 miliarde de lei, practic, toată lumea în Republica Moldova a văzut bani de la UE în factura la gaze, factura a fost redusă. În august, suplimentar am oferit încă 75 de milioane de euro pentru iarna care urmează, acum se discută compensațiile pentru iarna ce vine, care e clar că va fi dificilă. Deci, compensațiile respective nu se vor vedea direct, dar se fac din finanțarea Uniunii Europene. Dacă locuiți într-un sat și aveți iluminat stradal nou, sunt convins, 90% de probabilitate este că acest iluminat a fost făcut din banii UE. Dacă aveți o stație de epurare a apelor și beți apă curată, cel mai probabil este un proiect susținut sau finanțat de Uniunea Europeană și, iarăși, sunt niște lucruri care afectează viața cotidiană a oamenilor în toate domeniile. Dacă citiți presa liberă, păi, presa liberă, cel mai probabil, funcționează datorită sprijinului din partea Uniunii Europene.
Vocea Basarabiei: În ultimul timp au început să apară panourile acestea unde se spune că această porțiune de drum a fost construită inclusiv cu sprijin financiar din partea Uniunii Europene, sunt aceste zone – Cahul, Ungheni, unde totuși situația se schimbă, dar mai sunt încă multe localități unde se crede că Uniunea Europeană nu a ajuns. Iată, ce le spuneți acelor oameni care așteaptă să ajungă și în satul lor, în comuna lor Uniunea Europeană?
Jānis Mažeiks: Este o situație unde nu există o singură soluție bună. Noi avem limite în ceea ce privește suma de investiții, jumătate de miliard de euro în granturi și împrumuturi este o sumă destul de mare, dar noi ce avem aici în țară? Noi avem două regiuni-cheie – Ungheni și Cahul, pe care le-ați menționat, și acolo încercăm să realizăm și mai mult impact în teren, dar, în același timp, încercăm să lucrăm în toate zonele țării. Deci, noi nu lucrăm doar în aceste două regiuni, doar că în aceste două regiuni vedeți mai mult sprijin din partea UE. Noi acordăm sprijin în toată țara, mie îmi place foarte mult proiectul de la Fălești, un proiect de eficiență energetică, el a fost creat cu scopul de a oferi o zonă de instruire pentru alte municipalități, pentru ca dânșii să vadă cum trebuie să-și îmbunătățească eficiența energetică.
Vocea Basarabiei: În Republica Moldova, deseori se folosește proverbul „prietenul la nevoie se cunoaște”. Acum, când în țară se suprapun mai multe crize: criza energetică, economică, pandemică și acest război din imediata vecinătate încă o dată arată cât de vulnerabil a fost statul când e vorba despre asigurarea cu resurse energetice, haideți să vedem ce suport poate oferi Uniunea Europeană acum, când au nevoie cetățenii acestui stat să depășească această criză energetică. Suntem în ajunul sezonului rece și mulți se gândesc cu înfrigurare cum vor putea să treacă de această perioadă rece a anului. Există, va exista sprijin din partea Uniunii Europene?
Jānis Mažeiks: Republica Moldova în domeniul energetic chiar din prima zi literalmente, când a devenit clar că Gazprom-ul nu va prelungi contractul anul trecut, nu-l va prelungi în baza condițiilor precedente, Uniunea Europeană în decurs de 24 de ore a adus aici un expert și expertul se află aici în permanență. Deci, noi lucrăm cu Guvernul Republicii Moldova la acest capitol din toamna anului trecut și nu ne-am oprit, noi am acordat suport în mai multe domenii, sub mai multe aspecte: cum să achiziționăm gaze, cum să ne conectăm cu țările vecine, cum să îmbunătățim eficiența energetică a clădirilor etc., deci multe-multe domenii în care experții noștri lucrează împreună cu reprezentanții Guvernului din Republica Moldova. Și încă un domeniu unde suportul a fost tangibil, am menționat deja suportul bugetar care a fost oferit toamna trecută, deja a fost oferit și pentru acest an și iarăși nu este vorba doar de energie. Noi am fost alături de dvs. din prima zi a crizei, am acordat sprijin țării și în contextul războiului, în gestionarea frontierei, a fost sprijin din partea EUBAM, din partea FRONTEX-ului, Poliția de Frontieră și Vama au primit sprijin și împreună cu donatorii am finanțat și refugiații din Republica Moldova, am acordat sprijin familiilor care i-au primit. Iată în aceste domenii ați văzut sprijinul Uniunii Europene și banii europeni, nu peste tot a fost eticheta Uniunea Europeană, pentru că, de exemplu, refugiații sunt sprijiniți de Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiați, dar noi oferim fonduri pentru dânșii sau Programul Alimentar Mondial, care sprijină familiile-gazdă.
