VOCEA CARE NE UNEȘTE

LIVE

Igor Talmazan: Într-un an de zile de când sunt la Serviciul Vamal n-am tolerat nici un fel de scheme / VIDEO

Directorul Serviciului Vamal Igor Talmazan explică de ce punctele vamale de la hotarul moldo-român sunt aglomerate și preferate de traficanții de țigări și combustibil, de ce mai este corupție la vamă, de ce agentul economic crede că mai ușor își rezolvă problema dând mită decât să respecte legea ș.a.

 Vocea Basarabiei: Să discutăm astăzi despre asigurarea încasărilor veniturilor la bugetul de stat, despre lupta împotriva corupției, despre anihilarea rețelelor de contrabandă la frontiera Republicii Moldova, despre problemele cu care se confruntă Serviciul Vamal și despre multe altele. Și o să pornim, cel mai probabil, cu situația de ultimă oră de la hotarul moldo-român. Ce se întâmplă din moment ce încă mai există revoltă, mai există nemulțumiri din partea conducătorilor auto care trebuie să transporte mărfurile în alte țări?

Igor Talmazan: Odată cu începerea războiului în Ucraina, adică cu acest război ruso-ucrainean, practic, toată economia Republicii Moldova a fost reorientată, redirecționate toate transporturile auto prin posturile vamale de la frontiera moldo-română. Infrastructura posturilor, capacitatea posturilor, capacitatea posturilor limitrofe, adică dacă vorbim de partea română, permitea la acea etapă o anumită capacitate de procesare la anumite mijloace de transport.

Vocea Basarabiei: O anumită capacitate însemnând cam cât?

Igor Talmazan: Capacitatea de procesare, de efectuare a procedurilor de vămuire practic a crescut de două-trei ori pe anumite posturi vamale, dar, per ansamblu, dacă îmi permiteți, eu aș vrea puțin să deschid parantezele, este foarte bine că în anul acesta am avut și exporturi. Exporturile au crescut practic cu 74%, per ansamblu, chiar înainte de a veni încoace m-am uitat în prealabil pe date, vorbim de 45 de miliarde în coraport cu 30 și ceva de miliarde, cât a fost anul precedent în perioada similară.

Vocea Basarabiei: Miliarde lei?

Igor Talmazan: Da, dar m-am uitat până la începutul lunii august. Și, în paralel, să nu uităm că avem și o mare parte din reexporturi. De asemenea, a crescut valoarea acestora în legătură cu războiul din Ucraina, reexporturi atât pe partea ucraineană, cât și reexporturi nemijlocit în Uniunea Europeană. Și toate aceste circumstanțe au generat un flux continuu de mijloace de transport care transportă aceste mărfuri. Plus la aceasta mai avem și importurile, importuri și iarăși reexporturi din partea ucraineană, și toate aceste mișcări de autocamioane s-au făcut preponderent pe frontiera moldo-română. Dacă odată cu inițierea războiului aveam din șase posturi vamale, din șase poduri, să-i spunem așa, nemijlocit șase posturi vamale pe care le avem la traversarea frontierei cu România transportul cu marfă era asigurat prin trei posturi vamale, acum avem cinci posturi vamale. Ce-i drept, la o capacitate mai mică, dar am majorat și capacitatea de vămuire și de procesare la toate celelalte trei posturi vamale, la caz vorbim despre posturile vamale din partea Republicii Moldova: avem la Giurgiulești, Cahul, Leușeni, Sculeni și Costești, prin postul vamal Lipcani la moment nu se efectuează transporturi, nu se efectuează vămuirea mărfurilor. Odată cu începerea acestui război, în primul rând, toate exporturile din Republica Moldova, chiar și care pleacă în Rusia sau în Ucraina, ele oricum pleacă prin frontiera, în Ucraina deja direct, dar în Rusia sau în Bielorusia chiar cu aceste fructe, legume...

Vocea Basarabiei: Și-au schimbat itinerarul și trec tot pe la hotarul moldo-român?

Igor Talmazan: Da, și-au schimbat itinerarul și acum circulă pe la hotarul moldo-român. Noi înțelegem colegii noștri din România, deoarece la ei situația este mai delicată, dacă noi avem o singură frontieră la care avem blocaje din acestea operaționale, ei au practic cinci frontiere, toate cinci frontierele îs blocate. Plus la aceasta am mai spus, Republica Moldova este o țară...

Vocea Basarabiei: Nu cinci frontiere, dar porțiuni cu cinci state de frontieră.

