VOCEA CARE NE UNEȘTE.

Ooops ! You forgot to enter a stream url ! Please check Radio Player configuration

LIVE

VIDEO/ Diana Roșca, antreprenoare: Deținătorii de patente trebuie să accepte aparatele de casă pentru a scăpa de contrabandă și corupție

Vocea Basarabiei: În cele ce urmează ne propunem să discutăm despre afaceri și mediul antreprenorial, despre cum se inițiază, cum se dezvoltă businessul și cât de importantă este o concurență sănătoasă, despre nevoia de a nu fi ocolite normele legale, de a face evaziune fiscală și de ce nu e bine să fie tăinuit profitul, despre grijile, dar și despre bucuriile celor care activează în acest domeniu. Astăzi o avem invitată la Vocea Basarabiei pe Diana Roșca, antreprenoare, de 10 ani practică businessul, dar și până atunci am aflat că a acumulat o experiență frumoasă, pentru că părinții încă la începutul anilor ’90 se regăseau în acest domeniu. Cum e să fii antreprenor astăzi în Republica Moldova?

Diana Roșca: Astăzi în Republica Moldova să fii antreprenor este totuși o provocare.

Vocea Basarabiei: De ce e provocare?

Diana Roșca: Este o provocare, deoarece ai nevoie de curaj, trebuie să iubești să evoluezi, să crești, să te informezi și, bineînțeles, trebuie să ai și abilități de comunicare și negociere, astea cred că sunt punctele forte pe care noi trebuie să le posedăm și, din fericire, le învățăm din an în an din ce în ce mai mult. Deci, o provocare continuă și starea de confort nu persistă.

Vocea Basarabiei: Dar când a simțit Diana Roșca că are toate calitățile acestea ca să dezvolte o afacere? Chiar atunci la începuturi sau s-a bazat pe sprijinul mamei și al tatei?

Diana Roșca: S-a bazat pe sprijinul mamei și al tatei, cu siguranță. Deci, dacă nu ar fi fost părinții, cu învățămintele lor, cu tacticile lor, cu metodele lor, cred că îmi era mult mai greu să evoluez și plus baza sau, cum s-ar spune, fundația în această carieră a fost făcută doar datorită lor. Bineînțeles, eu am și muncit în anii când eram la liceu, din clasa a șasea lucram pe vară la mama ca angajată, ca vânzătoare, mama ne oferea câte o masă cu anumite produse pe care trebuia să le comercializăm și aceștia erau banii mei, pe care eu îi câștigam pentru rechizite școlare, haine. După două experiențe de acest gen, am implicat și colegele mele de liceu și eram deja mai multe angajate pe vară la mama. Și vreau să-i mulțumesc mamei pentru această oportunitate, aici am aflat că trebuie să fii persuasiv cu clienții și să te poți flexibiliza la nevoile acestora.

Am și muncit din anii de liceu, din clasa a șasea lucram pe vară la mama ca vânzătoare, mama ne oferea câte o masă cu anumite produse pe care trebuia să le comercializăm și aceștia erau banii mei, pe care eu îi câștigam pentru rechizite școlare, haine.

Vocea Basarabiei: Dar mă gândesc că acum în clasa a șasea cam vârsta e de vreo 13-14 ani și trebuie discuți cu clientul, trebuie să-l convingi că marfa e de calitate, trebuie să-i spui ce i se potrivește.

Diana Roșca: Da, cam așa era, era o concurență între alte angajate ale mamei, eu sunt o femeie concurențială de felul meu și mie îmi place mereu să joc în jocul acesta concurențial, să am un target și mama mai avea angajate, care erau cele mai bune în vânzări, și voiam să-i demonstrez mamei că sunt și eu bună în vânzări. Aici am învățat cum trebuie să vorbesc, că trebuia să fiu mereu convingătoare, să vorbesc frumos, cum am mai spus, competențele acestea persuasive, când tu știi să spui exact ceea ce trebuie să audă clientul, să-l simți ce vrea, de la culoare, mărime, până la materialul pe care vrea el să-l poarte. Deci, cam asta este.