Vocea Basarabiei: Dar să revenim la problema energetică. Experții în domeniul energetic anticipează încă o amânare a implementării Pachetului European Energetic III, după ce Republica Moldova s-a angajat în fața Gazprom-ului să-și achite datoriile istorice după realizarea unui audit independent. Potrivit experților, concernul rus s-ar fi asigurat că până la lichidarea deplină a datoriilor compania Moldovagaz să nu poată fi reorganizată, fapt ce ar împiedica venirea unor noi furnizori de gaze naturale pe piața din Republica Moldova. Cât timp mai poate fi tolerată această tergiversare din partea Republicii Moldova a implementării Pachetului Energetic III European?
Jānis Mažeiks: Mai întâi vreau să vă spun că implementarea pachetului respectiv va rămâne o prioritate pentru Uniunea Europeană. Este și în interesul Republicii Moldova să sprijinim această implementare și guvernul trebuie să colaboreze cu noi, și aici e vorba nu doar de gaz, ci de electricitate la fel. În domeniul electricității se avansează bine, în ceea ce privește implementarea Pachetului III s-au făcut și modificări în Legea energiei, în anul care urmează trebuie să fie rezultate la capitolul diversificării furnizorilor, dar țara este afectată de prevederile acordului cu Gazprom.
Vocea Basarabiei: Un alt subiect discutat pe larg în societatea Republicii Moldova, piața de desfacere pentru produsele moldovenești, mulți ani piața tradițională era piața estică, piața Federației Ruse, dar au învățat producătorii și anumite lecții. După ce Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, Federația Rusă a impus embargouri pentru vinurile moldovenești, pentru alte mărfuri și atunci s-au reorientat o parte din producători și au găsit potrivită piața de desfacere a Uniunii Europene. Eu și astăzi încă mai discut cu mulți antreprenori și ei spun că trăiesc cu această frică ca nu cumva să fie respinsă marfa lor dacă, eventual, ajunge pe piața Uniunii Europene. Ce le spuneți acestor antreprenori moldoveni?
Jānis Mažeiks: Eu mai întâi le-aș spune: „Să nu vă fie frică!”. Mi se pare că Ioan Paul al II-lea folosea această expresie: „Să nu vă fie frică!”. Este o oportunitate, acesta este avantajul pieței UE. Uniunea Europeană nu este doar o piață prosperă și mare, este o piață previzibilă. În multe situații de criză cu care s-a confruntat Republica Moldova și ținând cont de dezvoltările în domeniul agricol, eu cred că populația Republicii Moldova poate fi fericită de faptul că două treimi de exporturi se duc în piața Uniunii Europene, imaginați-vă ce era să fie dacă era să rămâneți în piețe tradiționale, și am văzut cât de neprevizibile sunt aceste piețe tradiționale. Amintiți-vă, recent Federația Rusă a introdus interdicții privind importul produselor alimentare din Republica Moldova, cu excepția Transnistriei, chipurile din motive de securitate alimentară. În Uniunea Europeană suntem previzibili, cerințele nu se schimbă de la o zi la alta și de asta producătorii din Moldova trebuie să folosească această oportunitate. Da, standardele sunt înalte, dar sunt și beneficii. Cea mai mare slăbiciune a noastră a tuturor este adaptibilitatea Uniunii Europene la necesitățile Republicii Moldova, pentru că noi am văzut această nouă situație când piețele tradiționale n-au fost disponibile pentru producătorii agricoli din Republica Moldova. Uniunea Europeană însă a dublat sau chiar a triplat cotele pentru produse, de fapt, sunt foarte puține produse pentru care există cote. Pentru marea majoritate a producătorilor moldoveni aceasta nici nu este o problemă, nu au cote, dar mere, prune, struguri moldovenii deja au exportat cu succes în piața Uniunii Europene aceste produse și cotele la aceste produse s-au triplat. Deci, producătorii pot să facă uz de această alternativă și am văzut și producători care au schimbat piețele. Important este să poți să produci aceleași prune la standarde care să-ți permită să faci exporturi în Germania, de exemplu. Deci, eu aș încuraja antreprenorii să folosească oportunitățile, pentru că este în interesul lor să facă uz de această piață europeană mare.
