Victor Nichitus

Victor Nichitus

CINE UNEȘTE PARTIDELE ROMÂNEȘTI DIN MOLDOVA?

 

Ultima cercetare sociologică realizată între Prut și Nistru la comanda Institutului Republican Internațional din Statele Unite arată că doar patru formațiuni politice ar ajunge în viitorul Parlament al Republicii Moldova. Este vorba de Partidul Socialiștilor, cu 36% din cei chestionați, Partidul Acțiune și Solidaritate, susținut de 16%, Partidul Demnitate și Adevăr, cu 9 procente și Partidul Democrat, tot cu 9 procente.

Dacă tendința se păstrează, ea le-ar da posibilitate socialiștilor moldoveni să acumuleze suficiente puncte electorale pentru a avea o majoritate parlamentară.  Comentatorii politici moldoveni afirmă că sistemul electoral mixt, prin votul pe circumscripții uninominale,  poate salva Moldova de revenirea masivă a stângii antieuropene la guvernare. De aici.

Da, această șansă există. Votul în circumscripții uninominale poate înclina balanța electorală în favoarea partidelor pro-europene și formarea unei majorități pro-europene. Explic mai jos.

Voi aminti că unioniștii din municipiul Chișinău au votat în primul tur al alegerilor locale pentru doi candidați care și-au asumat Unirea cu România: Valeriu Munteanu (reprezentantul Partidului Liberal) și Constantin Codreanu (reprezentant al Partidului Unității Naționale). Împreună, cei doi au acumulat 18 mii de voturi. Aceste asumate voturi unioniste reprezintă un plus valoric care au înclinat balanța. Cei doi candidați unioniști și-au îndemnat susținătorii să voteze pentru Năstase. Iar aceștia, așa au făcut. De aici.

Dacă admitem că municipiul Chișinău a fost o circumscripție uninominală mai mare, vom observa că victoria lui Năstase a fost adusă de către unioniști. Andrei Năstase a câștigat alegerile din municipiul Chișinău cu o diferență de 13 mii de voturi în fața contracandidatului său socialist. Aceste voturi aparțin unioniștilor chișinăueni.

Rezultă că, în circumscripții uninominale bine determinate, unioniștii moldoveni pot schimba rezultatul alegerilor parlamentare din acest an.  

S-a spus că unioniștii ar fi a patra forţă din Republica Moldova. Argumentele aduse au fost că procentele electorale ar fi  peste 10% și că ele sunt împărţite între două forţe politice: PUN a lui Traian Băsescu şi PL a lui Mihai Ghimpu. Preşedintele Centrului pentru Cultură, Istorie şi Educaţie, Marius Dorin Lulea, afirmă că, “problema celor două partide este că la acest moment ambele se află în marja de eroare şi deşi împreună fac peste 10%, separat ar putea face fiecare sub 5% fapt care ar face ca cele două să nu ajungă în Parlament iar voturile să se piardă”. Activistul unionist consideră că cele două formațiuni politice ar trebui să poarte negocieri pentru formarea unui alianțe electorale unioniste la care să adere şi restul partidelor unioniste. De aici.

Cine este cel care ar trebui să dea semnalul acestei regrupări ale forțelor unioniste din Moldova? Eugen Tomac, președintele Partidului Mișcarea Populară ori Traian Băsescu? Dar, ex-președintele României a declarat pentru presă că se retrage din politica românească. În România, Traian Băsescu nu mai are foarte multe resurse politice. Formațiunea politică pe care a condus-o a trecut pragul electoral bazându-se în mare măsură pe votul persoanelor cu cetățenie româno-moldoveană care au apreciat/apreciază activitatea lui mai mult decât greșelile politice. Probabil acesta a fost motivul pentru care, în baza celor dezamăgiți de unionismul promovat de echipa lui Mihai Ghimpu, Băsescu a construit în Moldova o nouă formațiune politică, Partidul Unității Naționale.

Nimeni nu garantează succesul în alegerile parlamentare pentru această formațiune politică. Pentru crearea unui bloc electoral comun, ar trebui ca Mihai Ghimpu să treacă cu vederea destructurarea Partidului Liberal. Pentru participarea activă în politica moldavă instanța de judecată ar trebui să-i ofere câștig de cauză lui Băsescu pe chestiunea retragerii cetățeniei moldovenești.

Dar, în trecut, fostul președinte al României a trecut peste obstacole politice mai mari. Nimic nu îl împiedică, cel puțin, să încerce, mai ales că. în Moldova, este pe o curbă ascendentă. Băsescu a declarat că se retrage din politica românească, dar nimeni nu îl împiedică să susțină construirea unui bloc electoral unionist în Republica Moldova. Dacă-i reușește formarea unui bloc electoral, care să-l  aibă (în caz fericit) pe el în frunte, ar putea obține un rezultat bun la alegerile parlamentare din Republica Moldova.  

Oricum ar fi, unioniștii moldoveni ar trebui să negocieze între ei, dar și cu partidele pro-europene, pentru a nu se torpila electoral reciproc în circumscripțiile uninominale. Abia atunci, în circumscripții uninominale bine determinate, candidații unioniști pot lua apa electorală a socialiștilor și să obțină un rezultat care să permită crearea unei fracțiuni parlamentare unioniste în viitorul Parlament moldovean. De ce nu?

