VOCEA CARE NE UNEȘTE

LIVE

Gheorghe Gaberi: A fost foarte straniu când Rusia a „depistat” ambrozie în fructele moldovenești, pe când aceasta poate fi doar în cereale / VIDEO

Interviu cu Gheorghe Gaberi, președintele Asociației Producătorilor și Exportatorilor de Struguri. Vorbim despre exportul scăzut din Republica  Moldova spre Rusia, despre creșterea exportului mărfurilor către UE, despre cauzele restricțiilor rusești, dar și alte teme legate de producători și exportatori.

Vocea Basarabiei: Vom vorbi despre recolta de struguri din acest an, 2022, dar și despre o sărbătoare care a devenit deja tradițională – Ziua Națională a Vinului – în Republica Moldova, pentru că suntem și în ajunul acestui eveniment. Dl Gaberi, cum descrieți dvs. situația din această toamnă? Ce recoltă se așteaptă de struguri, cât de îngrijorați sunt cei care produc strugurii că nu vor avea piață de desfacere? A fost o lecție acel embargou impus de Federația Rusă pentru producătorii de vinuri din Republica Moldova? Haideți să le luăm de la un capăt și să vorbim cum se prezintă astăzi situația. Auzim că cei care cresc strugurii sunt nemulțumiți că se vând la un preț mic. Anul acesta a fost unul benefic pentru această ramură?

Gheorghe Gaberi: A fost diferit. De aceea în continuare vom încerca să vorbim despre situația reală care s-a întâmplat în acest sector, fiindcă în primăvară am avut o perioadă foarte îmbucurătoare pentru sector, viile au iernat foarte bine, aveau un potențial de roadă foarte bun, viticultorii erau mulțumiți, fiindcă în anul trecut au vândut cel mai bine strugurii din ultimii zece ani. Au fost prețuri bune și chiar strugurii care nu erau valabili pentru a fi consumați în stare proaspătă au fost achiziționați de fabricile de vin, care s-au achitat pentru marfa achiziționată. Adică era o dispoziție bună până la venirea secetei, însă ei au îngrijit foarte bine plantațiile, de aceea am avut un potențial de roadă foarte bună care, cu regret, s-a diminuat după impactul secetei. A fost un an cu secetă foarte dură, când aproape trei luni la rând nu au căzut precipitații, mai ales în zona de sud a republicii, unde sunt amplasate majoritatea plantațiilor viticole. Când am ajuns la momentul recoltării, în afara de problema secetei au venit ploile și nu peste tot au adus bucurii, fiindcă o parte din struguri, îndeosebi cei de soiuri târzii au început să crape prin unele regiuni ale Republicii Moldova și a venit embargoul care a fost din nou declarat de Federația Rusă, de data aceasta și pentru strugurii de masă, fiindcă embargourile precedente nu se răsfrângeau asupra strugurilor, adică este prima dată când a fost interzis acest produs pentru piața Federației Ruse. Desigur că sarcina de rând cu problemele care s-au creat în regiune în legătură cu războiul, cu scumpirea substanțială a transportului, a carburanților, a inputurilor pentru vița-de-vie a crescut cheltuielile și a crescut și sine costul. Toți erau în așteptare că vor putea comercializa strugurii la un preț rezonabil, ca să-și răscumpere cheltuielile și să câștige măcar ceva.

Vocea Basarabiei: Dar care ar fi prețul rezonabil?

Gheorghe Gaberi: Costurile desigur că au crescut, cel puțin, cu 20-30 la sută. Strugurii, în special cei de masă, se produc în gospodării mici, care nu prea duc evidența cheltuielilor, mai ales ale celor de muncă, dar noi știm foarte bine, fiindcă am avut zeci de seminare pe parcursul acestui sezon, am avut întâlniri cu viticultorii direct în plantații și știm că au depus o muncă enormă pentru a crește o roadă bună și de o calitate înaltă. Desigur că acest supra-cost, care s-a creat în urma scumpirilor care au avut loc, a procesului de inflație trebuie cumva răscumpărat printr-un preț mai mare.

Vocea Basarabiei: Care-i astăzi prețul?

Gheorghe Gaberi: Prețul la ziua de azi nu diferă de prețul anilor trecuți. Până la acest moment, noi deja am exportat aproape 4.000 de tone de struguri din roada anului curent, în ultimele zece zile ale lunii august și în primele 12 zile ale lunii septembrie.

