Invitatul emisiunii RADIOGRAFIA SĂPTĂMÂNII e Francesco Testa, profesor de filosofie din Italia
Vocea Basarabiei: (…)Noi am auzit foarte multe povești aici, în Republica Moldova, ale unor moldoveni care lucrează în Italia, care fac bani acolo, care stau ani de zile în diferite orașe ale Italiei, dar povești în care să vedem perspectiva italienilor asupra moldovenilor sunt mai puține. Tu ce știi despre moldovenii care lucrează în Italia, cum îi vezi tu, ca italian, pe acești moldoveni care muncesc acolo? În general, ce atitudine există acolo, în Italia, față de moldovenii care lucrează acolo?
Francesco Testa: Da, într-adevăr, sunt mulți moldoveni care lucrează în Italia, majoritatea muncesc în domeniul construcțiilor. Și sunt și relații mixte între italieni și moldoveni.
Vocea Basarabiei: Deci, căsătorii mixte între italieni și moldoveni?
Francesco Testa: Da. Dar ce mi se pare interesant e faptul că nu este o cunoștință mutuală foarte adâncă între italieni și moldoveni, chiar dacă moldovenii trăiesc în Italia și sunt în relații cu italienii, dar cunoștința reciprocă rămâne a fi superficială.
Vocea Basarabiei: Adică vrei să spui că moldovenii știu mai multe despre italieni decât italienii despre moldoveni?
Francesco Testa: Asta la sigur.
Vocea Basarabiei: Dar, să zicem, un antreprenor sau un angajator italian are acest interes să știe mai multe despre angajatul lui moldovean?
Francesco Testa: Nu neapărat, aș spune eu. Adică sunt niște oameni de afaceri care au venit și în Moldova, dar e ceva mai rar întâlnit, pentru că eu cred că asta depinde și de italieni care au niște stereotipuri despre oamenii care vin din Moldova sau din România. Sunt stereotipuri fixe că aceștia sunt oameni care lucrează în construcții sau româncele ori moldovencele care au grijă de bătrâni în Italia și aceste stereotipuri fixe trebuie să fie depășite.
Vocea Basarabiei: Un stereotip care ar fi, de exemplu?
Francesco Testa: Italienii sunt obișnuiți să se gândească că moldovenii și românii pot face numai aceste munci, adică, în afară de acest stereotip, habar nu au.
Vocea Basarabiei: Dar care este stereotipul, cum gândesc italienii?
Francesco Testa: Italienii consideră că moldovenii care vin în Italia se ocupă doar de aceste lucruri.
Vocea Basarabiei: Și, în fond, nu prea pot face altceva, să zicem așa?
Francesco Testa: Da, și e păcat, că cunoștința dintre italieni și moldoveni nu merge mai departe, nu e mai adâncă decât am văzut eu acasă, în Italia.
Vocea Basarabiei: Pentru că noi discutăm în această emisiune și foarte multe știri, iată o știre pe care vreau s-o discut cu tine, o știre recentă despre Daria Dughina, fiica lui Aleksandr Dughin, un ideolog al Kremlinului, a cărui fiică și-a pierdut viața după ce automobilul în care se afla a explodat zilele acestea în apropierea Moscovei. Dughin, de altfel, a fost de câteva ori în Republica Moldova, a fost invitat de fostul președinte Igor Dodon. Tu ce crezi despre această explozie, pentru că Kremlinul a spus că la mijloc ar sta serviciile secrete ucrainene, că ele au organizat atentatul, iar ucrainenii au spus că ei nu au nicio treabă cu acest atentat. Și vreau să te întreb: în Italia este cunoscut Aleksandr Dughin?
Francesco Testa: În Italia, Dughin e destul de cunoscut și sunt mulți simpatizanți ai lui în Italia, sunt unii politicieni și niște oameni de cultură. Oamenii de cultură italieni care au o simpatie pentru Dughin sunt oameni antiglobaliști, oameni care vor să apere Europa de un anumit dușman, care reprezintă un pericol pentru integritatea culturii europene.
Vocea Basarabiei: Globalismul ar fi un pericol, în opinia lor?
