VOCEA CARE NE UNEȘTE

LIVE

Jānis Mažeiks: Dosarele trebuie să fie anchetate, rezultatele trebuie să ajungă în instanță

Dosarele trebuie să fie anchetate, rezultatele trebuie să ajungă în instanță

Vocea Basarabiei: Dle ambasador, mulțumim mult că ați dat curs invitației noastre să avem această discuție! Situația este destul de tensionată în regiune, vom aborda mai multe subiecte ce țin de cooperarea Republicii Moldova cu Uniunea Europeană. Tocmai s-a împlinit un an de când dvs. ați obținut acest mandat de a reprezenta Uniunea Europeană în Republica Moldova, în acest an Republica Moldova a sărbătorit independența ca stat-candidat la aderare la Uniunea Europeană. Acest statut de țară-candidată a adus mult optimism în societate, dar opoziția parlamentară critică, spunând că acest statut de țară-candidat s-ar fi obținut forțat, ținând cont de acest război din imediata vecinătate a Republicii Moldova, socialiștii spun că e o decizie politică luată într-un context geopolitic tensionat. Credeți că vectorul european al Republicii Moldova ar putea fi influențat de rezultatele războiului provocat de Rusia în Ucraina?

Jānis Mažeiks: Mai întâi vreau să vă zic că mă bucur foarte mult de aceea că Republica Moldova a devenit o țară-candidat pentru Uniunea Europeană, pentru că este o țară cu succese frumoase, multe țări au așteptat acest statut mult mai mult timp și nu l-au obținut, și este o oportunitate pentru a crea o țară mai puternică, mai prosperă, mai democratică, iar acest lucru nu depinde de contextul geopolitic. În același timp, noi trebuie să recunoaștem că procesul, într-adevăr, a fost accelerat din cauza agresiunii ruse împotriva statului ucrainean. Și dorința Uniunii Europene e de a consolida sprijinul pentru Ucraina și Republica Moldova, astfel încât aceste două țari să fie mai aproape de Uniunea Europeană, să devină mai puternice, cooperarea cu ele să devină mai profundă. În același timp, repet, nu este vorba doar de geopolitică. Noi am văzut aceste decizii ale Consiliului European, s-a discutat acordarea statutului de candidat pentru trei țări, dar au obținut acest statut doar două dintre ele. De ce l-a obținut Republica Moldova? Anume datorită vectorului pozitiv care s-a produs înainte de război și în timpul războiului. Ceea ce am văzut noi în cursul ultimului an este că guvernul a depus eforturi maxime pentru a promova acea viziune pe care Uniunea Europeană o sprijinea de ceva timp. Deci, UE era gata să facă și ea ceva. Pe viitor, însă, totul depinde de Republica Moldova, în primul și în primul rând, dacă acest vector de reforme va continua sau nu, vor continua reformele, vor fi ele susținute nu doar de acest guvern și acest parlament, dar și de parlamentele și guvernele care vor urma. Aceasta contează pentru perspectiva de lungă durată, pentru că ceea ce am văzut noi în trecut este următorul lucru: Republica Moldova nu avea un scop clar pentru care să fie pregătită să lucreze în mod colectiv pe parcursul mai multor ani. Ce contează? Faptul că societatea și toate forțele politice se consolidează în jurul acestui scop politic de accedere la Uniunea Europeană, dar să nu fie văzut acest lucru ca ceva asociat cu o forță politică. Oamenii din Republica Moldova trebuie să vadă acest lucru ca o șansă de dezvoltare, dezvoltare ca o țară democratică prosperă. Eu cred că asta este un viitor pe care orice guvernare, orice politician trebuie să și-l dorească pentru cetățenii săi, și cetățenii trebuie să ceară acest lucru de la politicienii lor. Menținerea acestui moment proeuropean, pro-reforme este foarte important și atunci Republica Moldova va ajunge...

Vocea Basarabiei: Se consideră că prosperitatea va ajunge în Republica Moldova și cetățenii vor simți îmbunătățirea condițiilor de viață, de trai, doar dacă se implementează reforme. Sunt și aceste condiționalități pe care guvernarea promite să le îndeplinească cu pași rapizi. Credeți că e ușor să fie livrate rezultate implementând aceste condiționalități? Ne referim la reforma în domeniul justiției, la lupta împotriva corupției, la de-oligarhizare. Vi se pare un angajament ușor de realizat?