Vocea Basarabiei: Struguri de masă unde au fost exportați?

Gheorghe Gaberi: Struguri de masă au fost exportați pe piața a 11 state, dintre care pe prima poziție se situează România cu o cantitate de circa 1.250 de tone, după care urmează Polonia, Bielorusia, Ucraina, Țările Baltice etc.

Vocea Basarabiei: Dar 4.000 de tone e o cantitate relativ modestă?

Gheorghe Gaberi: E o cantitate comparabilă cu cea din anii precedenți, fiindcă în structura plantațiilor de viță-de-vie pentru masă la noi preponderent este soiul „Moldova”, un soi târziu, și vânzările principale se fac de struguri de acest soi, mai ales după depunerea lor la păstrare în depozitele frigorifice. De aceea, cu regret, aceasta este o constatare din varianta negativă, pentru că noi am defrișat foarte multe plantații de soiuri timpurii și în lunile august-septembrie exportăm cantități mai mici, dar strugurii de soiul „Moldova” au suferit foarte mult în urma secetei, bobițele sunt mult mai mici, lucru care, evident, le diminuează substanțial calitatea. Acolo unde am avut condiții de irigație, unde s-au efectuat lucrările la timp, mărimea boabelor este cea specifică pentru acest soi, avem o calitate foarte bună. La momentul actual avem plantații super-intensive, care sunt dotate cu sisteme de irigație, cu sisteme de protecție contra grindinei conduse după sistemul Pergola. Iată în aceste plantații avem struguri de o calitate foarte bună, dar achiziția s-a făcut la prețul de 10-12 lei, 13-14 lei pentru unele soiuri, însă s-a scumpit foarte mult costul ambalajului. Dacă o lădiță de lemn de 8 kilograme în trecut costa 8 lei, acum costă 15 lei, adică s-a dublat prețul la ladă. Deci, doi lei la kilogram pleacă pentru a acoperi costul ambalajului, nemaivorbind de alte articole de cheltuieli, care de asemenea sunt mult mai înalte.

Vocea Basarabiei: Dar care este capacitatea Republicii Moldova de a exporta struguri în stare proaspătă pe alte piețe?

Gheorghe Gaberi: Din roada nouă exportăm struguri începând cu a doua jumătate a lunii august și finalizăm în luna martie. Adică avem o cantitate de roadă care este păstrată în depozite frigorifice și se exportă în lunile de iarnă. Am avut exporturi bune în lunile ianuarie, februarie, până în martie din roada anului trecut, iar acum noi vorbim de cantitatea recoltată din roada anului curent.

Vocea Basarabiei: Dl Gaberi, ați spus ceva mai devreme că 4.000 de tone de struguri în stare proaspătă au fost deja exportați și această perioadă include lunile august și septembrie până astăzi, dar, în general, pe tot parcursul anului, pentru că sunt depozitate cantități mari și în frigidere se exportă mult mai mult, nu?

Gheorghe Gaberi: Desigur că se exportă. Maximumul înregistrat la export a fost de 80.000 de tone; în 2021 am exportat 79.500 de tone, adică avem un potențial de export de aproximativ 100.000 de tone, cu o roadă biologică mai mare, de 120-130.000 de tone de struguri de soiuri de masă. O parte se consumă pe interior, cea care nu corespunde standardelor de soiuri de struguri de masă este procesată la întreprinderile vinicole, însă acest potențial am sperat și chiar am declarat de multe ori, în primăvară au fost niște condiții ideale pentru ca să atingem acest nivel de 100.000 de tone la export, dar au apărut probleme atât subiective, cât și obiective.

Vocea Basarabiei: Dar cât se exportă pe piața Federației Ruse?

Gheorghe Gaberi: În anul 2021, pe piața Federației Ruse din 70.000 de tone au plecat 36.000 de tone, adică jumătate au fost exportate pe piața Federației Ruse. În ansamblu, noi am exportat în 30 de țări ale lumii, adică am diversificat piețele substanțial în ultimii zece ani.

Vocea Basarabiei: Anul acesta câți struguri s-au dus spre Rusia?

Gheorghe Gaberi: Din roada anului curent, spre Federația Rusă au plecat 176 de tone, până la instalarea embargoului, iar în continuare se efectuează exporturile prin întreprinderile înregistrate în raioanele din stânga Nistrului, însă nu-i doar problema interdicțiilor, este foarte complicată problema de logistică și de transport.

