Vocea Basarabiei: Deși, anul trecut a fost un an secetos, vița-de-vie a avut parte de condiții bune ca să asigure o calitate înaltă a recoltei. Cea mai mare provocare este faptul că, mari cantități de struguri calitativi au fost comercializate la prețuri extrem de mici la procesare. Interdicţiile de a exporta vin în Federaţia Rusă a provocat ramurii vitivinicole o pierdere mare, dar și noi oportunități. Vinurile moldovenești au ajuns pe foarte multe piețe din diferite state ale lumii. Dl Gheorghe Gaberi este președintele Asociației Producătorilor și Exportatorilor de Struguri de Masă, a fost șef al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, dar și fost viceministru al agriculturii. Dle Gaberi, cum a fost anul 2022 pentru vinificatori și producția vitivinicolă din Republica Moldova?
Gheorghe Gaberi: Intră ca un an complicat, așa cum a fost el în ansamblu. Vinificatorii și viticultorii desigur că au avut și ei de suferit în urma situației care s-a creat în regiune și a crizei economice care a afectat în mare măsură producătorii și le-a majorat costurile la toate produsele lor, dar și de logistica, care s-a complicat foarte mult în legătură cu conflictul militar din regiune, cu invazia Federației Ruse în Ucraina și desigur că au crescut substanțial costurile la transport, la tot ce ține de logistica exporturilor. Însă dacă îl privim ca un an agricol, a fost un an bun pentru vița de vie, au fost crescuți struguri de o calitate foarte bună și sperăm că vinurile care vor fi fabricate din strugurii produși în acest an vor fi vinuri de o calitate excepțională și își vor găsi consumatorul acolo unde ne-am deprins deja să exportăm vinuri, într-o sumedenie de țări ale lumii, cifra ajunge la peste 70. Avem un grup de țări care sunt piețele-țintă pentru vinurile noastre și, cu părere de bine, s-au diversificat, și nu mai avem o singură piață monopol cum a fost cândva.
Vocea Basarabiei: Bine, dar proprietarii de podgorii spun că au avut recoltă, au strâns struguri, doar că atunci când a trebuit să-i vândă, mai ales ne referim la cei care au dus strugurii la fabricile de vinuri, i-au dus cu un preț derizoriu. Chiar am mers recent la Drăgușenii Noi, o localitate din Hâncești, și-mi zicea cineva din cei care au crescut struguri că i-au vândut la un preț de un leu, un leu și 50 de bani per kilogram de Moldova. El zicea că Izabela chiar a fost vândută mai bine decât Moldova.
Gheorghe Gaberi: Păi, noi trebuie să ne facem lecția nu doar la cultivarea viței de vie, dar, în primul rând, trebuie să ținem cont de destinația acestor struguri și desigur că strugurii de soiul Moldova niciodată nu vor fi buni pentru a fabrica vinuri de calitate înaltă.
Pentru producerea vinurilor de calitate trebuie să producem struguri de calitate, de soiuri tehnice, soiuri destinate pentru vin și soiurile care sunt cerute astăzi pe piața internațională, acolo unde pleacă vinurile noastre.
Vocea Basarabiei: La procesare ei nu se dau?
Gheorghe Gaberi: Ei pot fi utilizați doar pentru a produce vinuri pentru distilare și a produce alcool, atât doar. Și nu trebuie să se supere producătorii care nu țin cont de această situație și care beneficiază în unii ani, precum a fost anul 2021, atunci când fabricile au plătit un preț mai mare, dar evident că vinurile care au fost produse și la moment mai rămân în stocuri, erau destinate preponderent pentru piața Federației Ruse, iar pentru producerea vinurilor de calitate trebuie să producem struguri de calitate, de soiuri tehnice, soiuri destinate pentru vin și soiurile care sunt cerute astăzi pe piața internațională, acolo unde pleacă vinurile noastre.
Vocea Basarabiei: Și ce le sugerați țăranilor, să defrișeze plantațiile de vie, dacă nu corespund tuturor cerințelor pentru ca să fie produse cele mai bune vinuri?
