Vocea Basarabiei: Discutăm cu președintele Partidului Platforma Demnitate și Adevăr, Dinu Plîngău, fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Mulțumim mult că ați dat curs invitației noastre să avem această discuție acum când situația social-politică cum o definiți?
Dinu Plîngău: Complicată.
Vocea Basarabiei: De ce e complicată?
Dinu Plîngău: Trăim vremuri complicate și în mare parte sunt complicate din cauza contextului global și acest război început de Federația Rusă în Ucraina afectează foarte multe domenii. Nu este de invidiat soarta guvernării, pentru că se confruntă și noi ca stat ne confruntăm cu multiple crize de diversă natură. Avem și criza de securitate, am urmărit toată lumea îngrozită știrile de ieri despre survolarea spațiului aerian al Republicii Moldova de niște rachete rusești, avem și criză economică, și criză energetică, și o situație post-pandemică. Deci ne confruntăm cu multiple crize și, evident, în această situație sunt binevenite expertizele și efortul tuturor oamenilor care au ce spune sau au ce propune pentru a depăși mai ușor situația în care ne-am pomenit.
Vocea Basarabiei: Dar toate aceste dosare de criză trebuie să le administreze guvernarea, guvernarea are majoritatea în parlament, PAS-ul este cel care astăzi ține frâiele puterii și, totuși, foarte multe critici se îndreaptă către guvernare. Sunt justificate aceste critici?
Dinu Plîngău: Sunt justificate criticile, pentru că, așa cum ați menționat și dvs., partidul care se află astăzi la guvernare deține întreaga putere în stat și la mai multe capitole, evident, noi observăm anumite lacune atât în comunicare, cât și în gestionarea anumitor segmente întregi. Unele motive din care suntem într-o situație complicată sunt condițiile obiective în care ne-am pomenit, iarăși din cauza contextului global, dar sunt și domenii care nu țin tocmai de responsabilitatea acestui context internațional. Pot să vă dau doar un exemplu: justiția. Acolo cu o majoritate parlamentară, cu un întreg cabinet de miniștri, cu oameni numiți asumat în funcțiile-cheie din sistemul respectiv poate fi făcută ordine.
Vocea Basarabiei: Dar ce ordine trebuie făcută și întârzie?
Dinu Plîngău: Nouă ni s-a promis reforma justiției, inclusiv unul din mecanismele care s-au propus a fost susținut și noi. Deci, noi din start, o perioadă foarte îndelungată ca partid politic nu ne-am expus critic pe modul în care a început a acționa guvernarea, pentru că le împărtășim mesajele. Nu cred că este cineva în Republica Moldova care nu ar împărtăși mesajul luptei împotriva corupției, doar că în mare parte criticile care au început a parveni din partea noastră se datorează mai multor numiri în funcții-cheie în sistemul respectiv a oamenilor compromiși, a oamenilor asupra cărora planează suspiciuni de corupție. Deci nu vedem o schimbare esențială. Un sistem este compus din norme și este compus din oameni și la ambele capitole noi vedem grave abateri de la principiile în care am sperat și am pornit cu toții atunci când ne-am implicat în politică.
Vocea Basarabiei: Sunteți preocupat și de problemele social-economice din țară. Haideți să vorbim despre această dorință a Partidului Platforma Demnitate și Adevăr de a-i ajuta pe cei de la guvernare să facă ordine în domeniul social, mai ales acum, pe timpul sezonului rece, toamnă, iarnă, primăvară, urmează înainte 5 luni de frig și mai ales cum se va depăși această criză energetică. Dvs. rămâneți la părerea că mecanismul nu a fost inițial corect promovat? După ce ați venit dvs. cu soluții, cei de la guvernare au plecat urechea, mă refer la Ministerul Muncii și Protecției Sociale, și acum ce ne puteți spune, e corect acest mecanism?