Vocea Basarabiei: Ca agricultura să fie competitivă are nevoie de multe investiții. Găsiți un domeniu atractiv agricultura pentru investițiile străine?
Jānis Mažeiks: Nu pot să vă spun ce domenii sunt cele mai atractive pentru investiții, însă aș spune următorul lucru: noi putem sprijini producătorii, nu că producătorii dvs. ar fi lăsați în voia sorții când ajung în piața noastră. Da, noi avem standarde înalte, dar avem și ajutor practic disponibil pentru atingerea acestor standarde și nu e nevoie să ai investiții mari în mod obligatoriu pentru a ajunge în piața europeană, dar contează și diversificarea. Noi avem un comerț excelent de divers cu Republica Moldova, o mare parte de exporturi din Republica Moldova, de fapt, nu sunt produse agricole, ci produse industriale: cabluri de automobile sunt exportate din Republica Moldova spre Uniunea Europeană. Da, aveți produse agricole excelente, dar mai aveți și alte produse, servicii, sectorul TIC crește remarcabil în Republica Moldova, deci este un domeniu divers.
Vocea Basarabiei: Ziceam la începutul acestui interviu că aveți o ședere de un an în Republica Moldova în calitate de șef al Delegației Uniunii Europene. Să vă întreb cum observați dvs. manipularea, propaganda, ați spus ceva mai devreme că UE este disponibilă să sprijine și în continuare mass-media independentă, liberă, cum vi se pare acest mediu informațional în Republica Moldova astăzi, din moment ce încă unele televiziuni ruse transmit aici pe teritoriul Republicii Moldova?
Jānis Mažeiks: Eu cred că aici ar exista un răspuns la câteva nivele. Mai întâi este, în general ceea ce vedem în domeniul media, Consiliul Audiovizualului tot mai des nu-și îndeplinește sarcina de monitorizare a diferitelor organe mass-media, astfel încât să nu fie încălcări ale cerințelor cu referire la propagandă, dar mai există și rețelele de socializare, pentru că e una să controlezi și să monitorizezi mass-media tradiționale și cu totul altceva sunt rețelele de socializare și acolo nu ne ajută contra-propaganda, mai degrabă trebuie să educăm oamenii. Uniunea Europeană a început să-și extindă produsele, scopul cărora este distrugerea dezinformării, produsele respective sunt disponibile și în limba română, astfel încât oamenii să fie mai puțin susceptibili la propagandă. Și se lucrează și cu jurnaliștii.
Vocea Basarabiei: Cum ați vrea dvs. să continue dialogul dintre Chișinău și Bruxelles, inclusiv în contextul mai multor informații care apar în spațiul public, că ar putea să fie schimbat guvernul?
Jānis Mažeiks: Eu nu pot specula ce se poate întâmpla în politica internă a Republicii Moldova, însă pot spune că noi colaborăm strâns cu guvernul, avem formate stabilite, în decembrie este următorul consiliu de asociere, se lucrează. Noi ne bucurăm că guvernul este angajat să implementeze reforme, este angajat să realizeze integrarea europeană și chiar să luăm acel chestionar – să-l îndeplinești în timp de două luni, când alte țări au lucrat la el timp de luni bune de zile, acest lucru ne arată că guvernul s-a mobilizat și a reușit să facă ceea ce trebuie atunci când vine vorba de aspirații europene. Deci, noi avem cooperare foarte concretă cu Guvernul Republicii Moldova și putem apropia țara pas cu pas de Uniunea Europeană.
Vocea Basarabiei: Până a veni dvs. în Republica Moldova, despre țară se vorbea că e o țară săracă, că e o țară coruptă, de la declanșarea acestui război se vorbește despre o țară mică cu o inimă mare. Despre o țară prosperă în câți ani ar putea să se vorbească?