Vocea Basarabiei: Dar din aceste 4.000 de tone în Federația Rusă câte au ajuns?

Gheorghe Gaberi: Din roada anului curent, în Rusia au ajuns 176 de tone, în România – 1.236 de tone, în Bielorusia – 460, în Ucraina – 440, în Polonia – peste 300 de tone. Exporturile s-au efectuat preponderent în țările europene, pentru că noi exportăm și în alte regiuni ale lumii, inclusiv în Mongolia până la moment avem exportate 120 de tone din roada anului curent.

Vocea Basarabiei: În acest an, Uniunea Europeană a permis ca să fie exportată o cantitate mai mare?

Gheorghe Gaberi: Uniunea Europeană a majorat cota până la 44.000 de tone, adică posibilități de a exporta fără taxe există și chiar din primul an când a fost liberalizată piața Uniunii Europene noi am utilizat totalmente cota și am exportat peste cotă o cantitate aproape dublă, cu achitarea taxelor vamale. La moment avem această cantitate, este substanțială, cam jumătate din cât exportam, chiar mai mult de jumătate, care ar putea fi exportată fără taxe vamale, însă o problemă o reprezintă relațiile cu cumpărătorii. Trebuie de avut relații bune cu cumpărătorii și cu operatorii din cadrul acestor țări și trebuie de respectat foarte riguros cerințele vizavi de ambalare, de reziduurile de pesticide. De asemenea, tot ce ține de siguranța alimentelor este ceva foarte important și producătorii noștri trebuie să se încadreze în cerințele statelor Uniunii Europene.

Vocea Basarabiei: Dar cum se explică faptul că și România importă atâția struguri din Republica Moldova? De ce vă pun această întrebare? Pentru că și România este o țară unde se produc cantități suficiente de struguri.

Gheorghe Gaberi: Într-adevăr, România este un mare producător de struguri, dar România are un spectru de sortiment foarte redus. Cu regret, astăzi în structura plantațiilor, după ce s-au terminat strugurii de „Șasla”, care este unul din soiurile preferate de consumatorii români, deja nu mai există struguri în piață. De aceea în lunile de toamnă, până la Anul Nou, noi avem șanse să vindem acolo mulți struguri și facem acest lucru. Însă trebuie să ținem cont că mai mulți operatori din România care importă struguri îi vând nu doar în piața României, ci și în piața Uniunii Europene, acolo unde au centrele de distribuție și o parte pleacă și pe alte piețe.

Vocea Basarabiei: Admiteți revenirea pe piața Federației Ruse? Și în ce condiții s-ar putea totuși de reluat acest export pe piața rusă?

Gheorghe Gaberi: Să vedem care va fi situația cu acest conflict, lucrurile nu merg spre bine, din câte am mai văzut, dar există interesul la exportatori, există relații de lungă durată cu importatorii de acolo și chiar dacă s-a scumpit transportul  substanțial, adeseori revine aproape un dolar la un kilogram pentru transport, în situația în care noi vindem strugurii cu un dolar sau cu un euro pe kilogram, iar uneori chiar sub un dolar este prețul de livrare a strugurilor în această piață. Totuși sperăm că se vor menține aceste relații, fiindcă a fost o piață mare pentru strugurii noștri.

Vocea Basarabiei: Ministrul agriculturii a promis să întreprindă o vizită în Federația Rusă. Credeți că acest dialog ar putea să redeschidă piața Rusiei pentru Republica Moldova?

Gheorghe Gaberi: În presă am citit despre această intenție, care este una salutabilă, trebuie de avut relații, dar eu am colaborat foarte mulți ani cu instituțiile din Federația Rusă, acei care declară și anulează embargourile și cunosc foarte bine ceea ce îmi spuneau ei atunci, de unde vin indicațiile, fiindcă nu există probleme doar de ordin fitosanitar, din orișicare țară erau loturi de marfă rebutate din anumite motive, însă asta nu putea să se răsfrângă asupra întregii cantități de marfă.

Vocea Basarabiei: Amintim că dvs. ați fost și director general al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor și ați avut deseori discuții și cu cei de la Moscova, cu Rospotrebnadzor-ul. În general, ce explicații dau ei atunci când zic că instituie aceste restricții pentru produsele moldovenești? Câtă politică și cât comerț este în acest dialog?