Dinu Plîngău: Haideți să spunem așa, noi nu vrem să ajutăm guvernarea, ei se pot ajuta și singuri. Noi, pur și simplu, urmărim atent mai multe domenii și activitatea mai multor miniștri sau deputați și atunci când se vine cu anumite inițiative sau noi venim cu anumite inițiative sunt doar din cauză că noi credem că așa va fi mai bine și vrem în situația asta de criză chiar să venim cu niște propuneri și niște soluții pe care le credem mai binevenite.
Vocea Basarabiei: Dar propunerile vin în ajutor, nu?
Dinu Plîngău: Pentru Republica Moldova, inclusiv în contextul în care propunerile noastre au fost auzite de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, sigur că nouă nu ne rămâne decât să ne bucurăm, pentru că e un mecanism care și guvernul a confirmat că este mai bun. Sigur că ne-am fi dorit ca mai multe propuneri să fie îndeplinite, pentru că propunerile noastre nu sunt ieșite din comun, de genul că dăm la fiecare om câte 10.000 de lei în fiecare lună în calitate de compensație, ci sunt niște soluții care țin cont de contextul în care ne aflăm și de buget.
Vocea Basarabiei: Poate e bine să spuneți aceste soluții pe care le-ați avansat dvs.?
Dinu Plîngău: Fiecare coleg de-al meu din birou are în gestiune o anumită responsabilitate pe un anumit domeniu, lucrăm exact pe formula pe care am lucrat ca fracțiune în parlament. Spre exemplu, dacă vorbim de dl Moțpan și dl Boișteanu, ei sunt responsabili de domeniul securității, au responsabilitatea să urmărească tot ce se întâmplă și, respectiv, au atras atenția la câteva probleme, dacă vorbim de securitatea națională, mai ales că dl Chiril Moțpan are și experiență, fiind ex-președinte al Comisiei Naționale pentru Securitate și Ordine Publică, deci avem oameni cu experiență. Dl Vovc la fel a avut o comunicare cu dl Spatari și, din câte cunosc, și cu Dan Perciun și vine cu proiecte și inițiative pe domeniul social legate de compensații, urmărește în paralel și lucrurile care se întâmplă în domeniul sănătății, că și acolo lucrurile iarăși nu ne bucură prea mult.
Vocea Basarabiei: Adică, ce ar însemna, că lucrurile stau prost și acolo?
Dinu Plîngău: Evident că ne-am dori îmbunătățirea sistemului medical. Eu nu cred că cineva în Republica Moldova este satisfăcut de serviciile mai multor servicii care se prestează în spitalele noastre. Lucrurile trebuie îmbunătățite, evident. Pe de o parte, inclusiv această pandemie a determinat factorii de decizie de la Chișinău să majoreze salariile, să încerce să mențină medicii în Republica Moldova, pe de altă parte, condițiile și utilajul au rămas neschimbate, acolo trebuie de investit foarte serios.
Vocea Basarabiei: Și dvs. credeți că acum sunt suficienți bani ca să fie îmbunătățită situația, mai ales când e vorba de înzestrarea cu utilaj modern, performant în instituțiile sanitare?
Dinu Plîngău: Sigur că da. Nu totul deodată, dar trebuie să înceapă procesele. Dacă eu o să vă dau niște exemple de cheltuieli nejustificate care s-au făcut în ultima perioadă, erau suficiente ca vreo 3 spitale să fie…
Vocea Basarabiei: Dar care sunt aceste cheltuieli nejustificate?
Dinu Plîngău: Ca o generalizare, noi avem o deschidere fără precedent din partea Occidentului, partenerilor externi. În primul rând, asta se datorează contextului tensionat. Dacă o să vorbiți cu unii ambasadori ai Republicii Moldova, ei au să confirme că până nu demult trebuiau să bată foarte mult la uși, fiindcă Republica Moldova fiind o țară mică și săracă nu prea conta pe agenda internațională. În acest context s-au deschis foarte multe uși. Evident, există și o credibilitate în special din partea președintei Republicii Moldova, care are contacte bune. Am lăudat prestația și activitatea ministrului Popescu, deci pe partea aceasta există o activitate destul de bună. Pe de altă parte, trebuie să înțelegem că anumite finanțări, despre care s-a vorbit și s-a speculat foarte mut, nu se transmit direct în bugetul public național. Sunt proiecte care trebuie implementate și lucrul acesta nu se aplică doar față de Republica Moldova, ci față de orice stat al Uniunii Europene. Iată la capitolul implementării acestor proiecte în care vin bani, și bani foarte mari, randamentul implementării este doar de 8%.