Vocea Basarabiei: Ce lecții a învățat Diana Roșca iată pe parcursul acestor 10 ani, ce a văzut bine în acest mediu unde se dezvoltă afacerile și ce a văzut că nu e tocmai așa cum ar trebui să fie într-o țară unde economia se dezvoltă în baza unei concurențe sănătoase?

Diana Roșca: Eu am înțeles un lucru, și anume că interesul național este totuși unul dual, interesul național, în primul rând, este de a acumula bani la buget și este foarte important de a acumula bani la buget prin ajutorul antreprenorilor, este o soluție foarte bună, dar și antreprenorii trebuie să aibă un profit. Deci, nu poate să fie în buget o acumulare de bani fără ca antreprenorul să aibă o siguranță sau o garanție că el va avea profit și va avea o dezvoltare continuă în compania pe care o deține. Aici vreau să atrag atenția organelor competente care sunt implicate și, din păcate, organele competente se gândesc doar la acumularea bugetului de stat, dar la antreprenori mai puțin, noi suntem luați, cu părere de rău, din prima ca agenți economici de rea-credință.

Organele competente se gândesc doar la acumularea bugetului de stat, dar la antreprenori mai puțin

Vocea Basarabiei: Dar de ce de rea-credință?

Diana Roșca: Cred că asta este o percepție din anii ‘90, este o percepție de 30 de ani, asta nu este de acum, este o percepție din anii ’90, din anii când s-a destrămat URSS-ul, și atunci oamenii, ca să supraviețuiască, au încercat diferite tehnici și activități economice care erau poate la negru. Chestia asta a făcut ca organele interne cumva să nu evolueze în perspectiva aceasta, ei încă consideră că lumea lucrează tot în așa mod, dar vreau să vă spun, dna Valentina, că este mult mai convenabil să lucrezi legal, deoarece amenzile sunt foarte mari și nu este convenabil să ruinezi o companie pentru 10.000 de lei, când tu plătești amenzi de 20.000.

Vocea Basarabiei: Bine, dar am auzit foarte des de la antreprenori, care îmi ziceau: am dat agentului fiscal atâția bani ca să închidă ochii sau să nu îmi ceară o evidență transparentă a cheltuielilor și profitului”, am auzit și din cei care ziceau că a venit garda financiară sau alte instituții care verifică activitatea, și iarăși, că am dat mită, lucrul acesta ține de mentalitate, a ținut chiar de o activitate păguboasă a instituțiilor statului?

Diana Roșca: Da, dna Valentina, vreau să adaug, într-adevăr, până în 2015-2016, când a fost schimbată legislația în ce privește amenzile, amenzile erau foarte mici și era foarte convenabil, la orice abatere, oricât de mică sau oricât de mare ai fi avut, amenda era prea mică și era mai convenabil atunci să achiți amenzi decât să lucrezi legal. Acum este cu totul altă situație, acum amenzile sunt destul de mari și nu este convenabil absolut deloc să lucrezi într-un mod nelegal sau incorect, fiindcă totuși cuantumul de pierdere de bani este prea mare. Acuși vă mai explic de ce am în vedere asta, când sunt verificări inopinate, din păcate, ele n-au nici o tematică, ele vin cu gândul, primul gând este verificarea dacă se bate cec, dacă se fiscalizează toată vânzarea, și după ce văd că totuși se fiscalizează, încep să caute în altă parte tot, adică…

Vocea Basarabiei: Numai ca să găsească un nod în papură?

Diana Roșca: Corect! Ca să găsească un cusur, că deja organele competente vin cu gândul de a găsi ceva, asta este incorect față de agent economic, părerea mea, ele trebuie să aibă o tematică sau, cel puțin, ei tot au o bază de date unde este arătată evoluția sau cum companiile…

Vocea Basarabiei: Cum decurge activitatea zilnică.

Diana Roșca: Da, cum decurge activitatea de ani de zile, sigur. Și în situația când el vede că nu sunt plângeri, nu sunt situații suspecte, oricum se fac aceste controale inopinate, dar dacă nu se găsește, oricum încep a căuta în registrul de casă, nu e în registrul de casă, se caută dacă coincid banii, dacă coincid banii, întreabă de angajați dacă primesc salariul „în plic”, dacă nu e salariu „în plic”, cum se simt la lucru, dacă nu se simt la lucru… Vă dați seama? Adică, ei nu pleacă de acolo până nu găsesc ceva.

