VOCEA CARE NE UNEȘTE.

Ooops ! You forgot to enter a stream url ! Please check Radio Player configuration

LIVE

VIDEO/ Jānis Mažeiks: UE a implementat un mecanism de sancțiuni pentru cei care au afectat suveranitatea Moldovei și democrația țării

La Vocea Basarabiei sărbătorim Europa și, după data de 9 mai, spunem: „La mulți ani, Europa!” în ediția de azi alături de șeful Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, ambasadorul Jānis Mažeiks. Avem o ediție specială în care vom discuta astăzi despre avantajele unei Europe unite într-un prezent din ce în ce mai polarizat. Moldova este în prima linie de păstrare a păcii, cu războiul atât de aproape de la hotarul de est al țării, la 442 de zile de război. Excelență, bine ați revenit la Vocea Basarabiei!

 Jānis Mažeiks: Bine v-am găsit!

Vocea Basarabiei: Să vorbim despre dialogul dintre Chișinău și Bruxelles în contextul apropierii în toamna acestui an sau, mai bine zis, la sfârșitul acestui an Bruxelles-ul a anunțat că Republica Moldova ar putea să înceapă negocierile pe capitole după ce acum aproape un an a obținut statutul de țară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană. Pe ce se focusează astăzi dialogul dintre cele două părți?

Jānis Mažeiks: Bine, într-adevăr, acum lucrăm la toate aspectele care sunt importante pentru a ajunge la următoarea etapă a relațiilor Uniunea Europeană – Republica Moldova, care va fi începutul negocierilor noastre. Această parte constă din două elemente, unul reprezintă capacitatea de reformare și îndeplinire a celor 9 condiționalități impuse de Comisia Europeană. Republica Moldova a primit statutul de țară candidată acum un an și cealaltă parte este despre activitatea ce ține de transpunerea legislației UE, acquis-ului UE, care, de fapt, sunt capitole ca atare. Deci, Comisia Europeană acum va pregăti un raport în ce privește modul în care țara a avansat, va fi raportul de progres pentru Moldova, la fel și pentru alte țări candidate, în octombrie anul curent și vom vedea cum a evoluat Moldova. Cea mai importantă parte este să avem un progres bun pe cele 9 recomandări. Deci e vorba despre asanarea judiciarului, eradicarea corupției, dar de asemenea și alte activități. Un alt element este acquis-ul comunitar și după ce opinia Comisiei Europene va fi prezentată va urma și hotărârea Consiliului European, deci țările membre UE vor veni cu un consens ca să vedem ce facem mai departe, începem negocierile acum sau mai târziu. Și acesta va fi la sfârșitul acestui an.

Noi împreună cu partenerii americani sprijinim procesul de pre-vetting și vedem progrese…

Vocea Basarabiei: În ultima ședință de guvern, șeful diplomației, Nicu Popescu, a spus că în luna iunie Republica Moldova va transmite Comisiei Europene un nou set de actualizări privind reformele pe care le implementează astăzi autoritățile țării, dar vreau poate pe fiecare din cele 9 recomandări să ne spuneți Dvs. unde ar fi ajuns Republica Moldova, chiar dacă ați spus că va fi publicat un raport al Bruxelles-ului. Totuși, observați, încercați să monitorizați ceea ce se întâmplă în Republica Moldova pentru ca aceste recomandări să fie îndeplinite. Justiția, cum vi se pare mersul reformei în acest domeniu?