Gheorghe Gaberi: Dacă ei sunt specializați în producerea strugurilor de masă, le propun să producă struguri de masă de o calitate perfectă, de o calitate foarte înaltă și atunci vor avea consumatori. Și plus la toate, nu doar să producă și să stea în plantații, așa cum se întâmplă de obicei toamna, să aștepte cumpărătorii. Ei trebuie să se asocieze, ei trebuie să știe din timp cui vor vinde strugurii, cumpărătorul trebuie să fie în contact permanent cu ei pentru ca să monitorizeze și atunci când strugurii și-au atins parametrii tehnologici cei mai buni să fie recoltați la timp și ambalați așa cum trebuie.
Vocea Basarabiei: Cel care are un hectar, două-trei hectare de plantații de viță de vie credeți că el din timp se gândește cine va fi cumpărătorul, unde va fi realizată producția?
Gheorghe Gaberi: El trebuie să se gândească și deja avem exemple bune, când ei cooperează foarte bine cu centrele de colectare și o problemă-cheie care stă acum în fața și a guvernului, și a noastră, a producătorilor, a asociației e să creăm mai multe centre de colectare, fiindcă am fost de mai multe ori în sezon la Costești, atunci când veneau oamenii și aduceau strugurii de pe jumătate de hectar, de pe 30 de ari, atât cât are omul plantat și au adus două-trei tone de struguri de o calitate perfectă, excepțională, au fost recepționați și achitați așa cum se cuvine, dacă au avut struguri buni. Trebuie să avem aceste centre de colectare, de ambalare, care ulterior pot să furnizeze loturi mari de marfă omogenă și atunci vor dispărea aceste probleme. Dar ei trebuie să fie o parte componentă la aceste clustere de producere, nu pot fi fiecare individual.
Plantațiile care au o vârstă de 30-40 de ani, înființate încă în perioada sovietică, pot asigura o calitate bună în cazul când sunt respectate toate recomandările agrotehnice și se efectuează lucrările în termen.
Vocea Basarabiei: Ajungem la asociere, dar struguri buni înseamnă struguri recoltați de pe plantații care au fost sădite nu demult?
Gheorghe Gaberi: Vița de vie are o capacitate de a trăi și o sută de ani și a da struguri buni, dar trebuie îngrijită exact așa cum se cere și ținând cont de ce vrem noi să producem, care este scopul nostru – să avem struguri de masă sau să avem struguri tehnici. De aceea și plantațiile care au o vârstă de 30-40 de ani, înființate încă în perioada sovietică, pot asigura o calitate bună în cazul când sunt respectate toate recomandările agrotehnice și se efectuează lucrările în termen. Cu părere de rău, anul trecut a fost un foarte secetos, un an complicat pentru agricultură în ansamblu, inclusiv pentru vița de vie. Plantațiile au suferit foarte mult de secetă, de lipsa de apă, mai ales atunci când bobul era în creștere și o bună parte din struguri, din păcate, nu au putut să atingă parametrii necesari pentru strugurii de masă, dar acolo unde s-au îngrijit, unde s-a reglat roada, s-au lăsat struguri cât poate să-i asigure butucul cu hrană și cu apă, acolo s-au obținut struguri de o calitate perfectă.
Trebuie să producem struguri de calitate și să avem randament înalt și atunci vom avea și piață, vom avea și venituri.
Vocea Basarabiei: Dar astăzi este o evidență a suprafețelor cu plantații de vie mai veche și cu plantații noi?
Gheorghe Gaberi: Desigur că noi ne-am pus scopul să avem un registru al plantațiilor viticole atât destinate producerii strugurilor pentru vin, cât și a celor pentru producerea strugurilor de masă. Din păcate, plantațiile înființate în ultimii 10 ani deja nimeresc în acest registru care este și funcționează pe lângă Oficiul Viei și Vinului, însă cele din trecut mai rămân încă în umbră și acești producători sau proprietarii lor anume ei sunt acei care adeseori în sezonul de recoltare vin cu plângeri că nu-și pot vinde strugurii. Eu am vizitat mai multe localități ocupate cu producerea strugurilor de masă și desigur că atunci când vii în plantații și toți ies la margine, dacă au văzut o mașină, cred că a venit un cumpărător, trebuie să ne debarasăm de această practică și atunci vom putea să producem chiar și pe suprafețe mici, fiindcă strugurii de masă, o parte din speciile pomicole pot asigura un venit foarte bun, chiar de pe două hectare o familie poate să se întrețină, dar trebuie să producem struguri de calitate și să avem randament înalt și atunci vom avea și piață, vom avea și venituri.