Igor Talmazan: Cu cinci state, da, eu nu m-am exprimat corect, cer scuze. Porțiuni cu cinci state, adică frontieră comună cu cinci state, și plus la aceasta România este o țară de destinație. Porturile iarăși sunt suprasolicitate și în situația în care se formează niște blocaje operaționale în porturi este evident că ei cumva vor să limiteze accesul în aceste porturi, ca să nu blocheze complet orașele. Și chestia dată privită în comun cumva se reflectă și asupra rândurilor din Republica Moldova. De aceea noi încercăm la maximum să conlucrăm cu partea română, să asigurăm trecerea cât mai multor camioane și desigur că permanent în orice acțiune conlucrăm cu ei.

Vocea Basarabiei: Vocea Basarabiei a fost la Sculeni, a realizat un reportaj și ceea ce am reținut eu de la transportatorii care așteptau în cozi e că uneori totuși pe sprânceană sunt unii aleși și li se facilitează trecerea hotarului, alții așteaptă în rând mult timp.

Igor Talmazan: Nu este adevărat! Asta este invenția conducătorilor auto. Noi avem două tipuri de mărfuri la care li se asigură facilitarea trecerilor, adică la ieșirea din Republica Moldova și la intrare la ajutoarele umanitare. La ieșirea din Republica Moldova, noi vorbim despre produsele presabile și vorbim despre agenții economici autorizați. Agenții economici autorizați, noi am avut discuții chiar și cu conducătorii auto, eu permanent plec în posturi, permanent vorbesc cu șoferii care sunt în aceste camioane și permanent le explicăm chestia dată, colegii fix aceeași chestie fac. La mărfurile presabile, noi vorbim de fructe și legume, ele au termen de staționare, noi nu putem să le blocăm complet în vamă.

Vocea Basarabiei: Agenții economici se mai plâng încă de corupție. Dvs. știu că ați mai spus și cu alte ocazii că de când sunteți în fruntea Serviciului Vamal, cu siguranță nu ați tolerat niciun fel de schemă. De ce, totuși, se vorbește despre corupție la vamă?

Igor Talmazan: Se vorbește despre corupție, pentru că corupția încă există, nu putem spune cu certitudine că nu mai există corupție. Cu părere de rău, o să ne ia mult timp ca să combatem corupția, că nu-i numai în Serviciul Vamal, în general, în toate autoritățile publice. Noi întreprindem un set mare de măsuri, dacă vorbim de cauzele generale care le-au condiționat, dacă vorbim de măsurile care se întreprind sau vorbim de planurile de viitor.

Vocea Basarabiei: Dle director, și totuși salariile sunt mai mari, chiar în comparație cu salariul pe care îl primește un polițist de frontieră?

Igor Talmazan: Da, salariile angajaților din Serviciul Vamal sunt mai mari, dar să nu uităm că este și sarcina, și atribuțiile, și pregătirea necesară și toate acestea tot sunt diferite. Bine, nu putem să contestăm atribuțiile niciuneia dintre persoane, funcționarii publici toți lucrează în interesul statului, dar în cazul de față vorbim de lucruri total diferite. Funcționarul vamal este un funcționar care urmează să ia decizii imediate, de aceea riscurile profesiei sunt mai mari și, totodată, motivele care au generat corupția sunt mult mai mari. Ați trecut și dvs. prin vamă, adică ai deschis portbagajul, ai văzut sau n-ai văzut, ai inclus persoana în situația în care bunurile depășesc 300 de euro sau nu ai inclus-o ș.a.m.d.

Vocea Basarabiei: De ce atât de greu se scapă de schemele de corupție?

Igor Talmazan: Despre schemele de corupție haideți s-o spunem direct. Corupția nu am generat-o eu în vamă sau președintele țării, sau primul ministru, corupția a fost de când este vama, să spunem așa, sau alte autorități publice. Cu părere de rău, au fost anumite perioade de timp – o s-o spun asta direct, și nu este un mare secret –, când corupția era generată de însăși conducerea Serviciului Vamal. Nu este un mare secret că erau taxați per capita când nu s-au strâns recompense ilegale de la inspectorii vamali, se colectau pe orizontală și se transmiteau pe verticală. Au fost diferite perioade și cumva toate aceste momente s-au perpetuat. Nu pot acum să acuz toți conducătorii, nici nu ar fi corect, avem anumite suspiciuni, nu avem probe concrete, doar din discuțiile pe care le avem pe interior. Și la un moment dat când să schimbi tot acest anturaj nu este atât de ușor. Noi suntem conștienți, am discutat permanent cu colegii pe toate formele posibile și imposibile, direct în grupuri, în ședințele pe care le-am avut – zero toleranță la corupție cu fiecare funcționar vamal.