Jānis Mažeiks: Nu cred că este așa ușor de realizat. John Kennedy spunea că noi facem unele lucruri nu de atâta că sunt ușoare, dar de atâta că sunt grele. De ce sunt grele? Pentru că e vorba de accederea la Uniunea Europeană, deci trebuie să corespundeți cerințelor, trebuie să deveniți ca o țară-membră a Uniunii Europene, la asta trebuie să vă gândiți. Și unele lucruri, da, se pot face foarte ușor, dacă vă uitați la cele nouă puncte care au fost incluse în opinia Comisiei Europene și care au fost susținute de Consiliul European, unele lucruri se pot face foarte ușor: îmbunătățirea legislației, îmbunătățirea procesului de consultare cu societatea civilă, aceste lucruri se vor face în perspectivă de scurtă durată, însă unele lucruri, cred eu, vor dura: curățarea sistemului justiției, combaterea corupției. Da, acolo la fel sunt lucruri care pot fi făcute cu sens, este și un plan de acțiuni în acest sens la guvern, adică cum să se implementeze acele condiții cerute de Comisia Europeană, dar acesta nu va fi sfârșitul parcursului nostru, pentru că până la urmă nu e vorba doar de implementare. Noi vedem că sporește numărul de condamnări pe cazuri de corupție, dar trebuie să atingem nu doar corupția mică, trebuie să atingem și „peștii” mari. În acest sens va trebui de lucrat mai mult timp, iar Uniunea Europeană va monitoriza această activitate. Moldova acum este țară-candidat și aceasta înseamnă că în fiecare an va trebui prezentat un raport de progrese. Nu va fi acest raport doar despre Republica Moldova, va fi Republica Moldova printre celelalte țări-candidate, dar se va măsura cum avansează țara.

Vocea Basarabiei: Bruxelles-ul așteaptă să fie dusăo luptă aprigă împotriva corupției, guvernarea spune că vor insista pe această luptă înverșunată împotriva corupției și a marilor corupți, societatea așteaptă livrarea rezultatelor și, mai ales, așteaptă ca să fie finalizate dosarele de rezonanță despre care se vorbește ani la rând. Cum vi se pare dvs. această luptă împotriva corupției? Vă pun această întrebare, pentru că opoziția zice că se va adresa inclusiv structurilor europene, pentru că în Republica Moldova lupta împotriva corupției se încearcă a fi un fel de luptă împotriva adversarilor politici ai guvernării?

Jānis Mažeiks: Lupta împotriva corupției este importantă la toate nivelele. Unul este un nivel, așa, mai înalt, sistematic, acolo se lucrează prin intermediul vettingului pentru judecători, pentru procurori. Și avem șansa să realizăm un succes aici, o istorie de succes, nu este o realizare încă, dar vedem că guvernul într-un mod foarte consistent a făcut pași înainte, a ascultat sfaturile din partea partenerilor internaționali, a implicat experți internaționali și acum există și un organ de evaluare, și procesul de evaluare a început. Este important ca acest proces să continue, să ajungă la un bun sfârșit și ambele consilii superioare – Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor – să muncească corect și curat, nimeni să nu aibă întrebări cu privire la un judecător sau procuror, să nu se pună întrebarea că, uite, ei nu acționează doar în interesul legii. Într-adevăr, mai este și problema acelor dosare care încă nu sunt finalizate, unele din aceste dosare sunt legate de politicieni și noi mereu am spus următorul lucru, și eu am să repet acest lucru aici: din punctul nostru de vedere, aici sunt două elemente – unul este că forțele politice legitime trebuie să aibă posibilitate să participe în viața societății, în viața politică, de aceea noi urmărim aceste cazuri care implică politicienii îndeaproape, dar, în același timp, nimeni nu poate fi mai presus de lege. Dosarele trebuie să fie anchetate, rezultatele trebuie să ajungă în instanță, procuratura trebuie să prezinte concluziile sale. Eu recent am avut o întâlnire cu noul procuror anticorupție, dna Dragalin, văd că este foarte angajată să lupte cu corupția, dar mai există anumite momente, noi vom urmări acest domeniu îndeaproape.

