Pentru orice om o dată în an există o zi pe care el o consideră deosebită. O zi când el știe că e deosebită această zi și pentru mulți, mulți ca el. Mulți, mulți care vorbesc ca dânsul. Mulți, mulți pe care el îi aude și îi înțelege ce spun ei. Mulți, mulți care ca și dânsul, se bucură că sunt și ei auziți și înțeleși. Mulți, mulți, care vorbesc în aceeași limbă cu dânsul.
Se mai bucură pentru că știe că în satul lui, la fel ca și în alte sate, pe care el le cunoaște, sau, pe care, poate, că nu le cunoaște, dar care ,ele neapărat există, sunt semeni de alde dânsul, care consideră necesar să îmbrace dis-de-dimineață o haină mai acătării, și adunând din grădină un mănunchi de flori de „ sfârșit de august” , să se îndrepte spre centrul satului, pentru a aranja acel buchet la poalele unui tricolor, special arborat în această zi în centrul satului. Primarul, neapărat va rosti numele unor înaintași de ai noștri, care într-o zi de 27 august cu mulți ani în urmă au știut a aduna în Piața Marii Adunări Naționale sute de mii de oameni, care îngenunchind, au jurat credință celor trei cuvinte profetice: „Suntem români și punctum”.
E ziua când niște copii vor spune poezii. Niște femei, care cântă de obicei în corul bisericesc, vor cânta niște imnuri. Seara, numaidecât, cu grija primarului, vor cânta artiști adevărați cântece care ne vor aminti de demnitatea națională. Apoi printre hore și sârbe seara târziu ne vom aminti că la 27 august am decis să fim independenți.
Pentru orice om o dată în an există o zi pe care el o consideră deosebită. O zi când el știe că e deosebită această zi și pentru mulți, mulți ca el. Mulți, mulți care vorbesc ca dânsul. Mulți, mulți pe care el îi aude și îi înțelege ce spun ei. Mulți, mulți care ca și dânsul, se bucură că sunt și ei auziți și înțeleși. Mulți, mulți, care vorbesc în aceiași limbă cu dânsul. Mulți mulți care știu că această zi e o zi de renaștere Națională.
Autor: Leonid Smolnițchi