Francesco Testa: Da, în opinia lor, ar fi un pericol. Și atunci, acești oameni văd în Dughin un mare reprezentant al tradiționalismului și sunt niște politicieni care au avut relații destul de deschise cu Dughin, au fost invitați în Rusia și Dughin a fost invitat în Italia la niște conferințe. Și sunt politicienii de la extrema dreaptă sau de la latura xenofobă, care au același interes politic cu Dughin, de a apăra Europa de un eventual pericol. Acest fel de grupuri sunt simpatizanții dlui Dughin în Italia.
Vocea Basarabiei: Înțeleg că ei văd cumva ca un mare pericol această globalizare, probabil, îndărătul ei văd Statele Unite ale Americii ca un pericol, nu?
Francesco Testa: Eu cred că acești oameni nu văd că, de fapt, Dughin este un reprezentant al unei mari puteri, care este puterea rusească. Și această idee a unei lumi nu numai monopolare, asta nu înseamnă că va fi o lume neapărat multipolară. Și asta eu cred că este o neînțelegere pentru acești simpatizanți ai dlui Dughin.
Vocea Basarabiei: Deci, acești simpatizanți din Italia, probabil nu înțeleg foarte bine cum stau lucrurile legate de Rusia sau de interesele ruse?
Francesco Testa: Așa cred și eu și asta-i o mare problemă dacă ne gândim cum văd cei din Italia și Europa din Vest Europa din Est. E o misiune destul de mioapă. E o miopie dacă ne gândim și la războiul care a izbucnit în Ucraina, acum Europa s-a trezit, dar când a început totul în anul 2014 s-a spus câte ceva o zi-două și atât, după asta nu s-a mai spus nimic.
Vocea Basarabiei: Dar, uite, tot o știre recentă. Maia Sandu la Forumul European din Austria a spus că „Ucraina nu luptă doar pentru a-și apăra libertatea și independența, ci ne apără pe noi toți. Moldova și Uniunea Europeană trebuie să sprijine Ucraina prin întărirea spatelui frontului”. Și tot ea a spus că Moldova e o țară mică și prea multe nu poate să facă. În Italia în ce măsură există convingerea că trebuie ajutată Ucraina?
Francesco Testa: Această convingere, de fapt, e foarte adâncă.
Vocea Basarabiei: Există?
Francesco Testa: Există și italienii s-au sensibilizat foarte mult în această privință pentru ajutorul Ucrainei și guvernul italian, dar nu numai cel italian, ci toate guvernele din Europa au simțit că lupta Ucrainei este o luptă și pentru apărarea Europei. Întrebarea este: până la ce punct această sensibilitate și acest sprijin vor merge? Eu cred că Europa vrea să sprijine Ucraina până la un anumit punct.
Vocea Basarabiei: Până la care anume?
Francesco Testa: Sunt niște interese (toți știm asta) economice cu Rusia și eu cred că…
Vocea Basarabiei: Italia e dependentă de gazele rusești?
Francesco Testa: Da! Și am avut în ultimele 3-4 luni o scumpire foarte substanțială a prețului la gazele naturale. Aceasta este esența întrebării, adică până la ce punct? Sunt niște interese pe care le are Italia, dar nu numai Italia cu Rusia și asta a fost o temă importantă la noi, în Italia, dacă vrem să fim independenți de gazul care vine din Rusia.
Vocea Basarabiei: Deci au fost dezbateri, discuții la tema asta?
Francesco Testa: Adică pentru a găsi un alt izvor de gaze, asta durează.
Vocea Basarabiei: Și e dispusă Italia să meargă pe această cale de a renunța la gazele din Rusia?
Francesco Testa: Teoretic, da, dar asta durează mult, asta au spus politicienii din Italia, nu e ceva ce poți să schimbi într-o zi sau în șase luni.
Vocea Basarabiei: E clar. Dar ei vor să pornească pe această cale?
Francesco Testa: Asta a fost ideea, da.
Vocea Basarabiei: OK! Să revenim la percepția pe care o au italienii despre moldovenii care lucrează acolo. Tu spuneai despre cuplurile mixte, există foarte multe cupluri mixte, italieni căsătoriți cu moldovence. Dar tu spuneai că, bunăoară, un patron sau un om de afaceri nu cunoaște prea bine și n-are interes să cunoască cultura moldoveanului care lucrează pentru el. Dar în cazul unei familii mixte, aici interesul ar trebui să fie mai mare, nu?