 Jānis Mažeiks: În primul rând, e constituită din mai multe elemente, unul este contribuția autorităților moldovene care prezintă informația a ceea ce a fost făcut, deja am primit 900 de pagini de actualizări în ce privește ceea ce a fost făcut de la începutul lunii aprilie nou și după aceasta vom privi actualizările până la mijlocul verii, adică mijlocul lui iunie. De asemenea trebuie să avem și o dată-limită pentru a pregăti acel raport și în paralel noi lucrăm, de asemenea din partea noastră pregătind proiectul de raport care va fi prezentat ulterior la sediul central prin diferite directorate generale, care se vor uita la toate aceste aspecte. Aceasta va fi consultat într-un raport. Acum, referitor la întrebarea dvs. ce ține de justiție, noi nu doar ne uităm, noi suntem și implicați, noi sprijinim reforma justiției de la început, de la guvernul prim-ministrului Gavrilița și continuăm cu acest guvern. În special e vorba despre procesul de pre-vetting, unde noi împreună cu partenerii americani sprijinim procesul de pre-vetting și atunci când vedem primele rezultate tangibile, deci nu doar că au trecut candidații prin vetting, dar și alegerile în CSM au avut deja loc. Deci, Consiliul a fost constituit și noi îl vedem ca pe un pas important înainte. Și evident că noi vrem să vedem și alți pași ulteriori, care trebuie să fie complementați de alte numiri în CSM și de către discuțiile continue ce țin de procesul de vetting complet pentru judecători și procurori. Așadar, noi vedem progres, noi vedem că, într-adevăr, nu este tare rapid, dar este bine că nu este rapid, pentru că e ceva ce noi tot reamintim moldovenilor, că nu este important doar rezultatul pe care vreți să-l obțineți, dar cum vreți să ajungeți la el, pentru că pentru noi este important ca acesta să fie un proces bine pus la punct, să fie unul adecvat, să fie unul corespunzător ș.a.m.d.

Vocea Basarabiei: Dle ambasador, exponenții opoziției se arată indignați că această reformă se face doar de guvernare, dar ar trebui să fie cooptați și cei care sunt în tabăra adversă. Credeți că e nevoie totuși să existe un dialog între cele două tabere ca această reformă a justiției să nu fie de unii blamată, de unii criticată, de alții neînțeleasă?

 Jānis Mažeiks: Pentru noi este important că procesul de pre-vetting, deci nu este doar o poziție a celor naționali, dar este vorba și despre reprezentanții opoziției și acesta-i un semn foarte bun, pentru că arată că în acest aspect-cheie opoziția este de asemenea implicată și este responsabilă, este un actor politic responsabil. În acest caz nu este un proces politic, pentru că este, de fapt, o evaluare independentă, dar ceea ce am auzit noi din partea observatorilor internaționali ai acestui proces, a membrilor străini ai acestei comisii de evaluare că acest proces, într-adevăr, este unul colegial, că aceste decizii avansează într-un mod transparent. Deci, eu cred că trebuie să continuăm în acest mod.

noi vedem că sunt primele semne încurajatoare, că lucrurile merg în direcția corectă, că este hotărârea cu privire la raportul trasual Chișinău, hotărârea Curții de Apel cu privire la Ilan Șor, care au durat foarte mult timp, cu 70 de amânări.

Vocea Basarabiei: Pe parcursul a 10 ani aproape se vorbește că Republica Moldova a fost și mai este un stat corupt din moment ce justiția nu a putut să ducă la bun sfârșit dosarele de cea mai mare rezonanță despre care se discută și în Republica Moldova, și peste hotare, și dacă nu au fost livrate rezultate, cetățenii au pierdut încrederea în lupta împotriva corupției. Astăzi, dacă din cele 9 recomandări una se referă la lupta împotriva corupției, credeți că Moldova acum reușește să demonstreze că se duce o luptă aprigă împotriva acestui fenomen?