Vocea Basarabiei: Așteptările sunt ca justiția moldoveană să livreze rezultate în această luptă împotriva corupției, dar credeți că și din exterior, inclusiv din partea UE ar putea să se ofere sprijin Republicii Moldova ca mai repede să se miște cu această reformă în sectorul justiției? De ce vă pun această întrebare? Pentru că unii cetățeni ai Republicii Moldova care au fost grav certați cu legea se află în afara Republicii Moldova și aceste eforturi de a-i întoarce acasă pe fugari, deocamdată sunt la mijloc de drum.

Jānis Mažeiks: Trebuie să vă spun că Uniunea Europeană, într-adevăr, sprijină reforma sectorului de justiție în mai multe feluri, avem un consilier de rang înalt, avem și un consilier pe combaterea corupției, dar nu este unica măsură de sprijin pentru țară, este și acest proces de pre-vetting care este sprijinit de Uniunea Europeană, SUA și Olanda. Este un mecanism care implică nu doar moldoveni, dar și experți internaționali, care ajută la identificarea candidaților. Deci, aici este implicarea internațională. Cât privește cei care sunt aflați în afara țării, e vorba de dialogul instituțiilor din Moldova cu țările respective. Dacă se fac solicitări de asistență juridică de a aduce acele persoane înapoi, trebuie să fie anumite cerințe și cerințele trebuie să fie enunțate.

Vocea Basarabiei: Deci, negocierile se vor duce pe capitole, pe sectoare, lucrul acesta ar putea să solicite mai mult timp. Credeți că, dacă va lua mai mult timp, ar putea să crească numărul euroscepticilor în Republica Moldova, pentru că acum sondajele de opinie arată că majoritatea, totuși, sunt pentru integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană? O eventuală tergiversare a timpului ar putea să influențeze asupra acelor oameni care nu prea au încredere în acest parcurs european?

Jānis Mažeiks: Mai întâi, vreau să vă reamintesc că negocierile sunt următoarea etapă, pentru ca să ajungem la negocieri trebuie să avansăm pe acele 9 domenii care au fost menționate de Consiliul European. Deci, negocierile vor începe atunci când vor fi realizate aceste 9 momente. Negocierea va fi un proces detaliat și, iarăși, nu din cauza faptului că birocrații din Europa doresc să afle ceva mai mult despre Moldova sau vor să facă viața moldovenilor mai complicată. Nu! Se verifică faptul dacă Moldova în fiecare domeniu al vieții este ca și celelalte state europene, iar dacă nu – ce trebuie făcut ca să fie realizat acest lucru și treaba asta nu are nimic cu euroscepticismul. Acum, oamenii sunt entuziasmați cu privire la UE, pentru că au călătorit acolo, rudele lor stau acolo, ei văd că oamenii trăiesc mai bine acolo, dar nu-și închipuie cum asta s-ar referi la dânșii, dacă ei ar fi cetățeni ai UE în Moldova. Discuțiile despre Europa vor deveni mai concrete, în fiecare domeniu oamenii vor înțelege mai bine, uite, da, dacă accedem la Uniunea Europeană, eu, lucrând în sectorul meu, trebuie să fac A, B, C, trebuie să fac schimbarea cutare și cutare pentru a corespunde standardelor europene. Eu personal aș crede că asta chiar ar reduce din euroscepticism. Haideți să fim realiști! Uniunea Europeană are standarde destul de înalte și, dacă Moldova dorește să acceadă, trebuie să respecte aceste standarde. Aceasta înseamnă că standardele vor deveni mai înalte pentru cetățenii țării.

Vocea Basarabiei: Dar aceste forțe considerate pro-ruse din Republica Moldova credeți că pot să influențeze mult starea de lucruri din Republica Moldova, când e vorba despre integrarea țării în UE?

nis Mažeiks: Sigur, orice forță politică are un anumit impact și există un segment de populație care actualmente nu sunt convinși cu referire la beneficiile calității de membru în UE. Deci, trebuie de lucrat pe mai multe direcții, trebuie să dăm mai multă informație despre Uniunea Europeană, pentru că nu e vorba de slogane doar, e vorba de niște lucruri foarte concrete și trebuie să distrugem miturile despre Uniunea Europeană. Noi ceea ce vedem, și sunt convins că vom mai vedea, este dezinformarea despre Uniunea Europeană, mituri precum că sunt niște clauze secrete în acordul privind statutul de candidat, vă asigur, nu așa se lucrează în Uniunea Europeană, dar dezinformarea va continua. Deci, este foarte important să lucrăm cu toate elementele societății, să acoperim diferențele lingvistice. Eu încerc, vedeți, să dau interviuri nu doar la presa de limbă română, dar și la presa care este de limbă rusă și trebuie să le vorbim oamenilor ce este Uniunea Europeană și ce nu este Uniunea Europeană, pentru că circulă niște istorii care de-a dreptul pot să sperie oamenii. La fel este important să lucrăm și cu forțele politice, pentru ca ele să înțeleagă că accederea la Uniunea Europeană este în interesul tuturor.

