Vocea Basarabiei: Pe dl Ion Crudu l-am cunoscut încă pe timpul când activa în cadrul administrației publice locale, a fost primarul comunei Vărzărești din raionul Nisporeni, după care a fost și funcționar public responsabil în cadrul Ministerului Mediului, secretar de stat în cadrul acestui minister. Actualmente este om de afaceri, dar și filantrop. Deja numele Ion Crudu e bine-cunoscut în mediul filantropic. Mulțumim mult că ați găsit timp să veniți aici, la Vocea Basarabiei!
Ion Crudu: Vă mulțumesc și eu! Bine v-am găsit! Un pic cam pompoasă prezentarea dvs., încercăm și noi să facem ceea ce putem. Ceea ce ține de partea de filantropie, urmează să discutăm, dar asta o facem desigur că în echipă, iar pe partea de afaceri și de toate celelalte lucruri care au fost făcute, probabil vom atinge subiectele adiacente.
Vocea Basarabiei: Eu vreau să începem această discuție prin a vă întreba – cât de săracă e Republica Moldova? Pentru că, pe de o parte, și partenerii externi ai Republicii Moldova mai continuă să spună că Republica Moldova este un stat sărac, pentru că întârzie bunăstarea, pentru că până la prosperitate mai e o cale lungă sau scurtă, o să ne spuneți dvs. Din moment ce Republica Moldova a obținut și acest statut de țară candidat pentru aderare la Uniunea Europeană, cum vedeți dvs. această sărăcie, acest fenomen al pauperizării populației în Republica Moldova?
Ion Crudu: Depinde la ce ne raportăm, fiindcă uneori a fi sărac ține mai mult de felul în care gândești. Și cumva cercul acesta vicios că ești sărac, fiindcă nivelul de cultură este mic și nivelul de cultură este mic, fiindcă ești sărac, sau mai pe șleau spus, se determină gradul de corupție din cauză că este sărăcie și e sărăcie din cauză că este corupție, cercul acesta vicios nu cred că este tocmai actual. Eu cred că Republica Moldova este o țară foarte bogată, în ciuda faptului că noi nu avem resursele naturale pe care le au multe alte țări. Recent văzusem la un analist economic statistici cu privire la țări mici, chiar mai mici decât Republica Moldova, fără resurse naturale, precum nu le are nici Republica Moldova, dar cu un nivel de trai cu mult peste al unor țări din Uniunea Europeană. Deci, nivelul de sărăcie nu l-aș lega sub nicio formă de resursele unui stat, ci de cultura acelui stat și, bineînțeles, de cultura fiecărui cetățean, nu de cultura unei generații. De altfel, fiecare generație naște liderii pe care și-i merită. De aceea – ca o mică paranteză -, uneori, liderii unui stat în acea perioadă oglindesc generația.
Vocea Basarabiei: Dar totuși se zice că sărăcia a alungat peste un milion de cetățeni în afara Republicii Moldova?
Ion Crudu: Ajungem și la exod. Voiam să spun cât este de săracă Republica Moldova. Eu consider că țara mea este o țară bogată și acesta a fost crezul meu care m-a determinat să nu emigrez în afara țării, deși am avut ocazia. De asemenea, încerc să-mi educ și cei doi băieți în spiritul național, fiindcă dacă vrem să avem o țară bogată, trebuie să ne implicăm fiecare cum poate în parcela lui. Da, din punct de vedere economic, suntem săraci. Dacă luăm statisticile vizavi de PIB-ul pe cap de locuitor, într-adevăr, suntem săraci și anumite semnale pe care le primim de la partenerii externi și observații prin notificări și alte canale vizavi de gradul de sărăcie din Republica Moldova, da, este îngrijorător. Dar este îmbucurător faptul că de la o generație la alta și de la un guvern la altul lucrurile au cumva o tentă ușor crescândă. Și aici, dacă îmi permiteți, o mică observație. Era prin anul 2016-2017, când eram cu un grup de donatori din Olanda, perindaserăm câteva din raioanele mai îndepărtate de Chișinău, unde am văzut realitatea, cum vă spuneam și anterior, fără să ne fie frică să ne murdărim încălțămintea, am tot dus și am ajutat familii sărace, plângeam, vedeam ce se întâmplă, iar la intrare în Chișinău se tot perindau mașini din astea de lux de peste două milioane de lei per bucată. Și atunci, donatorii din Olanda s-au uitat la mine și m-au întrebat stupefiați: „Cum să înțelegem discrepanța asta – de unde am venit noi, unde era problemă de existență și venind aici vedem mașini de care nu vedem nici măcar în Rotterdam?”. Decalajul acesta, desigur, cu anumite excepții de oameni de afaceri extraordinari din Republica Moldova, dar decalajul acesta întotdeauna indică la nivelul de corupție. Suntem săraci și în măsura în care corupția este înaltă. Deci, sărăcia Republicii Moldova aș vedea-o pe aceste două aspecte: 1) gradul de cultură și 2) gradul de corupție.