 Jānis Mažeiks: Încă suntem la etapele inițiale și în acest sens avem nevoie de o justiție curată și e ceva la care încă trebuie să se lucreze următoarele luni și ani, de fapt, pentru că este ceea ce alte țări europene au arătat, acest proces nu se întâmplă peste noapte. În același timp, noi vedem că sunt primele semne încurajatoare, că lucrurile merg în direcția corectă, că este hotărârea cu privire la raportul trasual Chișinău, hotărârea Curții de Apel cu privire la Ilan Șor, care au durat foarte mult timp, cu 70 de amânări. Dar acesta este un exemplu care arată cât de necesare sunt schimbările în acest sistem, aceștia sunt primii pași întreprinși, dar este clar că aceștia sunt doar primii pași, eu numesc asta o istorie de succes, dar care încă este în realizare, încă nu ați ajuns unde trebuie, dar aveți șansa oportună de a ajunge acolo unde trebuie pentru a scăpa de corupție și, într-adevăr, corupția rămâne a fi o problemă, dar în acești 9 pași lupta împotriva corupției este una proeminentă.

Vocea Basarabiei: După ce Statele Unite ale Americii și Marea Britanie au aplicat sancțiuni pentru unii politicieni, inclusiv cei care au fugit din Republica Moldova, și europarlamentarii la Bruxelles au cerut ca Uniunea Europeană să procedeze exact așa ca și Statele Unite și Marea Britanie. Credeți că se va întâmpla acest lucru?

 Jānis Mažeiks: Acum este clar că se va întâmpla, pentru că UE a implementat un mecanism de sancțiuni pentru cei care au afectat suveranitatea Moldovei și democrația țării. Deci, într-adevăr, recent a fost creat un mecanism de sancționare care încă nu are o denumire, aceasta este următoarea etapă a discuțiilor pentru statele membre dat fiind cât de rapid acest mecanism a fost implementat, de fapt, durează destul de mult timp. Acum el a fost creat într-un timp-record și eu cred că noi vom vedea și primele nume de pe această listă degrabă. Este decizia țărilor membre, e necesară unanimitatea, dar din ceea ce am văzut noi până acum traiectoria este clară.

Orice moldovean cu ușurință va înțelege ce domenii au nevoie să fie deoligarhizate și eu cred că suntem pe calea cea bună…

Vocea Basarabiei: A treia recomandare ține de deoligarhizare, deputații din parlament, cei care reprezintă majoritatea parlamentară spun că încearcă să îmbunătățească norma legală. Vi se pare că se fac pași concreți ca această recomandare să fie îndeplinită?

 Jānis Mažeiks: Deoligarhizarea este o discuție continuă, din punctul nostru de vedere, noi am spus că țările pot să aibă o anumită lege privind deoligarhizarea, dar pentru noi nu este obligatorie. Pentru noi sunt importante acțiunile clare, altfel spus, dacă te uiți la viața unei țări și vezi un domeniu unde un oligarh are o influență nocivă, atunci acesta este un domeniu care trebuie modificat, schimbat. Și noi vedem că guvernul are această abordare, există un plan de acțiuni implementat în ceea ce privește deoligarhizarea și noi suntem încurajați de acest lucru. De asemenea, legi anterioare și modificări anterioare țin de faptul că trebuie să nimicim această influență asupra societății din Europa și despre propaganda mass-media și finanțarea partidelor politice. Deci, orice moldovean cu ușurință va înțelege ce domenii au nevoie să fie deoligarhizate și eu cred că suntem pe calea cea bună.

Vocea Basarabiei: O altă condiționalitate ține de reforma administrației publice și a serviciilor publice. Mai mulți experți cred că doar cu jumătate de voce se vorbește despre această reformă și, mai ales, despre voința politică, care ar trebui să fie mult mai fermă pentru ca această reformă să fie începută. Ce părere aveți despre felul cum încearcă guvernarea să rezolve și această problemă, reforma administrației publice și a serviciilor publice?