Vocea Basarabiei: Dle ambasador, dar sunt politicieni vocali și la Tiraspol, și la Comrat, și în aceste două regiuni când se pune în discuție vectorul politicii externe a statului aceste două entități sunt mai aproape de ideologia Federației Ruse. UE face investiții în regiunea găgăuză, Uniunea Europeană încearcă să fie prezentă și în stânga Nistrului. De ce credeți că acolo atât de greu se pătrund de importanța cooperării Republicii Moldova cu Uniunea Europeană? De ce se văd lucrurile diferit?

nis Mažeiks: Știți, eu tot mă consider o persoană nouă în țară. Deci îmi vine greu să spun de ce oamenii văd lucrurile diferit. Eu pot să presupun că e vorba de diferențe lingvistice. În cazul Transnistriei mai sunt și dificultăți de acces la informație, dar important este pentru Uniunea Europeană să continue să lucreze în această direcție, pentru că Uniunea Europeană înseamnă, printre altele, și diversitate, un criteriu de accedere este respectul pentru drepturile omului și drepturile minorităților naționale. Uniunea Europeană urmează exemplul în care minoritățile naționale au posibilitatea să se dezvolte, noi promovăm diversitatea în Uniunea Europeană și același lucru trebuie să se facă și în Republica Moldova. De asta și sprijinim toate părțile Republicii Moldova, inclusiv Transnistria, avem programul de consolidare a măsurilor de încredere care este activ pe ambele maluri ale Nistrului și oamenii de pe ambele maluri văd îmbunătățiri în viața lor cu sprijinul Uniunii Europene. Și dacă ne uităm la Transnistria, ea este un exemplu foarte bun care deosebește Republica Moldova de alte țări din regiune, unde există conflicte înghețate. Transnistria eu nu aș descrie-o ca ceva similar cu ceea ce avem în regiune, pentru că Transnistria totuși interacționează cu Chișinăul și o treime din comerțul Transnistriei este cu Uniunea Europeană, transnistrenii, ca și restul cetățenilor Republicii Moldova, beneficiază de Acordul privind schimbul liber și aprofundat cu Uniunea Europeană. Și noi căutăm și alte căi de interacțiune.

Vocea Basarabiei: Aici e și paradoxul, că regiunea transnistreană exportă peste 70 la sută din mărfurile sale pe piața Uniunii Europene, dar îmbrățișează ideologia Federației Ruse și multă lume nu-și poate explica acest fenomen. Dvs. aveți o lămurire, totuși, ce înseamnă să exporți marfa pe piața comunitară, iar pe de altă parte, mereu propaganda din stânga Nistrului spune că relația cu Moscova trebuie să fie și mai aprofundată decât este acum?

nis Mažeiks: Eu aș zice că asta se datorează anumitor motive istorice, forțele ruse sunt încă în Transnistria, influența Federației Ruse este una puternică, deci nu este surprinzător faptul că oamenii de acolo își doresc o relație mai puternică cu Federația Rusă, dar important este să privim lucrurile din perspectivă de lungă durată, nu putem face schimbări peste noapte în mentalitatea oamenilor, important este să menținem contactele cu celălalt mal al râului Nistru și să extindem aceste contacte, să nu fie vorba doar de posibilități de comerț, dar să fie și alte posibilități pe care le poate oferi Uniunea Europeană. La un moment dat, întrebarea va fi una foarte directă: vrei să ajungi la nivelul de viață european sau vrei alte standarde de viață? Și atunci, oamenii cred că vor proceda foarte rațional.