Vocea Basarabiei: Care sunt aceste proiecte?
Dinu Plîngău: Fiecare minister are portofoliu separat. Eu vă dau doar un exemplu. Țineți minte, a fost demisă ministra mediului? Dincolo de exprimarea nereușită și neinspirată a dumneaei, după care și-a anunțat demisia, au existat și foarte multe probleme legate de eficiența dumneaei în calitatea sa de ministră, chiar dacă astăzi o să încerce să se victimizeze, că a fost transferat acest minister într-un magazin de lemne, dar din informațiile pe care noi le deținem de la Uniunea Europeană portofolii erau în jur de 100 de milioane de euro pe proiecte legate de mediu. Dvs. știți bine politica Uniunii Europene când e vorba de protecția mediului. Implementare – zero. Majoritatea banilor vin pe consultanță, care iarăși deseori se contractează consultanți din exterior și banii se întorc înapoi în exterior, deci randamentul lasă de dorit la capitolul implementării. Dacă vorbim și de economisirea banilor din alte surse, uitați-vă ce s-a întâmplat cu dosarul energetic. Sigur că sunt și motive obiective, dar răspuns la orice întrebare nu poate fi războiul și nu poate fi situația tensionată și faptul că Federația Rusă folosește gazul ca armă politică sau de altă natură. Sunt în istoria globală precedente în care războiul energetic și războiul economic au câștigat războaie per general, dar noi suntem în faza în care am constatat foarte multe probleme legate de gestiune, care au prejudiciat bugetul.
Vocea Basarabiei: Care sunt aceste probleme?
Dinu Plîngău: Iarăși o să mă acuze cineva că am venit doar să critic, dar noi despre aceste probleme am început a vorbi încă atunci când era foarte greu de criticat, mai ales pe cei care administrează domeniile respective. În primul rând, începând cu negocierea, noi am început a vorbi încă în luna august a anului trecut despre problemele respective și potențialele probleme care pot apărea în legătură cu această eventuală criză, dar n-o să mă refer absolut la toate chestiile, doar la cele financiare, despre restul s-a discutat foarte mult în spațiul public. Nouă timp de un an ni s-a spus că contractul cu Gazprom-ul nu a fost modificat, ca astăzi să apară în public versiunea contractului și să se confirme că, da, într-adevăr au fost modificate anumite clauze contractuale, în primul rând legate de tranzitul gazului, noi plătim în plus, și legate de livrarea gazului pentru regiunea transnistreană, iarăși niște bani care se pun în contul contribuabililor.
Vocea Basarabiei: Am adresat aceste întrebări și experților în domeniul energetic și ei au spus că nu văd o mare diferență între ceea ce a fost și ceea ce este.
Dinu Plîngău: Pur și simplu mă miră opinia experților. Eu am ascultat și opinia dlui Ceban de la Moldovagaz și el spunea că noi cheltuim lunar în jur de două milioane de dolari suplimentar anume pentru această clauză contractuală, fiindcă e o condiție impusă ca și cum de Gazprom, asta în condițiile în care ei s-au lăudat că toate condițiile sunt ale Republicii Moldova. Două milioane de dolari pe lună pentru o companie cum este Gazprom-ul sunt necesare, dar, iaca, moldovenii și Guvernul Republicii Moldova nu au nevoie de aceste două milioane de dolari pe lună, noi suntem mult mai bogați ca Gazprom-ul, probabil, și ca Federația Rusă.
Vocea Basarabiei: Asta vă referiți la clauza care prevede tranzitul?