Ultima cercetare sociologică realizată între Prut și Nistru la comanda Institutului Republican Internațional din Statele Unite arată că doar patru formațiuni politice ar ajunge în viitorul Parlament al Republicii Moldova. Este vorba de Partidul Socialiștilor, cu 36% din cei chestionați, Partidul Acțiune și Solidaritate, susținut de 16%, Partidul Demnitate și Adevăr, cu 9 procente și Partidul Democrat, tot cu 9 procente.

Dacă tendința se păstrează, ea le-ar da posibilitate socialiștilor moldoveni să acumuleze suficiente puncte electorale pentru a avea o majoritate parlamentară.  Comentatorii politici moldoveni afirmă că sistemul electoral mixt, prin votul pe circumscripții uninominale,  poate salva Moldova de revenirea masivă a stângii antieuropene la guvernare. De aici.

Da, această șansă există. Votul în circumscripții uninominale poate înclina balanța electorală în favoarea partidelor pro-europene și formarea unei majorități pro-europene. Explic mai jos.

Voi aminti că unioniștii din municipiul Chișinău au votat în primul tur al alegerilor locale pentru doi candidați care și-au asumat Unirea cu România: Valeriu Munteanu (reprezentantul Partidului Liberal) și Constantin Codreanu (reprezentant al Partidului Unității Naționale). Împreună, cei doi au acumulat 18 mii de voturi. Aceste asumate voturi unioniste reprezintă un plus valoric care au înclinat balanța. Cei doi candidați unioniști și-au îndemnat susținătorii să voteze pentru Năstase. Iar aceștia, așa au făcut. De aici.

Dacă admitem că municipiul Chișinău a fost o circumscripție uninominală mai mare, vom observa că victoria lui Năstase a fost adusă de către unioniști. Andrei Năstase a câștigat alegerile din municipiul Chișinău cu o diferență de 13 mii de voturi în fața contracandidatului său socialist. Aceste voturi aparțin unioniștilor chișinăueni.

Rezultă că, în circumscripții uninominale bine determinate, unioniștii moldoveni pot schimba rezultatul alegerilor parlamentare din acest an.  

S-a spus că unioniștii ar fi a patra forţă din Republica Moldova. Argumentele aduse au fost că procentele electorale ar fi  peste 10% și că ele sunt împărţite între două forţe politice: PUN a lui Traian Băsescu şi PL a lui Mihai Ghimpu. Preşedintele Centrului pentru Cultură, Istorie şi Educaţie, Marius Dorin Lulea, afirmă că, “problema celor două partide este că la acest moment ambele se află în marja de eroare şi deşi împreună fac peste 10%, separat ar putea face fiecare sub 5% fapt care ar face ca cele două să nu ajungă în Parlament iar voturile să se piardă”. Activistul unionist consideră că cele două formațiuni politice ar trebui să poarte negocieri pentru formarea unui alianțe electorale unioniste la care să adere şi restul partidelor unioniste. De aici.

Cine este cel care ar trebui să dea semnalul acestei regrupări ale forțelor unioniste din Moldova? Eugen Tomac, președintele Partidului Mișcarea Populară ori Traian Băsescu? Dar, ex-președintele României a declarat pentru presă că se retrage din politica românească. În România, Traian Băsescu nu mai are foarte multe resurse politice. Formațiunea politică pe care a condus-o a trecut pragul electoral bazându-se în mare măsură pe votul persoanelor cu cetățenie româno-moldoveană care au apreciat/apreciază activitatea lui mai mult decât greșelile politice. Probabil acesta a fost motivul pentru care, în baza celor dezamăgiți de unionismul promovat de echipa lui Mihai Ghimpu, Băsescu a construit în Moldova o nouă formațiune politică, Partidul Unității Naționale.

Nimeni nu garantează succesul în alegerile parlamentare pentru această formațiune politică. Pentru crearea unui bloc electoral comun, ar trebui ca Mihai Ghimpu să treacă cu vederea destructurarea Partidului Liberal. Pentru participarea activă în politica moldavă instanța de judecată ar trebui să-i ofere câștig de cauză lui Băsescu pe chestiunea retragerii cetățeniei moldovenești.

Dar, în trecut, fostul președinte al României a trecut peste obstacole politice mai mari. Nimic nu îl împiedică, cel puțin, să încerce, mai ales că. în Moldova, este pe o curbă ascendentă. Băsescu a declarat că se retrage din politica românească, dar nimeni nu îl împiedică să susțină construirea unui bloc electoral unionist în Republica Moldova. Dacă-i reușește formarea unui bloc electoral, care să-l  aibă (în caz fericit) pe el în frunte, ar putea obține un rezultat bun la alegerile parlamentare din Republica Moldova.  

Oricum ar fi, unioniștii moldoveni ar trebui să negocieze între ei, dar și cu partidele pro-europene, pentru a nu se torpila electoral reciproc în circumscripțiile uninominale. Abia atunci, în circumscripții uninominale bine determinate, candidații unioniști pot lua apa electorală a socialiștilor și să obțină un rezultat care să permită crearea unei fracțiuni parlamentare unioniste în viitorul Parlament moldovean. De ce nu?

© 2018 Vocea Basarabiei

Autentificare

Utilizator *
Parola *
Ține-mă minte