Francesco Testa: În familiile mixte, da, dar ceea ce am remarcat eu: sunt multe cupluri care sunt mai în vârstă și atunci nu vorbim despre copii. Firește, dacă sunt copii, acolo e diferit, avem o educație, de fapt, bilinguală și biculturală – italiană și moldavă. Dar eu am remarcat și multe cupluri cu bărbați mai în vârstă și când nu e vorba de copii, atunci e ceva superficial și asta am remarcat și în România. Poate ar fi în interesul… Adică, muncitorii care se duc în Italia nu au interes să se vorbească despre țara lor, e un fel de mentalitate a gastarbeiterilor, cum se spune în limba germană, gastarbeiteri ca italienii care s-au dus în Germania în anii ‘50 sau ‘60. Nu au interes să vorbească despre cultura lor și acesta-i un păcat, adică ar fi bine dacă culturile s-ar amesteca un pic mai mult, căci comunitatea de limba română în Italia e foarte mare, cea mai mare pe care o avem în Italia.
Vocea Basarabiei: Din câte știu, 1 milion și vreo 300 de mii de români și moldoveni ar fi acolo.
Francesco Testa: Cea mai mare comunitate de români/moldoveni în Italia este la Torino.
Vocea Basarabiei: Au existat cazuri de-a lungul timpului când cei veniți din România și din Republica Moldova comiteau niște infracțiuni, să zic? Am citit în presă tot felul de cazuri de acestea. Infracțiunile acestea nu inflamau spiritele italienilor? Adică în ce măsură ele puteau să influențeze atitudinea italienilor față de români și moldoveni?
Francesco Testa: Asta s-a întâmplat în anii 2008-2009? Eu cred că atunci când România a intrat în Uniunea Europeană, valul de migrare a fost mare și asta întotdeauna se întâmplă așa. Când italienii au migrat în America sau în Rusia, au fost și italieni corecți, dar și italieni care nu au fost corecți. Acum aceste probleme s-au rezolvat, cred că un an au fost un fel de tensiuni între italieni și comunitatea de limba română, dar asta s-a rezolvat.
Vocea Basarabiei: S-au aplanat disensiunile, nu se mai generalizează, adică nu se trece de la un caz individual la întreaga comunitate?
Francesco Testa: Încă mai este o generalizare care a fost și în anii 2008-2009 și în această generalizare intră: „român”, „limba română” și „comunitatea romilor” și italienii habar nu au despre amestecul cultural care este în România și în Moldova, care nu sunt numai români, sunt și alte minorități aici. În Moldova, de exemplu, sunt și ruși, ucraineni, polonezi, găgăuzi romi ș.a.m.d. despre care italienii habar nu au. Adică italienii care au relații cu această parte a Europei sunt OK, dar majoritatea, opinia publică nu cunoaște nimic despre acest amestec cultural.
Vocea Basarabiei: Dar pentru că tot l-am pomenit pe Aleksandr Dughin și acest caz tragic petrecut cu fiică-sa, apropo, el a făcut o declarație după moartea fiicei, în care spunea: „Avem nevoie de victorie, învingeți, vă rog”. Cred că era un mesaj adresat soldaților ruși. Deci se pare că războiul va dura. Cât crezi că poate dura acest război cu Ucraina?
Francesco Testa: Eu cred că poate dura ceva timp, nu e ceva de scurtă durată. Mulți în Europa de Vest au crezut că se va rezolva într-o lună, dar eu nu cred așa. Și dacă ne gândim la cuvintele dlui Dughin, e clar că este o afirmație ideologică și nu doar ideologică, este o lume care luptă împotriva altei lumi, așa, un fel de război și cultural.
Vocea Basarabiei: El se poziționează cumva în apărătorul unei civilizații, un alt mod de a trăi?
Francesco Testa: Un alt fel de civilizație, asta-i foarte clar. Un fel de civilizație rusească tradițională care apără această parte a lumii împotriva pericolului americanizării sau globalizării. (…)