Vocea Basarabiei: Dar eu îmi amintesc vreo 10 ani în urmă, când majoritatea moldovenilor credeau că trebuie să crească soiul Moldova. Chiar în mahalaua părinților mei majoritatea vecinilor au plantat și au obținut un profit bun și foarte bun de pe urma exportului acestui soi de struguri în Federația Rusă pe atunci.
Gheorghe Gaberi: S-au obținut venituri bune la acest soi, fiindcă este un soi necapricios, care în orișicare condiții climaterice asigură o roadă bună și asigură și un randament bun, fiindcă este rezistent la frig, rezistent la boli, un soi foarte bun. Dacă institutul nostru după ce a creat acest soi, care este deja cunoscut la nivel mondial, s-ar fi preocupat ca el să fie obținut fără semințe, să-l aducă la un nivel de apirenitate, atunci noi am fi avut o favoare incontestabilă pe piața de struguri, mai ales strugurii cu bobițe negre. Din păcate, mai are probleme acest soi, fiindcă adeseori creștem o roadă foarte bogată, iar după o singură ploaie în sezonul de recoltare bobițele crapă și calitatea roadei se deteriorează.
Vocea Basarabiei: În ultimii ani, majoritatea din cei care au sădit aceste plantații, le-au și defrișat.
Gheorghe Gaberi: Unii defrișează, alții plantează. Aceasta este foarte corect. Eu aveam cândva chiar o expresie așa că plantația viticolă sau livada nu este o mănăstire care se pune pe secole. Este un instrument de afacere, este un business și atunci când businessul nu merge, nu trebuie să continui să cheltui bani, dar trebuie imediat să te reorientezi și să vii pe piață cu ceea ce cer consumatorii, fiindcă producerea strugurilor de masă, ca și oricare alt produs alimentar, în primul rând, trebuie să satisfacă cerințele consumatorului. Și la strugurii de acest soi, cu părere de rău, cererea este mult mai mică decât ar putea fi din motivul că are semințe. Fiind un soi bun, un soi foarte apreciat și după calitățile gustative, dar faptul că are semințe îi diminuează posibilitatea de a fi vândut în cantități mari. Preferințele consumatorilor tineri, generația tânără preferă strugurii fără semințe. Asta este o realitate și acum selecționerii lucrează și chiar în viitorii ani vom avea vișine și cireșe fără sâmburi. Acum selecționerii, mai ales din centrele de selecție din Statele Unite, deja dispun de astfel de soiuri care nu vor avea sâmburi.
În curând vom avea o suprafață de soiuri apirene care ne va permite să venim cu un produs nou, mai ales pe piața Uniunii Europene.
Vocea Basarabiei: Dvs. creșteți și butași, creșteți și butași acum pentru struguri fără semințe?
Gheorghe Gaberi: Noi producem material săditor atât de soiuri tehnice, cât și de soiuri pentru masă și am vorbit de multe ori anul trecut, am organizat mai multe întruniri, inclusiv cu participarea activă a presei și ne-am adresat către cei care vor să înființeze plantații viticole în continuare, noi trebuie să venim pe masa consumatorilor cu struguri apireni, fără semințe. Cu părere de bine, institutul nostru, Institutul Vinului și Viei în perioada de glorie a sa a creat astfel de soiuri care sunt acomodate la condițiile eco-climatice ale Republicii Moldova și avem aceste soiuri care la moment sunt prezente în plantații în Italia, sunt struguri la niște prețuri foarte mari în comparație cu alte soiuri, iar la noi lipsesc din plantații. Cred că anul acesta se va schimba situația și în curând vom avea o suprafață de soiuri apirene care ne va permite să venim cu un produs nou, mai ales pe piața Uniunii Europene.