Dinu Plîngău: Da, care prevede tranzitul și justificările unor experți ca și cum suma de două milioane de dolari pe lună este o sumă infimă față de sumele pe care noi le plătim pentru gaz. Deci, Gazprom-ului îi trebuie două milioane de dolari pe lună, dar nouă nu ne trebuie? Asta așa, ca o remarcă. A doua este o prevedere contractuală legată de acest audit și anterior legată de nemodificarea la timp a cadrului normativ astfel încât să fie ajustat tariful. Noi am acumulat anul trecut în jur de 600 de milioane de lei doar din cauză că nu au fost făcute modificări la cardul normativ în urma semnării contractului cu Gazprom și astăzi când noi trebuia să plătim un preț mai mic, plătim cu 5 lei mai mult decât ni s-a promis.
Vocea Basarabiei: Și dvs. credeți că s-ar fi putut negocia un preț mai bun la importul de gaze rusești?
Dinu Plîngău: Se putea încerca. Uitați-vă, Federația Rusă n-a avut absolut nicio problemă să ardă gaz la hotarele unor țări. Deci, Republica Moldova sub aspectul economic nu reprezintă absolut niciun interes pentru Federația Rusă.
Vocea Basarabiei: Nu reprezintă Moldova interes pentru Federația Rusă?
Dinu Plîngău: Nu, absolut. Sunt două interese pentru Republica Moldova din partea Federației Ruse: regiunea transnistreană și faptul că acum este un blocaj internațional. Ei au să caute mai devreme sau mai târziu niște parteneri în persoana unor state, probabil ca Republica Moldova. Acum ceea ce spun eu despre punctul nostru forte, regiunea transnistreană. Regiunea transnistreană de fiecare dată a fost un mare-mare impediment pentru ca noi să mergem într-o direcție pe care noi, suveranii, ne-o asumăm – integrarea europeană. Federația Rusă poate lua oricând o decizie pur și simplu să închidă robinetul la gaz, poate invoca și faptul că nu au fost respectate toate condiționalitățile contractului, dar mai degrabă este o asumare vădit politică, pentru că Republica Moldova foarte des nu l-a respectat și nu l-a respectat nici Federația Rusă de-a lungul timpului. Toată schema aceasta cu aprovizionarea energetică a Republicii Moldova nu este în baza unui cadru normativ legal, ca să înțeleagă toată lumea, este o mare-mare schemă. Spre exemplu, Federația Rusă prin intermediul Gazprom-ului ne propune anumite facilități, condiții pentru a procura gaz și aici este vorba de negociere, în schimb, Republica Moldova se obliga să dea gaz regiunii transnistrene, să închidă ochii la faptul că ei nu plătesc, Federația Rusă spunea că „voi în schimb o să primiți energie electrică mai ieftină”, care practic aparține tot lor. Deci, este o mare-mare schemă și ai noștri spun: „Da, OK, nu este legal, nu funcționăm conform cadrului normativ și închidem ochii la legile pe care le votăm noi în parlament”, dar, în schimb, de-a lungul timpului și asta trebuie s-o recunoaștem că nu-i ceva ieșit din comun, politicieni și întregi partide politice au fost finanțate din această schemă.
Vocea Basarabiei: Dar ce înseamnă „în parlament s-a închis ochii”?
Dinu Plîngău: Toți închid ochii. Situația e mult mai complicată.
Vocea Basarabiei: Concret, când s-au închis ochii și la ce?
Dinu Plîngău: Peste 30 de ani de când suntem stat independent.