Vocea Basarabiei: Dar și politicienii se pare că ar putea să mențină un segment al populației în sărăcie. De ce? Pentru că în campania electorală se duc aceste pomeni electorale și cetățeanul care zice că are o viață pe care o duce de azi pe mâine e ademenit cu acea pungă electorală și el îl trimite în parlament pe alesul său unde deputatul trebuie să facă legi bune, unde trebuie să aducă prosperitate, iar unii din acești parlamentari erau cu gândul ca ei mai degrabă să-și recupereze cheltuielile pe care le-au făcut în campania electorală mulți ani. Despre acest lucru s-a vorbit mult și în spațiul public. Iată, cum vă explicați dvs. intenția politicienilor de a lupta cu sărăcia?
Ion Crudu: Ați atins mai multe subiecte frumoase. Eu am participat la câteva campanii electorale – și parlamentare, și locale, și în poziție de candidat. Mie mi se pare atât de rușinoasă practica de a merge cu pomeni electorale, încât cumva o ridic la o rușine națională. Să ajungem la nivelul de sărăcie ca să facem o coroborare cu ceea ce m-ați întrebat inițial cu faptul că cineva își dă votul fie și pentru punga ceea cu ce este în ea, vă imaginați nivelul de sărăcie în care se află o persoană. Mi se pare o practică destul de rușinoasă și sper ca la următoarele alegeri – fie ele parlamentare, locale sau prezidențiale – să nu mai existe asemenea practic, fiindcă nu țin de demnitatea unui politician care se dorește a fi un exemplu pentru societate și un formator de opinie, dincolo de factorul de decizie.
Vocea Basarabiei: Dar sunt politicieni care au câștigat la nivel local, ne referim la Orhei, au câștigat și mandatul de deputat în parlament…
Ion Crudu: Da, îmi este cunoscut fenomenul. Acum, momentul în care se face confuzie între business și politică, acesta deja este un subiect interesant, pe care de multe ori îl discutăm cu prietenii, așa, în cercuri private. Despre modelul politic al Americii, de exemplu, unde foarte mulți dintre congresmeni sau persoane care intră în politică sunt deja multimilionari cunoscuți, cu afaceri la vedere, la alb, care nu văd politica neapărat ca pe o investiție. Deci în foarte multe state vedem că cumva lucrurile acestea se contopesc, fie în imaginile de semiîntuneric, cumva se contopește businessul cu politica. Cred că este ceva nu doar că anormal, dar ceva care ar trebui completamente de exclus și politica dacă ar rămâne doar în parlament și parlamentul ar fi pentru dezbaterea ideilor, direcțiilor în care merge țara, a traiectoriilor, a politicilor pe care guvernul să le implementeze, dar politica să nu fie prezentă începând de la primar și terminând cu directorul de școală, de spital, inclusiv ministrul, să rămână politica doar acolo în parlament, atunci cred că ar începe un pic lucrurile să devină mai trainice, mai sănătoase. Or, în contextul în care cineva este deja un ordonator de credite, fie secundar sau principal, primar, director de instituție sau altceva este și membru de partid, are cumva o responsabilitate și față de partid, dar aici riscăm să mergem pe alt făgaș. Nu susțin și consider josnic atunci când politica se vede ca fiind o afacere. Nu că aș fi eu prea ideal sau idealist, dar să intri în politică pentru ca să faci mai mulți bani sau să-ți sporești averea, nu, dimpotrivă, eu văd politica ca ceva în care tu vii să oferi. Iar în momentul în care nu ai ce să oferi, fie idei, acțiuni, timp, energie, bani, atunci rămâi acolo unde ești.
Vocea Basarabiei: Întrebarea e – de ce atunci când dvs. ați fost primarul comunei Vărzărești, nu ați reușit să schimbați imaginea satului exact așa cum s-a schimbat imaginea localității Orhei? Pentru că și primarul de la Vărzărești, și primarul de la Orhei au aceleași pârghii, au aceleași drepturi, au aceleași posibilități, nu?
Ion Crudu: Eu cred că este un pic forțată comparația și când vorbiți de imagine aveți în vedere imaginea la nivel public, cum văd alții localitățile sau cum le văd locuitorii acestor localități?
Vocea Basarabiei: Cum văd locuitorii, dar și cum înțeleg primarii să aducă prosperitate în comunitățile în fruntea cărora se află.
Ion Crudu: Asta este altceva. Ca și exemplu de urmat pentru primari, eu sunt sigur și am avut tangențe cu foarte mulți primari din Republica Moldova și prin prisma activității pe care am avut-o o perioadă, majoritatea primarilor știu foarte bine ce au de făcut, mulți dintre ei știu foarte bine ce au de făcut. La un moment dat, primarul trebuie să aibă clar delimitat politica și aducerea voturilor pentru partidul din care face parte și realizarea promisiunilor electorale pe care le-a făcut pentru cetățenii lui. (…)
