Republica Moldova ar trebui să instituie funcția de Ombudsman pentru afaceri

03 Februarie 2021 12:40 183 0 Ultima modificare 12 Februarie 2021 22:45

Republica Moldova are posibilitatea să preia, din varietatea de reglementări internaționale, pe cele mai oportune sistemului administrativ național, ca în final să instituie funcția de Ombudsman pentru afaceri, ca metodă de protecție a mediului de afaceri. În acest sens, Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” a elaborat un studiu privind practicile internaționale de organizare și de activitate ale Ombudsmanului pentru afaceri, în rezultatul analizei legislației țărilor care au instituit funcția de Ombudsman pentru afaceri.

Studiul a analizat reglementările și practicile în ceea ce privește numirea în funcție, modalitatea de organizare a activității, competențele, metodele de sesizare de către un agent economic, acțiunile și rezultatele examinării sesizărilor. Acesta ar urma să se ocupe de problemele oamenilor de afaceri, să protejeze businessul și să reacționeze când le sunt încălcate drepturile sau lezate interesele în rezultatul acțiunilor, inacțiunilor și deciziilor autorităților publice.

A fost analizată practica și legislația din 21 țări comparabile cu Republica Moldova în ce privește sistemul administrației publice. Dintre acestea, doar opt au instituit un Ombudsman pentru business: Australia, Ucraina, Georgia, Federația Rusă, Kazahstan, Uzbekistan, Kârgâzstan și Polonia. Armenia are o direcție în cadrul aparatului Ombudsmanului pentru drepturile omului, care se ocupă de cazurile businessului.

Studiul arată că modalitatea de numire a Ombudsmanului pentru afaceri este diferită de la țară la țară. Responsabil de numire a Ombudsmanului pentru afaceri poate fi Președintele țării, Guvernul, Prim – Ministrul, comunitatea de afaceri, ministrul de resort, Președintele Parlamentului, fie un Consiliu de supraveghere compus din miniștri, instituții financiare internaționale sau asociațiile de afaceri din țară. Perioada de numire variază de la 4 la 5 ani, fiind și exemple de state care nu au prevăzut expres o perioadă limită de numire.

Candidatul la funcția de Ombudsman pentru afaceri trebuie să dispună de studii universitare juridice sau economice, de o anumită experiență profesională, în mod special în apărarea drepturilor și intereselor businessului și în desfășurarea activității de afaceri. Unele țări au prevăzut cerințe legate de valori, integritate și persoană, precum lipsa condamnărilor penale, neimplicarea în scandaluri și litigii de corupție, existența standardelor morale înalte.

Majoritatea practicilor analizate stabilesc ca și condiție obligatorie existența cetățeniei statului respectiv. În unele state e suficientă îndeplinirea condiției de locuire pe teritoriul țării nu mai puțin de 5 ani până la numirea în funcție, fie chiar acordată posibilitatea și cetățenilor din alte țări să devină Ombudsmani pentru afaceri al acestui stat. Totodată, au fost identificate anumite incompatibilități cu funcția dată, cum ar fi neexercitarea a oricărei alte funcții remunerate.

Cele mai des întâlnite temeiurile de încetare a mandatului de Ombudsmanul pentru afaceri se referă la situațiile de imposibilitate a exercitării funcției din motive de boală, exercitarea de activități incompatibile cu funcția, neexercitarea sau încălcarea obligațiunilor, comportament necorespunzător, absența unei perioade de la serviciu sau intrarea în vigoare a unei hotărâri judecătorești definitive de condamnare.

Una dintre funcțiile de bază ale Ombudsmanului pentru afaceri este de a informa autoritățile publice despre neregulile constatate în funcționarea acestora, dar și de înaintare a recomandărilor pentru înlăturarea cauzelor care au dus la încălcarea drepturilor și intereselor businessului. Acesta are competențe de a se implica în procesul de elaborare a politicilor publice, care se referă la activitatea antreprenorială sau care pot afecta principiile desfășurării activităților economice și interesele agenților economici.

Ombudsmanul pentru afaceri poate emite avize asupra proiectelor de acte normative examinate de către autoritățile publice, poate înainta recomandări autorităților competente privind elaborarea politicilor publice și are dreptul de înainta proiecte de acte normative și chiar proiecte de legi. Pentru a stopa efectele și consecințele unui act normativ care dăunează businessului, unele țări au acordat Ombudsmanului pentru afaceri dreptul de a propune suspendarea, revocarea/anularea hotărârilor și dispozițiilor Guvernului.

Unele modele îi acordă posibilitate de a sesiza autoritățile publice care au drept de sesizare la Curtea Constituțională. Alte modele acordă un rol consultativ Ombudsmanului în Curtea Constituțională referitor la neconstituționalitatea unor norme ce au tangență cu businessul. Există și țări care acordă Ombudsmanului dreptul de a se adresa direct la Curtea Constituțională.

În unele state Ombudsmanul pentru afaceri este funcționar plătit din bani publici, fie remunerat din resursele financiare ale partenerilor de dezvoltare, fie îi este achitat salariul de către asociația națională a întreprinzătorilor. De regulă, este asigurat cu personal și consultanți, care îl ajută în realizarea funcțiilor sale, inclusiv poate avea adjuncți.

Exemplele aduse arată că agenții economici au la dispoziție mai multe modalități de sesizare a Ombudsmanului pentru afaceri, prin depunerea unei cereri în scris, prin poșta electronică, prin intermediul rețelelor de socializare sau chiar în mod verbal. În unele țări acesta are competența de a se autosesiza și a începe o investigație dacă află din alte surse despre încălcarea drepturilor agenților economici. Ombudsmanului îi este garantat accesul liber în sediul oricărei instituții publice, inclusiv în locurile de detenție și executarea pedepselor.

Pentru realizarea eficientă a funcțiilor sale, Ombudsmanului îi pot fi acordate anumite garanții, în mod special imunitatea de a fi reținut, arestat, în privința lui nu poate fi inițiată urmărirea penală și/sau contravențională fără acordul unor autorități publice, inclusiv nu pot fi efectuate măsuri speciale, precum percheziția automobilului, locuinței și alte măsuri.

Acest studiu a fost elaborat in cadrul proiectului „Suportul societății civile acordat Parlamentului Republicii Moldova în promovarea reformelor economice și evaluarea agențiilor independente de reglementare”, sprijinit financiar de către Fundația Soros Moldova.

Fundația Soros Moldova promovează valorile societății deschise, sprijină democrația, susținând ideile inovative și încurajând vizionarii, care produc schimbări pozitive, pentru ca Moldova să devină un loc mai bun pentru trai.

Responsabilitatea pentru conținutul acestei publicații aparține autorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros.

© 2018 Vocea Basarabiei

Autentificare

Utilizator *
Parola *
Ține-mă minte