Jānis Mažeiks: Eu cred că moldovenii se pot mândri cu aceea că, într-adevăr, sunteți o țară mică cu inimă mare, nimeni nu s-a așteptat că moldovenii, ținând cont de aceea că țara totuși este săracă, moldovenii vor primi vecinii ucraineni în nevoia lor și acest lucru a convins politicienii din Europa că Moldova este sau poate fi ca și noi în viitor, pentru că este acest spirit de solidaritate. Cât privește prosperitatea Republicii Moldova, depinde cu cine vă comparați. Chiar și în Uniunea Europeană există nivele diferite de prosperitate. Eu cunosc Letonia cel mai bine și nivelul de prosperitate acolo este diferit de cel din Germania, dar în Uniunea Europeană contează politica reducerii acestor diferențe regionale. Deci se va pune accent pe țări care au un nivel mai mic de prosperitate comparativ cu media europeană. În cazul Letoniei, punctul de pornire a fost o treime din valoarea medie de prosperitate. Acum, după ce au trecut 20 de ani, deja suntem la 70% și acum Republica Moldova este la o treime din prosperitate din Uniunea Europeană. 20 de ani, cred că după această cifră că puteți ghida, dacă e vorba de întrebarea în cât timp Republica Moldova ar putea ajunge la nivelul țărilor care s-au alăturat Uniunii Europene cu 20 de ani în urmă. Și nu e vorba doar de politicieni, e vorba și de oameni. 20 de ani e mult timp, perioada de accedere la fel va fi una foarte lungă, deci este important să aveți acest scop de a vă alătura la Uniunea Europeană și să vă țineți de acest scop.
Vocea Basarabiei: Apropo, mulți cetățeni ai Republicii Moldova își pun întrebarea: de ce în statele baltice s-a putut, se poate și de ce în Republica Moldova mai greu se poate? Pe finalul acestei discuții vă rog mult să vă adresați cu un mesaj către cei care ne urmăresc. Ce mesaj aveți pentru cetățenii Republicii Moldova?
Jānis Mažeiks: Eu cred că diferența a fost următoarea: timp de 30 de ani, Moldova deseori nu făcea uz de oportunitățile care îi ieșeau în cale, se gândea ba spre Uniunea Europeană, ba spre Rusia; ba spre Uniunea Europeană, ba spre Rusia și asta cred că a încetinit procesul și unele posibilități nu au fost folosite în deplină măsură. Țările baltice au avut un scop clar – da, vrem să ajungem în Europa! Europa era văzută ca și casa noastră și cred că e bine să fie aceeași viziune și la cetățenii Republicii Moldova. Politicienii europeni au spus că moldovenii fac parte din familia europeană. Deci trebuie să fiți văzuți ca parte a familiei și chiar să fiți parte a acestei familii. Da, va fi dificil, știu, calea nu va fi simplă, următoarea iarnă va fi dificilă pentru Republica Moldova, noi vom face tot ce putem pentru a vă sprijini, dar mențineți în vizor acest scop de lungă durată: da, noi dorim să realizăm asta, dorim să aducem stabilitate, prosperitate, democrație și parcursul să fie ireversibil.
Vocea Basarabiei: Ce părere aveți dvs. despre acest fenomen al migrației, din moment ce un milion de cetățeni ai Republicii Moldova și-au găsit rostul în lume, departe de Republica Moldova? Cum definiți dvs. acest exod și cum influențează el mersul lucrurilor de aici de acasă, din Republica Moldova?
Jānis Mažeiks: Da, este un factor major în Republica Moldova migrația, ea are avantajele și dezavantajele sale. Avantajul este că oamenii au avut parte de experiențe europene, au acumulat cunoștințe noi, au acumulat și bunăstare materială și ei cu toții au împărțit asta cu rudele lor. Dezavantajul însă constă în faptul că a fost o provocare pentru funcționarea țării, pentru că foarte multe persoane talentate au plecat și asta limitează posibilitățile pentru reforme, pentru consolidarea economiei țării. Este foarte important ca guvernul să facă tot ce poate pentru a-i atrage pe acești oameni, ca dânșii să vină înapoi, pentru că e absolut normal ca oamenii să migreze în Europa și apoi să vină înapoi, pentru că Moldova poate să ofere multe. Și eu știu cum oamenii își doresc să revină acasă, dacă e posibil. Și în același timp, economia trebuie să devină mai puternică, astfel încât să putem oferi ceva stimulente. Noi am văzut în alte țări că migrația a încetinit odată ce economia a devenit mai prosperă, oamenii au avut mai multă motivație să revină acasă, de asta cred eu că noi trebuie să dezvoltăm economia Republicii Moldova, de exemplu, aceleași tehnologii informaționale, acolo deja există un potențial puternic. Deci, puteți, puteți lucra în Republica Moldova, puteți câștiga salarii bune și calitatea vieții poate fi bună, noi trebuie să tindem spre asta.
Vocea Basarabiei: Excelență, dle ambasador, vă mulțumim pentru această discuție și vă așteptăm și cu alte ocazii aici, la Vocea Basarabiei, vocea care ne unește!
Jānis Mažeiks: Vă mulțumesc!