Patenta a fost introdusă temporar pentru a încadra în câmpul legal unele activități, dar a devenit un instrument a evaziunii fiscale

Vocea Basarabiei: Și cum discută Diana Roșca iată cu acești reprezentanți ai instituțiilor care vin să-i verifice activitatea?

Diana Roșca: Cum discută Diana Roșca? Diana Roșca le spune că, în primul rând, nu mi se pare corect la cea mai mică, la o mică abatere, care este și prima dată, să fie…

Vocea Basarabiei: Prea dură pedeapsa, amenda?

Diana Roșca: Da, dură pedeapsa, foarte dură, este luat la cuantumul maxim. Deci, cea mai banală, cea mai, nu banală, o greșeală tehnică, dna Valentina, este penalizată cu o amendă nu la cuantumuri minime, ci la cuantumuri maxime.

Vocea Basarabiei: Și cât e maxim?

Diana Roșca: Maxim poate să fie de la 5.000 până la 20.000 și este luat 18.000, iată, noi… Și după aceea, după ce tu primești actul acesta de penalizare, că tu ești penalizat pentru că…

Vocea Basarabiei: Că ai încălcat articolul, norma legală.

Diana Roșca: Că ai încălcat, da, și se face o comisie, dacă tu contești, tu te duci la o comisie și începi să demonstrezi că tu nu ești vinovat. Asta este rău, că noi, agenții economici, mereu demonstrăm că nu suntem vinovați, dar statul nu demonstrează că suntem vinovați, statul pur și simplu dă sentința, adică, nu statul, hai să fiu corectă, organele competente dau sentința imediat, chiar dacă nu ai avut nici o abatere timp de 5 ani sau 8 ani, ei spun: „nu te supăra, dar nu ai avut amendă 5 ani, 8 ani, îți pun așa, numai să fie pentru cei 5 ani, 8 ani”, adică ca un fel de cumul.

Vocea Basarabiei: Cam stupidă situația.

Diana Roșca: Da, și este o situație…

Vocea Basarabiei: Pentru că umilește simțul omului care activează.

Diana Roșca: Nu ne umilește, dar ne descurajează mai mult, nu ne uităm ca la o umilință, că ne dăm seama că e posibil să facem greșeli, noi toți suntem oameni și sunt sigură că și cei din organele competente fac greșeli, pur și simplu norocul lor e că nimeni nu le verifică și ei nu au alte organe ca să poată fi ei, la rândul lor, verificați. Dar ce voiam să spun anume de perioada de contestare? Tot se adună persoane competente ca un consiliu și agentul economic începe să demonstreze, de exemplu, de ce a avut loc greșeala respectivă și vreau să vă spun că primește răspunsul că „noi vă înțelegem, noi vă credem, dar noi nu putem să clasăm sau să dăm mai jos amenda, fiindcă deja decizia finală a fost luată de persoana ierarhic superioară”. Și chestia aceasta iarăși, adică organele competente nu au dezbateri între ele, asta tot este un minus, adică dacă șeful instituției economice sau fiscale a luat o decizie, cu părere de rău, nimeni nu o poate dezbate, și asta este că noi, agenții economici, nu avem șanse de a arăta că suntem nevinovați.

Organele competente nu au dezbateri între ele, asta tot este un minus, adică dacă șeful instituției economice sau fiscale a luat o decizie, nimeni nu o poate dezbate, iar noi, agenții economici, nu avem șanse de a arăta că suntem nevinovați

Vocea Basarabiei: Și ce faceți, rămâneți cu capul plecat?

Diana Roșca: De ce rămânem cu capul plecat? Noi venim cu amendamente, noi încercăm să facem campanii, noi încercăm să ne facem auziți prin diferite video-uri, unii chiar se fac bloggeri sau influenceri pe domeniul de…

Vocea Basarabiei: Îmbunătățire a cadrului legal, da?

Diana Roșca: Sigur că da.

Vocea Basarabiei: O să ajungem și la acest aspect, dar pentru că acum se discută mult și foarte mult despre activitatea deținătorilor de patente, apropo, activitatea voastră nu e în bază de patentă?

Diana Roșca: Nu, la noi este SRL.