Vocea Basarabiei: Eu credeam că vorbiți despre acum…
Dinu Plîngău: Nu, eu vorbesc de fiecare dată și acum nu este o excepție. Ca să vă dau un exemplu: astăzi, Federația Rusă a decis să limiteze livrările de gaz cu 30%, ei puteau să ia o decizie politică și să întrerupă, în general, livrarea. Unicul obstacol care îi împiedică să ia o asemenea decizie politică este regiunea transnistreană. Al doilea aspect este că acum Moscova analizează un context mai regional, inclusiv analizează interzicerea, în genere, a tranzitului prin Ucraina. Probabil, noi putem fi luați la pachet cu Ucraina, dar există un singur semn de întrebare: ce fac cu Transnistria? Acolo s-au pompat foarte mulți bani, acolo există anumite asumări politice și din partea Kremlinului față de această regiune și a treia problemă conexă cu cele două menționate anterior este că Republica Moldova are alternative și pentru gaz, și pentru energie electrică, chiar dacă mai scumpe, iar regiunea transnistreană nu are. Și atunci apare un șir mare de întrebări la care trebuie să dea răspuns atât Republica Moldova, cât și cei care curează regiunea respectivă de la Kremlin. Evident, situația este complicată, dar am adus aceste exemple ca să înțeleagă cei care ne urmăresc că au existat și puncte forte care să fie prezentate în procesul de negocieri și n-au fost folosite. Alte aspecte la care ne-am referit sunt licitațiile trucate care s-au întâmplat. Acum trecem prin criza energetică și când se truchează niște licitații, vă dați seama că aceasta nu aduce plusvaloare și nici nu face din Republica Moldova un partener credibil pentru potențiali investitori.
Vocea Basarabiei: Dar care licitații au fost trucate?
Dinu Plîngău: Cel puțin trei licitații în domeniul energetic. Cea mai răsunătoare a fost atunci când s-a mers pe varianta reabilitărilor de la Termoelectrica de către o companie aflată sub duble sancționi internaționale. E vorba de Silovîie mașinî.
Vocea Basarabiei: Bine, și s-a renunțat.
Dinu Plîngău: Nu s-a renunțat, vedeți astăzi cine face reparație acolo. S-a jucat foarte mult politic, eu chiar insist, fiindcă lucrurile acestea sunt interesante. Eu am publicat anterior, dacă ați văzut, o înregistrare audio, cum un reprezentant de la compania Horus, afiliată Silovîie mașinî din Republica Moldova, discuta cum au loc înțelegerile când este vorba de câștigarea anumitor licitații, că la ei totul este aranjat ș.a.m.d. Este dosar penal la Procuratura Anticorupție pe acest subiect, eu și colegii mei am fost invitați ca martori, am prezentat toate probele, dar și procuratura deja avea probe, inclusiv din partea unor companii care ar fi dorit să participe la această licitație. A doua licitație trucate este cea de asigurare a Republicii Moldova cu securitate în domeniul electricității, reconstrucția rețelelor Chișinău-Vulcănești. Acolo, în genere, a fost o bătaie de joc față de lege, față de orice în lume.
Vocea Basarabiei: Adică ar fi câștigat licitația alt potențial investitor?
Dinu Plîngău: A câștigat o companie din India, KEC International. Ca să înțelegeți tot procesul, este a pornită urmărirea penală începând cu modul de întocmire a caietului de sarcini pentru a fi livrate aceste lucrări și pe tot parcursul cum a fost semnat și pusă în aplicarea licitația respectivă.
Vocea Basarabiei: S-a vorbit mult că ar fi trebui să câștige un agent din România, dar că a fost nedreptățit.
Dinu Plîngău: Republica Moldova face parte din securitatea energetică europeană, a României în mare parte, pentru că aici românii au ajutat enorm de mult. Au fost multe discuții la nivel politic cu Guvernul României să ne ajute pe segmentul acesta ca să avem securitate energetică în cazul în care Cuciurganul n-ar putea să ne livreze energie electrică și aceste negocieri s-au purtat până la guvernarea actuală. Probabil, Guvernul României a discutat cu compania care urma să facă lucrările și, ca să înțelegeți, compania respectivă, din plângerile căreia și noi ne-am informat mult, este o companie cu capitalul statutar majoritar al Guvernului României, deci e o companie de stat.
Vocea Basarabiei: Am înțeles că nu a prezentat în termenii stipulați dosarul ca să participe la licitație.
Dinu Plîngău: Este un absurd, a prezentat. Dacă România a început procesul, cum vă închipuiți?
Vocea Basarabiei: Trebuie să ne spună cei care trebuie să decidă.
