VOCEA CARE NE UNEȘTE

LIVE

DINCOLO DE APARENȚE / Temele pentru acasă / AUDIO

Fântâni și râuri sărăcite de ape, pășuni colorate-n rugină, lanuri îmbătrânite de sete, livezi cu  frunze zbârcite, drumuri împotmolite în colb și peste tot un  miros dogorâtor de căldură.  Acest  tabloul  a moștenit prima lună de toamnă de la ultima lună de vară. Necruțătorul domn August, de altfel ca și surorile lui de anotimp, așa și n-a mai găsit cuvinte de împăcare cu norii de ploaie. Nici nu s-a prea obosit în căutare. De aceea septembrie înțelegea că trebuie numaidecât să schimbe culorile. Să  salveze, dacă mai e posibil ceva de salvat, în peisajul necruțător de orfan.

Septembrie mai întâi a potolit elanul mercurului din termometre, apoi a convins  norii să zăbovească un pic pe la noi. A plouat liniștit, blând și cu multă răbdare. Pământul răsuflă, în sfârșit, cu ușurare. Încetul cu încetul începu să-și revină din oboseala căldurilor istovitoare întreaga natură. Strugurii se întreceau cu  sfecla de zahăr în hărnicia de a-și potoli setea. Pășunile au îmbrăcat straie de primăvară.

Doamna profesoară se bucura împreună cu straturile de zarzavat. Cu mare grijă și atenție plivea rândurile de pătrunjel și mărar,  cum plivea cândva greșelile din caietele elevilor. Pe timpuri, când încă nu era pensionată, controlul caietelor îi producea o satisfacție specială. Dincolo de rândurile cu litere, de cele mai multe ori de diferite dimensiuni, vedea copilul cu care imaginar vorbea. Când un Ionel ori o Lenuță din mare râvnă apăsa vreo literă până găurea foaia, înțelegea că aceștia vor fi elevi buni, căci depun efort în pregătirea temelor. Nu scriau  de mântuială. Și dacă primele rânduri sunt acum puțin cam săltărețe, înțelegea că din cauza mâinii tremurânde de emoții ale copilului. Știa că va veni o zi, când vor fi cele mai simpatice litere așternute pe foaie de un elev. Astăzi, cu aceiași dragoste, vorbea cu firicelele  așternute cu grijă de semințele aruncate încă în primăvară. Alinta plantele, numindu-le cu diminutive: cepușoară, usturoiași, pătrunjeluț, și domnișoara ridiche.

Nu trecea cu vederea niciun firicel. Pe unul îl îndrepta, când bosumflat o lua razna pe alături de rând. Pe altul îl dojenea că a  lăsat nasul în jos, eliberându-l de brațul obraznic al unei tufe de pălămidă. Al treilea, pentru că leneș din fire, nu voia să crească împreună cu confrații săi. Nu putea sta mult timp aplecată, căci amețea,  de aceea procedurile curative le desfășura mai mult fiind în genunchi. Își zicea profesoara că astfel e mai aproape de sufletul plantelor.

În dimineața ceea, înveli cu un prosop alb ca neaua legăturile cu firicele verzi, verzi după ploile salvatoare, și porni cu ele la piață. Mergând, tot discuta cu ființele dragi. Voi nu vă supărați că vă duc la piață. Ăsta-i rostul vostru. Trebuie să arătați mândre că vreo gospodină va pune ochiul pe voi. E păcat să   lipsești o zeamă de casă de aroma tămăduitoare de pătrunjel. Numaidecât veți fi cumpărate, căci arătați frumoase de tot. Apoi se gândi că ploaia, înveselind plantele, îi va permite să-și cumpere chiar și niște biscuiți nu numai pâine. Se bucura și pentru sine, dar și pentru gospodinele care vor cumpăra pătrunjelul ei. 

Dar veni un cineva și cerându-i licență de proveniență a mărfii agricole îi aruncă prosopul cu legăturicile aliniate pe o tejghea improvizată  într-o băltoacă  de pe marginea trotuarului. Nu reușise nici măcar să scoată o vorbă, nu tocmai să-și adune plantele.

Nu-i nimic, își zicea în gând o învățătoarea, adunând din glod prosopul care numai adineauri era de un alb imaculat. Domnul responsabil, probabil, nu prea a fost prieten cu caligrafia. Nu poate un elev care scrie frumos să procedeze atât de urât.

Seara o profesoară de limbă română împrospăta  niște pesmeți în ceașca de ceai, iar la celălalt capăt al orașului un tată își ocăra copilul că nu și-a pregătii temele pentru acasă la limba română.

Articole similare

spot_img

cele mai populare

Preluarea textelor de pe pagina www.voceabasarabiei.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.voceabasarabiei.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite și cele electronice vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia Vocea Basarabiei.