Gheorghe Gaberi: Nu aș fi eu persoana care să aprecieze deciziile lor...

Vocea Basarabiei: Dar ați negociat...

Gheorghe Gaberi: Din păcate, aici mai mult este aspectul politic decât cel fitosanitar, întrucât drept confirmare pot servi raioanele din stânga Nistrului, care nu au serviciu fitosanitar, dar s-a decis că marfa de acolo poate fi exportată. Adeseori în discuțiile mele cu oamenii din aceste instituții le aduceam acest exemplu, eram rugat să-i sprijinim pe cei din Transnistria, ca să poată și ei exporta, dar pornind de la aceasta este clară decizia care a stat la temelia interdicțiilor. Chiar dacă au fost depistate uneori obiecții de carantină pentru Federația Rusă, mi-a fost foarte straniu să văd în lista lor și ambrozia, o plantă care n-a avut niciodată nimic comun cu fructele. Semințele de ambrozie pot nimeni în cerealele care se exportă și pot apărea unele probleme, însă nicidecum nu în fructe. De aceea sperăm că se va putea de ajuns la o înțelegere, pentru că noi am fost un furnizor de struguri foarte important pentru Federația Rusă și veneam acolo după ce se terminau strugurii din Uzbekistan, din Turcia, țări care aveau foarte mari volume de exporturi în această țară și noi veneam în lunile în care în piață lipseau strugurii. Ei sunt foarte bine cunoscuți și apreciați de consumatorii din Rusia și dacă autoritățile se vor gândi la cetățeni, cred că vor anula această interdicție.

Vocea Basarabiei: Apropo, experții și unii politicieni, unii lideri de opinie spun că instituirea acestor embargouri de către Federația Rusă înseamnă și lecții bune pentru Republica Moldova. S-au învățat aceste lecții?

Gheorghe Gaberi: Și-au învățat lecțiile și producătorii de struguri, și producătorii de vinuri, și producătorii de fructe, fiindcă numai așa au început să caute piețe de alternativă, niciodată nu a fost salutabil când peste jumătate din volumul de produse exportate revenea unei singure piețe, întrucât pot apărea diverse probleme de orișice ordin – politic sau de altă origine. De aceea, o piață diversificată este foarte binevenită și la moment chiar și merele care constituiau 90 la sută din exporturi către Federație Rusă, după începerea conflictului militar din Ucraina s-au activizat foarte serios exporturile în Golful Persic. În momentul de față, o delegație moldavă se află în Egipt, lumea caută și, luând exemplu de la vinificatori, reușește. Astăzi mi-a fost foarte plăcut să ascult știrea că vinurile noastre au ajuns în 90 de țări. Dacă cu strugurii de masă am ajuns în 30 de țări, după care a urmat, în premieră, piața Statelor Unite, anul trecut am exportat câteva loturi, vinurile de-a lungul acestor ani, după embargourile stabilite de către Federați Rusă, și-au găsit consumatorii în alte regiuni. Noi putem asigura o calitate înaltă, un gust specific și foarte plăcut la produsele noastre. Și atunci când le vor cunoaște, consumatorii le vor procura, așa cum se întâmplă acum cu prunele, care mai frecvent au ajuns în piața Germaniei și acum Germania devine o piață principală pentru acest produs. La fel se va întâmpla și cu strugurii.   

Autor

  • Ursu Valentina

    Moderatoarea emisiunii „Puncte de Reflecție”, dar și autoarea emisiunii „La firul ierbii”. A activat la Radio Europa Liberă din 2004 până în 2022. Anterior a muncit 17 ani la Radio Moldova. I s-a conferit Ordinul Republicii în 2009. Deținătoare a Medaliei „Om Emerit" din 1994. A scris în 1993 cartea „Râul de sânge", în care a inclus reportajele pe care le-a realizat în timpul conflictului armat de la Nistru (1992). Se regăsește printre cele 99 de femei ale Moldovei 2013. Omul Anului (2014) și (2021). Iar în 2014, președintele României i-a acordat Ordinul Național „Pentru Merit” - în grad de Comandor. A fost desemnată de cinci ori câștigătoarea Topului Jurnaliștii Anului.

Articole similare

spot_img

cele mai populare

Preluarea textelor de pe pagina www.voceabasarabiei.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.voceabasarabiei.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite și cele electronice vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia Vocea Basarabiei.