Vocea Basarabiei: Să vorbim și despre reglementarea transnistreană. Uniunea Europeană este parte a mecanismului de negocieri „5+2”, în acest format nu s-au mai întrunit mediatorii și observatorii de trei ani de zile. Mai rămâne funcțional acest mecanism din moment ce două țări care sunt mediatoare, Rusia și Ucraina, sunt în război mai mult de șase luni? Ce părere aveți dvs. despre funcționalitatea acestui format de negocieri „5+2” și dacă mai credeți că se poate ajunge la deschiderea coșului politic trei din cadrul acestor negocieri, oferirea unui statut regiunii transnistrene?

nis Mažeiks: Eu cred că e prea devreme să vorbim despre asta. În primul rând, este clar că acum „5+2” nu poate avansa. Dvs. ați menționat foarte corect, două părți din acest proces sunt în război, deci este imposibil de imaginat o situație în care dânșii ar discuta subiecte foarte sensibile în timpul războiului. Cum se va dezvolta situația e dificil de spus. Eu aș zice că cel mai bine este să așteptăm. Cel mai probabil, să așteptăm până la sfârșitul războiului în Ucraina și atunci va fi clar: putem continua cu acest mecanism sau nu este modalitatea de realizare a soluției politice. Poziția Uniunii Europene nu s-a schimbat, noi ne dorim o soluție politică pentru Republica Moldova și Transnistria, cu respectarea integrității teritoriale și suveranității Republicii Moldova, cu un statut special pentru Transnistria, dar este o situație foarte dificilă, una foarte tragică. Chișinăul și Tiraspolul au găsit modalități de a interacționa într-un mod foarte pragmatic pentru a rezolva niște momente care afectează preponderent oamenii din Transnistria. Această vară a arătat exemple bune, reprezentanții Chișinăului și Tiraspolului au reușit să ajungă la un acord sau, cel puțin, să mențină dialogul, momente care pot fi avansate în timpul războiului.

Vocea Basarabiei: Deci, dvs. insistați că parcursul european al Republicii Moldova înseamnă o un stat integru, suveran și independent, inclusiv regiiunea transnistreană e parte componentă a Republicii Moldova pe calea integrării europene? Dvs., cei de la Bruxelles, cu mai multe ocazii spuneți că parcursul european al Republicii Moldova înseamnă o țară integră, independentă, suverană, asta înseamnă Moldova în UE cu regiiunea transnistreană.

nis Mažeiks: Absolut! Noi am avut o poziție foarte consistentă în acest sens, și nu este vorba doar de calitatea de membru al Republicii Moldova, e vorba de abordarea față de cooperarea cu Republica Moldova, de asta nu avem acorduri de liber schimb cu zone ale Republicii Moldova, avem acordul cu Republica Moldova, și producătorii din Transnistria beneficiază de pe urma acestui acord. Același lucru se referă și la statutul de candidat: Republica Moldova în frontierele sale recunoscute la nivel internațional, asta este țara-candidat, nimic nu s-a schimbat.

Vocea Basarabiei: Întrebarea e dacă e posibil acest lucru, din moment ce staționează armata rusă pe teritoriul Republicii Moldova, sacolo peste Nistru. E posibil cu aceste forțe militare ruse să se integreze Republica Moldova în UE?

nis Mažeiks: Haideți să spun așa: procesul de negociere cu Uniunea Europeană va dura. Deci nu este ceva ce se rezolvă repede și este clar că forțele ruse în Transnistria încalcă obligațiunile internaționale ale Rusiei, inclusiv angajamentele asumate la Istanbul în 2002, dacă nu greșesc, în cadrul OSCE. Deci, forțele ruse trebuie să plece.

Autor

  • Moderatoarea emisiunii „Puncte de Reflecție”, dar și autoarea emisiunii „La firul ierbii”. A activat la Radio Europa Liberă din 2004 până în 2022. Anterior a muncit 17 ani la Radio Moldova. I s-a conferit Ordinul Republicii în 2009. Deținătoare a Medaliei „Om Emerit" din 1994. A scris în 1993 cartea „Râul de sânge", în care a inclus reportajele pe care le-a realizat în timpul conflictului armat de la Nistru (1992). Se regăsește printre cele 99 de femei ale Moldovei 2013. Omul Anului (2014) și (2021). Iar în 2014, președintele României i-a acordat Ordinul Național „Pentru Merit” - în grad de Comandor. A fost desemnată de cinci ori câștigătoarea Topului Jurnaliștii Anului.

Articole similare

spot_img

cele mai populare

Preluarea textelor de pe pagina www.voceabasarabiei.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.voceabasarabiei.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite și cele electronice vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia Vocea Basarabiei.