Vocea Basarabiei: Am o altă întrebare – totuși, de ce agentul economic crede că mai ușor își rezolvă problema dând mită decât să respecte legea?

Igor Talmazan: Eu tare aș dori ca agenții economici să nu mai dea niciodată mită, agenții economici atunci când cineva le solicită mită pot să ne transmită, noi avem telefonul de încredere, linia de încredere, pot să ne apeleze și să spună.

Vocea Basarabiei: Și sună cineva la această linie de încredere?

Igor Talmazan: Da, sunt cazuri când sună și noi permanent examinăm apelurile, dar sunt și cazuri în care persoana, spre exemplu, este impusă la plata anumitor drepturi de import și el ne sună pe motiv că vameșul i-ar sugera că ar trebui să dea mită, cu toate că atunci când examinăm anumite circumstanțe nu denotă chestiile acestea. Adică nu putem spune că toate cazurile de apel sunt soldate cu rezultate nemijlocite pe care le-am putea proba.

Vocea Basarabiei: Corupția e favorizată de contrabandă?

Igor Talmazan: Desigur! Ele sunt două lucruri inter-conexe. Pentru ce se acordă aceste mijloace financiare, această mită dacă nu pentru nedeclararea sau micșorarea valorii în vamă, fie pentru trafic de mărfuri ilicit și multe alte aspecte de acest gen? Este o corupție înrădăcinată, noi totuși încercăm s-o eliminăm, acumulăm informații, dar acte de corupție în sume mari nu identificăm la moment, linii de contrabandă care ar fi gestionate iarăși nu sunt.

Vocea Basarabiei: Care ar fi mărfurile cel mai des aduse în Republica Moldova pe cale de contrabandă?

Igor Talmazan: Referitor la corupție cred că putem să vorbim o emisiune întreagă. În primul rând, în Serviciul Vamal din Republica Moldova avem un sistem de autocontrol intern, adică într-o anumită măsură avem posibilitatea să ne autocontrolăm, să ne autocurățăm de anumite aspecte, dar nu în măsura în care să contracarăm complet corupția la etapa inițială.

Vocea Basarabiei: Bine, dar măcar să fie diminuată și deja ar fi un pas înainte.

Igor Talmazan: Pentru aceasta, da. Pentru aceasta, desigur că actele de corupție sunt în interconexiune cu actele nedeclarare sau declarare neautentică a mărfurilor implicit, pentru aceasta noi avem linia a doua de control. Adică sunt echipele mobile, care în funcție de criteriile de analiză de risc verifică dacă mărfurile au fost declarate corect la vamă, inclusiv în situația în care se constată bunuri care nu au fost declarate și vameșul a trecut printr-o procedură de vămuire la un anumit colaborator vamal se intentează proceduri disciplinare și examinăm totul în complex. La toate posturile vamale avem camere video, bine, poate nu în toate posturile este rezoluția necesară ca să putem identifica chiar dacă s-au transmis sau nu bancnote. Proceduri disciplinare, sancțiuni disciplinare, eliberarea din funcție, desigur că un mecanism pe care permanent îl utilizăm și poate mulți colegi nu sunt de acord cu chestia dată este rotația de cadre, un proces permanent de rotație a cadrelor, permutarea dintr-un anumit post vamal în altul. Mai sunt rotații de cadre pe care noi le efectuăm în funcție de circumstanțe. La moment aș putea să vă spun că din 1.480 de colaboratori pe care îi avem acum în Serviciul Vamal, dacă nu greșesc, 827 sunt antrenați în posturi și practic jumătate din ei sunt pe transferuri temporare. Adică nu activează la locul lor de bază. Din ce considerente? Deoarece au fost permutați de la posturi care nu sunt atât de mult traversate în posturi, spre exemplu, de la frontiera cu România, unde este un volum foarte mare de muncă și această permutare, această rotație de cadre o facem permanent. Desigur că nici aceasta nu este suficient. La momentul de față, noi suntem în proces de reorganizare și încercăm să consolidăm un sistem de autocontrol, un sistem de analiză de risc, pe care o să-l denumim Centrul de inteligență și în cadrul acestui centru vom include mai multe subdiviziuni interne ale Serviciului Vamal care într-o anumită formă efectuează diferite analize de risc și efectuează monitorizarea procesului.

Vocea Basarabiei: Dar puteți spune cam câți vameși corupți sau câte dosare de corupție există?