 Jānis Mažeiks: Pentru noi aceasta este o discuție continuă și cred că unde vedem noi probleme sub anumite aspecte, una este administrația publică, în general. Noi vedem o lipsă de capacități și aceasta este legat în mare parte de problema salarizării, pentru că salariile în sectorul de stat nu sunt competitive deocamdată și este greu să atragi oameni calificați în guvern, dar pe de altă parte este și activitatea APL-urilor, pentru că este clar că localitățile trebuie să aibă resurse pentru a-și realiza competențele, dar de asemenea trebuie să aibă și capacități pentru a lucra cu aceste resurse. Faptul că avem localități mici, eu am fost în discuții cu CALM-ul despre acest lucru și se pare că și ei spun că atunci când este vorba de capacități și resurse e ceva ce trebuie să continuăm să discutăm la nivelul APL-urilor. Trebuie să fac trimitere la studiile mele de mult timp în urmă, unde profesorul meu cu privire la APL-uri ne spunea că dacă o localitate este mai mică decât 10 mii de cetățeni, atunci funcțiile acestea nu pot fi realizate în deplinătate sau dacă este sub două mii, atunci sunt puține funcții pe care poate să le realizeze. Știți care este mărimea localităților din Moldova și eu cred că este foarte important să continuăm acest dialog în ce privește modul în care putem să continuăm amalgamarea benevolă ca prim pas pentru ca oamenii să aibă servicii bune, pentru că APL-urile sunt un serviciu în care cetățenii trebuie să aibă încredere, și acest lucru îl demonstrează toate sondajele de opinie. Este foarte important să păstrăm această încredere și, în același timp, să avem și capacități corespunzătoare pentru activitatea acestora.

Vocea Basarabiei: Să mai precizăm  o dată, astăzi în Republica Moldova există 898 de primării, 32 de raioane, două municipii și UTA Găgăuzia. La o populație de 2 milioane 600 de mii de cetățeni se consideră că aparatul birocratic este unul foarte mare care și consumă ban public, mai degrabă care nu se justifică. Când credeți dvs. că ar trebui să dea rezultate această reformă în administrația publică, pentru că de la autorități aud că s-ar putea până în anul 2030 să se lungească termenul acesta de implementare a reformei? E OK să fie așa?

 Jānis Mažeiks: În primul rând, avem realitatea că alegerile locale sunt anul acesta, deci nu putem prevedea foarte multe schimbări imediate, dar pentru ceilalți pași eu cred că trebuie să așteptăm raportul de progres și evaluare din partea Comisiei Europene în ceea ce privește ce trebuie să fie realizat mai departe, nu vreau să vorbesc despre o perioadă de timp concretă la această etapă.

Vocea Basarabiei: Și cetățenii se întreabă dacă serviciile de calitate pot pătrunde într-o localitate unde sunt 200, 500 sau până la 1.000 de locuitori, pentru că acolo e mult mai complicat să fie rezolvate problemele pe potriva așteptărilor cetățenilor.

 Jānis Mažeiks: Da, e ceea despre ce vorbesc eu, dacă sunt localități mici și foarte mici, atunci este foarte greu să ai aceste resurse locale pentru a oferi suport util oamenilor, de asta este important să continuăm acest lucru, nu din cauza Uniunii Europene, dar pentru oamenii care au probleme acolo în localitățile lor.

Vocea Basarabiei: Cu atât mai mult că o recomandare ține chiar de managementul finanțelor publice. O altă recomandare din cele 9 este consolidarea rolului societății civile în procesele decizionale în Republica Moldova. Despre rolul pe care îl joacă astăzi societatea civilă, ce ne puteți spune?

 Jānis Mažeiks: În primul rând, aveți o societate civilă foarte bună, este unul din motoarele care ajută Moldova să ajungă la această etapă a relațiilor cu UE, pentru că, de fapt, ei oferă expertiza pentru a continua acest proces, deci acest lucru trebuie să fie văzut ca resursă. Aceasta este o situație perfectă și suntem în dialog cu autoritățile în ce privește cum ne implicăm mai mult, pentru că uneori vedem procesul legislativ unde implicarea societății civile încă nu este și deciziile sunt întreprinse la o viteză foarte mare din perspectiva noastră, e vorba despre calitatea legislației. Noi știm că sunt pași noi implementați pentru a vedea un proces mai previzibil în legislație, pentru a avea mai multă transparență în procesul legislativ, dar acesta este un domeniu unde încă sunt probleme, pentru că este activitate care depinde de parlament și există loc pentru discuții și implicarea societății civile, și implicarea partenerilor internaționali de asemenea, dar există și legislație care este implementată în timp scurt și acest lucru afectează negativ legislația care nu este bună, pentru că trebuie să ne întoarcem la aceste legi la o etapă ulterioară.

