Reporteri fără Frontiere: Coronavirus n-ar fi devenit pandemie, dacă presa chineză ar fi fost liberă

26 Martie 2020 15:27 250 0

O cronologie făcută de Reporters sans fronieres combinată cu un studiu britanic arată că numărul cazurilor de coronavirus din China ar fi fost mai puține cu aproape 90%, iar lumea n-ar mai fi avut de-a face cu o pandemie.

Dacă mass media din China ar fi fost liberă, coronavirusul nu ar fi devenit pandemie, potrivit analizei pe care a publicat-o Reporteri fără Frontiere, Reporters sans frontieres, RSF. Ipoteza de la care pleacă studiul publicat de Reporteri fără froniere se bazează pe o cercetare a Universității Southampton, potrivit căreia numărul cazurilor de coronavirus din China ar fi putut fi redus cu 86% dacă măsurile de luptă împotriva epidemiei, luate în China începând din 20 ianuarie, ar fi fost puse în aplicare cu două săptămâni mai devreme.

Cronologia apariției în mass-media din China a informațiilor despre pandemia coronavirus:

18 octombrie: presa chineză ar fi putut relata despre rezultatele înfricoşătoare ale simulării unei pandemii

Centrul Johns Hopkins pentru securitatea sanitară, în parteneriat cu Forumul economic mondial şi cu Fundaţia Bill & Melinda Gates, a efectuat în 18 octombrie 2019 o simulare cu o pandemie de coronavirus şi a alertat comunitatea internaţională despre rezultat: 65 de milioane de morţi în 18 luni.

Dacă internetul chinez nu era izolat de un sistem elaborat de cenzura electronică şi jurnaliștii nu erau constrânși să urmeze instrucţiunile Partidului Comunist, publicul şi autorităţile s-ar fi interesat fără îndoială de această informaţie provenind din SUA şi care se făcea ecoul epidemiei de SARS, sindromul acut respirator sever, care provocase peste 800 de morţi şi afectase 8.000 de persoane, în special în China, în 2003. 

20 decembrie: autorităţile oraşului Wuhan i-ar fi informat pe jurnalişti

La o lună de la primul caz documentat, oraşul Wuhan avea deja 60 de bolnavi afectaţi de o pneumopatie necunoscută asemănătoare SARS, în contextul în care mai mulţi oameni frecventaseră o piaţă de peşte. În pofida situaţiei, autorităţile nu consideră util să comunice aceste informaţii presei.

Dacă autorităţile nu ascundeau presei existenţa unui început al epidemiei legate de o piaţă foarte populară, publicul ar fi încetat, poate, să frecventeze acest loc înainte de închiderea sa oficială, la 1 ianuarie.

25 decembrie: doctoriţa Lu Xiaohong şi-ar fi putut împărtăşi temerile presei

Medicul Lu Xiaohong, directoarea Departamentului de gastroenterologie al spitalului nr.5 din oraşul Wuhan, aude vorbindu-se despre cazul de infecţie care afectează personalul medical încă din 25 decembrie şi suspectează încă din prima săptămână a lunii ianuarie că infecţia este transmisibilă de la om la om.

Dacă sursele jurnaliştilor în China nu riscau sancţiuni grave, care puteau merge de la un blam profesional la pedepse grele cu închisoarea, doctoriţa Lu Xiaohong şi-ar fi asumat fără îndoială responsabilitatea de a alerta presa, forţând autorităţile să acţioneze cu trei săptămâni mai devreme decât au făcut-o.

30 decembrie: apelul medicilor prin sistemul de alertă rapidă putea fi preluat de mass-media, într-o țară democrată

Directoarea serviciului de urgenţe al spitalului central din Wuhan, Ai Fen, şi un grup de medici lansează alerta pe internet din 30 decembrie. Opt dintre ei, între care doctorul Li Wenliang, decedat între timp în urma maladiei, vor fi reţinuţi de poliţie în 3 ianuarie pentru că ar fi făcut să circule "zvonuri false".

Dacă, de la această dată, presa şi reţelele de socializare ar fi putut prelua liber informaţia transmisă de lansatorii de alertă, publicul ar fi luat cunoştinţă de pericol şi ar fi făcut presiuni asupra autorităţilor pentru ca acestea să ia măsuri pentru limitarea răspândirii virusului.

31 decembrie: reţelele de socializare ar fi retransmis în China alerta oficială

China alertează oficial Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) la 31 decembrie, dar obligă în acelaşi timp aplicaţia mobilă WeChat să cenzureze un mare număr de cuvinte-cheie care se refereau la epidemie.

Fără cenzură, reţeaua de socializare WeChat, care numără 1 miliard de utilizatori activi în China, ar fi putut permite jurnaliştilor să difuzeze reportaje şi sfaturi de profilaxie contribuind la o mai bună respectare a regulilor preconizate de autorităţile din domeniul sănătăţii.

5 ianuarie: presa ştiinţifică ar fi difuzat mai devreme genomul coronavirusului

Echipa profesorului Zhang Yongzhen de la Centrul Clinic de Sănătate Publică din Shanghai reuşeşte să izoleze virusul încă din 5 ianuarie, dar autorităţile par reticente să publice secvenţa genomului. La 11 ianuarie, ziua în care China confirmă primul său deces din cauza virusului, cercetătorii fac să se scurgă informaţia spre platforme cu sursă deschisă, ceea ce va provoca închiderea laboratorului drept represalii.

Dacă autorităţile chineze ar fi jucat cartea transparenţei, ele ar fi comunicat imediat secvenţierea genomului coronavirusului presei ştiinţifice, permiţând comunităţii internaţionale să câştige timp preţios în cercetările sale pentru a pune la punct un vaccin.

13 ianuarie: comunitatea internaţională ar fi anticipat riscul unei pandemii

Primul caz de infecţie cu coronavirus în afara Chinei este înregistrat în Thailanda pe 13 ianuarie la o turistă chineză originară din Wuhan.

Dacă, la această dată, mass-media internaţionale ar fi avut un acces complet la informaţiile deţinute de autorităţile chineze despre amploarea epidemiei, este probabil că comunitatea internaţională ar fi înţeles dimensiunea crizei şi ar fi anticipat mai bine riscul unei propagări a epidemiei în afara Chinei, evitând - poate - transformarea sa în pandemie.

Sursa: romania.europalibera.org

 

 

© 2018 Vocea Basarabiei

Autentificare

Utilizator *
Parola *
Ține-mă minte