Vocea Basarabiei: Dar din semințe se producea ulei și uleiul era la mare căutare?
Gheorghe Gaberi: Din semințe se produce, dar din semințele care se obțin după procesarea strugurilor la vin, acolo e ușor de a colecta aceste semințe și semințele de struguri sunt un tezaur de substanțe biologic active, care sunt foarte benefice pentru sănătate, nu doar uleiul, dar și o sumedenie de alte substanțe care sunt benefice sănătății. Din păcate, iată această teamă de semințe a distanțat cumva consumatorii de consumul de struguri și acest fapt ne-a impus să creăm soiuri fără semințe.
Au crescut prețurile la toate inputurile și componentele necesare pentru producere, dar prețul de realizare a strugurilor a rămas la același nivel.
Vocea Basarabiei: Strugurii acum se consumă și toamnă, și iarnă, și primăvară, și pentru asta erau îndemnați producătorii să păstreze strugurii în frigidere ca să fie vânduți și ei la un preț bun și să nu se mai plângă cei care produc struguri că nu-și pot acoperi nici prețul de cost, adică investițiile pe care le-au făcut ca să crească acești struguri, dar mulți din acești producători s-au speriat de perspectivele de scumpire masivă a energiei electrice, lucru care a dăunat sectorului și se consideră că dauna este destul de mare. Acum ce au producătorii de struguri în frigidere?
Gheorghe Gaberi: Desigur că această teamă a venit nu doar la producătorii de struguri și era foarte complicat să iei o decizie ce să faci, fiindcă am avut în sezonul de recoltare multe întâlniri direct la centrele de colectare, la frigidere, acolo unde proprietarii anii trecuți achiziționau cantități la nivel de mii de tone, dar acum făceau calcule și erau îngrijorați de situația creată, că va fi prea scumpă energia, că vor fi costurile care într-un fel s-au dublat, ca minimum s-au dublat. Costurile la ladă s-au dublat, dacă în trecut sinecostul unui kilogram de struguri din costul lăzii era un leu, anul acesta a fost doi; dacă păstrarea costa 1-1,2 lei, acum a fost 2-2,5 lei, chiar până la scumpirea energiei electrice. Dar noi trebuie să ne deprindem că ne-am specializat și suntem practic în Europa unica țară producătoare de struguri care păstrăm în frigidere strugurii până la 3, 4, 5 luni de zile. În alte țări, marii producători de struguri, precum sunt Italia, Spania și alte țări, ei au posibilități să-i recolteze 3 luni de pe butuc, având create plantații acoperite cu peliculă și 3 luni la rând taie strugurii proaspeți, fără a avea cheltuieli suplimentare, dar venim pe aceeași piață, venim într-o concurență egală cu ei și de aceea costurile care acum au crescut substanțial ne-au defavorizat, fiindcă prețurile, cu regret, nu au crescut. Au crescut prețurile la toate inputurile și componentele necesare pentru producere, dar prețul de realizare a strugurilor a rămas la același nivel.
Vocea Basarabiei: Cum la același nivel, adică cu cât se comercializau strugurii în luna noiembrie se vor comercializa și în ianuarie și februarie?
Gheorghe Gaberi: A fost o creștere, s-a simțit o creștere, mai ales la momentul actual se simte un deficit de struguri, în frigidere au rămas cantități foarte mici, noi tradițional vindeam în lunile ianuarie, februarie și martie până la 25 de mii de tone de struguri, care erau puși la păstrare. Anul acesta mă tem că nu vom ajunge la 2-3 mii de tone, fiindcă nu mai există struguri. Lucrul pe care l-am spus în sezon, l-am declarat pe toate căile pe care le-am avut la îndemână, că va trebui să punem strugurii la păstrare, că vor fi ceruți, cu atât mai mult că am avut de unde să alegem struguri de foarte bună calitate.