Dinu Plîngău: Haideți să spunem sincer: trebuie să ne spună cei care trebuie să fie investigați cum de s-au admis asemenea lucruri, mai ales că vorbim că noi nu finanțăm războiul din Ucraina, facem altceva. Și când e vorba de ajutor mergem în România și solicităm ajutor gratuit, dar când e vorba să avem o conlucrare cu investitorii români, că nu s-a prezentat nu știu ce bon fiscal. Eu vă explic, că am citit tot dosarul, este un dosar foarte voluminos, s-au găsit tot felul de tertipuri, dar unica problemă pentru compania respectivă era că n-a avut un cont în bancă, care poate fi deschis în 5 minute la o anumită bancă. A doua problemă este că compania care a câștigat are conturi în paradisurile fiscale. Anul trecut, la inițiativa Platformei DA, a fost votată legea deoffshorizării, este interzis ca statul să aibă activitate cu companiile care își au conturile în paradisurile fiscale, dar iarăși e vorba de corupție. Deci, niște lucruri foarte ciudate s-au întâmplat. În al treilea rând, întrebați orice specialist, jurist, orice om care a avut de-a face vreodată cu licitațiile, când se depune oferta și când vezi că oferta dintre prima și a doua ofertă e de 20.000 de euro, când este vorba de contracte de zeci de milioane de euro, evident că este vorba de o înțelegere, pentru că ei au avut tupeu nici măcar să pună o diferență mare între realizare, au pus simbolic și s-a mers doar pe faptul că compania câștigătoare a dat un preț mai mic, dar nu s-a ținut cont, așa cum prevede legislația, de capacitatea de a livra serviciile respective. Pentru că dvs. dacă o să vreți să faceți o reparație în casă, n-o să țineți cont doar de faptul că un oarecare Ghiță cere 500 de lei pentru lucru, dar habar nu are cum să facă reparația respectivă, probabil o să vă duceți la Ion, care are și experiența, și uneltele necesare.
Vocea Basarabiei: Dvs. ați sesizat instanțele de resort, așa e? Așteptăm decizia lor.
Dinu Plîngău: Absolut. Există urmărire penală la procuratură pe cazul respectiv.
Vocea Basarabiei: Da, și ați mai spus că nu s-a procedat corect de către cei care fac parte din Comisia pentru Situații Excepționale, că au prelungit licența pentru activitatea Uzinei metalurgice de la Râbnița. Dar știți că lucrul acesta se face doar pentru o singură lună și astfel se obține totuși un preț mic, stabil pentru consumul de gaze de la centrala de la Cuciurgan?
Dinu Plîngău: Există vreun document care poate confirma aceste lucruri sau poziția oficială a autorităților? Dvs. n-ați văzut poziția oficială a autorităților Republicii Moldova pe seama subiectului respectiv, dvs. ați auzit poziția unor politicieni, unor deputați.
Vocea Basarabiei: De ce? Eu l-am întrebat și pe dl Spînu, vicepremier, ministrul infrastructurii și dezvoltării regionale și d-lui mi-a spus că, dacă Dinu Plîngău are o altă soluție, atunci trebuie să o avanseze.
Dinu Plîngău: Da, eu am alte soluții, problema e că Cuciurganul nu are alte soluții. Noi avem soluții de procurare a energiei electrice.
Vocea Basarabiei: Vedeți că Ucraina acum a redus exportul de energie către Republica Moldova.
Dinu Plîngău: Eu înțeleg, dar noi suntem parte a sistemului internațional. Da, o să plătim mai mult, dar, uitați-vă, doar anul curent, datorită acestei prelungiri a autorizației de mediu, compania respectivă a încasat, plus la cele 200 de milioane de euro pe care ei anterior le făceau pe an, un supraprofit de 600 de milioane de euro. De 600 de milioane de euro câtă energie electrică noi am fi putut procura? Noi trebuie să înțelegem că în asemenea cazuri nu trebuie să ținem cont doar de faptul că vom plăti cu 3 bănuți mai ieftin pentru energia electrică, deși ea iarăși s-a scumpit.