Am văzut, este un progres bun la capitolul protejarea drepturilor omului, dar este o istorie lungă, mereu este, nu există o țară în lumea asta unde poți să spui: „Iată țara unde drepturile omului sunt perfect protejate”.

Vocea Basarabiei: Deci, legislația națională trebuie să fie armonizată cu legislația Uniunii Europene, asta lăsați să se înțeleagă? Aici, parlamentul trebuie să-și facă tema de acasă.

 Jānis Mažeiks: Alinierea cu legislația UE este doar o parte a acesteia, în acest sens aveți mult timp, pentru că este vorba despre etapa când începeți negocierile în ce privește aderarea, dar pentru noi este important de asemenea acele domenii care nu sunt legate direct cu acquis-ul comunitar, dar este vorba doar despre modul în care democrația moldovenească funcționează și toate lucrurile care afectează drepturile omului, ca să aveți toate mecanismele implementate, ca să aveți protecția acestor drepturi, indiferent dacă fac parte din acquis-ul comunitar sau nu.

Vocea Basarabiei: Și la capitolul protejarea drepturilor omului cum se descurcă Republica Moldova?

 Jānis Mažeiks: Am văzut, este un progres bun în acest sens, dar este o istorie lungă, mereu este, nu există o țară în lumea asta unde poți să spui: „Iată țara unde drepturile omului sunt perfect protejate”. Deci am observat sau vedem că mergeți mai departe în ce privește, de exemplu, ombudsmanul, vedem pași foarte importanți în ce privește ratificarea Convenției de la Istanbul, dar din nou este vorba despre implementare, implementarea va dura în timp și resurse sunt necesare pentru respectarea drepturilor omului, nu este vorba doar despre adoptarea legii, dar e vorba despre finanțarea adecvată pentru acele mecanisme care verifică cum este implementată această lege. Acesta este un domeniu în care noi vom continua dialogul pe parcursul unei perioade mai lungi de timp, pentru că sunt domenii problematice și sunt domenii care nu necesită doar timp, dar și resurse, cum ar fi, de exemplu, situația cu penitenciarele, unde situația este încă proastă. Și aceasta este situația din multe alte țări care s-au alăturat Uniunii Europene în ultimele decenii, pentru că nu este prioritizată viața condamnaților, întrucât nu sunt investiții. Și acesta este un domeniu unde va trebui să mai lucrăm.

Autor

  • Ursu Valentina

    Moderatoarea emisiunii „Puncte de Reflecție”, dar și autoarea emisiunii „La firul ierbii”. A activat la Radio Europa Liberă din 2004 până în 2022. Anterior a muncit 17 ani la Radio Moldova. I s-a conferit Ordinul Republicii în 2009. Deținătoare a Medaliei „Om Emerit" din 1994. A scris în 1993 cartea „Râul de sânge", în care a inclus reportajele pe care le-a realizat în timpul conflictului armat de la Nistru (1992). Se regăsește printre cele 99 de femei ale Moldovei 2013. Omul Anului (2014) și (2021). Iar în 2014, președintele României i-a acordat Ordinul Național „Pentru Merit” - în grad de Comandor. A fost desemnată de cinci ori câștigătoarea Topului Jurnaliștii Anului.

Articole similare

spot_img
spot_img

cele mai populare

Preluarea textelor de pe pagina www.voceabasarabiei.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.voceabasarabiei.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite și cele electronice vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia Vocea Basarabiei.