Igor Talmazan: Da, eu vă spun în cifre. La moment avem 24 de persoane suspendate din funcție pentru acte de corupție, respectiv în majoritatea cazurilor dosarele sunt transmise în judecată și pe acest motiv ei sunt suspendați din funcție. Și acesta iarăși este un minus pentru Serviciul Vamal, pentru că în aceste 24 de funcții nu activează oameni și, respectiv, se complică lucrurile, întrucât pe anumite segmente noi nu reușim să facem față tuturor problemelor. Pe persoanele cu acte de corupție au fost pornite niște cauze penale, întreprinse măsuri speciale de investigație, mai mulți vameși au fost prinși în flagrant delict cu luare de mită.

Vocea Basarabiei: Dar care sunt schemele care mai funcționează? Și se face contrabanda cea mai mare cu ce, tot cu țigări, cu piese auto, cu ce se face?

Igor Talmazan: Schemele, vă explic în felul următor... Contrabanda este un fenomen care există în cele mai dezvoltate țări și peste tot există, noi o să luptăm, lupta cu contrabanda o să fie o luptă continuă, tot depinde deja de proporții. Noi am ajuns la concluzia că nu sunt contrabandă, când vorbim de contrabandă – vorbim de infracțiune de contrabandă. Noi nu avem atât de multe infracțiuni, avem mărfuri nedeclarate sau declarate incorect până la 400 de mii. Dacă mărfurile respective nu depășesc suma de 400 de mii, iată noi o problemă de bază pe care o avem este importul acestor bunuri - și uzate, și nu, de care doriți - din Uniunea Europeană cu microbuzele. Și acum noi încercăm cumva, este vorba și de bunurile din colete, să le spunem așa, ca să fie mai clar termenul, noi le spunem bagaje neînsoțite, care urmează a fi impozitate de la zero. Cu părere de rău, avem foarte mulți conaționali de-ai noștri care sunt plecați peste hotare, cum popular spunem noi, în diasporă, mulți din ei transmit anumite bunuri acasă, prin aceste colete pe care le transmit acasă și unii deja încearcă să profite de chestia dată și prin coletele acestea neînsoțite transmit bunuri pentru larg consum.

Vocea Basarabiei: Care sunt aceste bunuri cu care ei cred că pot face contrabandă cu ușurință la vamă?

Igor Talmazan: Contrabandă cu ușurință sunt bunurile de larg consum, absolut tot, începând de la îmbrăcăminte, tehnică de calcul, echipamente electronice și electrocasnice.

Vocea Basarabiei: Bine, dar este suma deja stabilită cât poate fi...

Igor Talmazan: Da, dar ele depășesc suma de 300 de euro.

Vocea Basarabiei: Și atunci ei achită, dacă depășesc suma?

Igor Talmazan: Achită, dar nu achită tot sau achită nu pentru tot, sau unii nu le declară, sau unii se mai înțeleg poate cu colaboratorii vamali și intenționat nu le declară, să admitem, și pentru mită, și pentru favorizarea contrabandei, și tot ce doriți. Noi, terminologic, adică se utilizează termenul de contrabandă.

Vocea Basarabiei: Bine, am înțeles. Coletele și încă altceva?

Igor Talmazan: Mai sunt probleme cu mijloacele de transport, care sunt declarate prin acțiune și n-au fost scoase de pe teritoriul Republicii Moldova. La moment, noi avem 156 de mii de mijloace de transport declarate prin acțiune care nu au mai părăsit Republica Moldova.

Vocea Basarabiei: 156 de mii?...

Igor Talmazan: Da. Colegii din parlament deja au elaborat un proiect de lege pentru a face cumva o simplificare la procedura de declarare a acestor mijloace de transport, a plăti o taxă diminuată și ulterior de a scoate de la evidență aceste mijloace de transport. (...)

Autor

  • Moderatoarea emisiunii „Puncte de Reflecție”, dar și autoarea emisiunii „La firul ierbii”. A activat la Radio Europa Liberă din 2004 până în 2022. Anterior a muncit 17 ani la Radio Moldova. I s-a conferit Ordinul Republicii în 2009. Deținătoare a Medaliei „Om Emerit" din 1994. A scris în 1993 cartea „Râul de sânge", în care a inclus reportajele pe care le-a realizat în timpul conflictului armat de la Nistru (1992). Se regăsește printre cele 99 de femei ale Moldovei 2013. Omul Anului (2014) și (2021). Iar în 2014, președintele României i-a acordat Ordinul Național „Pentru Merit” - în grad de Comandor. A fost desemnată de cinci ori câștigătoarea Topului Jurnaliștii Anului.

Articole similare

spot_img

cele mai populare

Preluarea textelor de pe pagina www.voceabasarabiei.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.voceabasarabiei.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite și cele electronice vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia Vocea Basarabiei.