Vocea Basarabiei: Dar ce părere are Diana Roșca despre aceste nemulțumiri care se acumulează acum din partea acestui segment al antreprenorilor?

Diana Roșca: Al patentarilor?

Vocea Basarabiei: Da.

Diana Roșca: Sunt sigură că o să arunce cu multe roșii stricate în mine, dar vreau, într-adevăr, să-mi expun părerea pe acest aspect. Patenta a fost introdusă în anii ‘95-‘98 ca un fel de soluție temporară pentru a încadra în câmpul legal unele activități care erau „pe negru”, dar, din păcate, ea tot continuă și în zilele de astăzi și devine deja ca un instrument de acrobație, aș spune, a evaziunii fiscale.

Vocea Basarabiei: De ce? Hai să explicăm acest aspect.

Diana Roșca: Da, asta vreau să fac, dna Valentina. Deci, în primul rând, patentarii până acum nu aveau aparat de casă, ceea ce înseamnă că consumatorii nu sunt protejați, deci, ei nu primesc o garanție. Aparatul de casă sau bonul de plată, sau cecul este o garanție că acest produs este bun, calitativ sau, cel puțin, dacă are defect, este rambursabil.

Vocea Basarabiei: Îl poți returna.

Diana Roșca: Da, îl poți returna. Când tu nu ai absolut nici un act la tine, tu practic nu știi calitatea, tu nu știi proveniența produsului, tu nu știi nimic, tu cumperi un motan în sac, vorba aia rusească, de aceea vreau să spun că statul a venit cu foarte bune soluții. În primul rând, le dă aparat de casă gratuit, deci, nu cum noi, SRL sau întreprinderile mici și mijlocii sau, în general, întreprinzătorii, achiziționăm aparatul de casă, ei îl primesc gratuit.

Vocea Basarabiei: Nu gratuit, ei trebuie să meargă să-și declare afacerea și, după ce își declară afacerea, statul le returnează banii pentru acest aparat de casă.

Diana Roșca: Corect, și eu de aceea consider că e cu titlu gratuit, că oricum se rambursează acești bani. Agenții economici, când se bagă în aventura asta de antreprenoriat, ei deja au nevoie de investiții, ei deja încep a gândi de unde să ia un credit sau de unde…

Vocea Basarabiei: Dar problema e în aparatul de casă sau e problema că totuși nu vor să scoată la lumină afacerea și profitul?

Diana Roșca: Eu vreau să spun că acest aparat de casă, când se bate cec, ce se câștigă, care sunt atuurile acestei soluții sau acestei metode? În primul rând, se gestionează banii persoanei fizice, banii care sunt introduși în circuitul de piață. Și asta este normal, asta este corect. Doi – 100.000 de consumatori care cumpără anume de la patentari, mă refer, adică oamenii care cumpără din piață, drepturile lor se respectă, dreptul consumatorului, protecția consumatorului, asta este foarte important. Trei – evaziunea fiscală se reduce la cotă maximă, și patru – unu la sută din venit vine ca buget de stat, dar așa patentarii achitau pentru anul întreg o sumă simbolică. Cum simbolică? Era o sumă anumită, dar totuși veniturile erau de N ori mai mari.

Autor

  • Ursu Valentina

    Moderatoarea emisiunii „Puncte de Reflecție”, dar și autoarea emisiunii „La firul ierbii”. A activat la Radio Europa Liberă din 2004 până în 2022. Anterior a muncit 17 ani la Radio Moldova. I s-a conferit Ordinul Republicii în 2009. Deținătoare a Medaliei „Om Emerit" din 1994. A scris în 1993 cartea „Râul de sânge", în care a inclus reportajele pe care le-a realizat în timpul conflictului armat de la Nistru (1992). Se regăsește printre cele 99 de femei ale Moldovei 2013. Omul Anului (2014) și (2021). Iar în 2014, președintele României i-a acordat Ordinul Național „Pentru Merit” - în grad de Comandor. A fost desemnată de cinci ori câștigătoarea Topului Jurnaliștii Anului.

Articole similare

spot_img
spot_img

cele mai populare

Preluarea textelor de pe pagina www.voceabasarabiei.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.voceabasarabiei.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite și cele electronice vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia Vocea Basarabiei.