Vocea Basarabiei: Astăzi vom vorbi despre cât de mult e nevoie ca în societate să fie omenie, să fie respect reciproc, să nu fie invidie, să nu fie răzbunare, să nu fie fobie. Uneori se zice că și frica are și un rol pozitiv, nu neapărat trebuie să interpretăm că teama este doar la capitolul negativ. Astăzi vorbim cu Daniela Terzi-Barbăroșie, care este psihologă, este și cea care a întemeiat și conduce Centrul de psihologie SINESIS. Mulțumim foarte mult că ați găsit timp să veniți la Vocea Basarabiei într-o zi semnificativă. Totuși e plină de emoții această zi, 8 Martie. De fapt, ce înseamnă 8 Martie pentru timpurile de astăzi?
Daniela Terzi-Barbăroșie: Mulțumesc tare mult pentru invitație și, mai ales, într-o zi atât de semnificativă și pentru mine, și ca femeie, și ca profesionistă…
Vocea Basarabiei: …și ca mamă, și ca soră, și ca fiică.
Daniela Terzi-Barbăroșie: Exact. Toate rolurile noastre și sociale, și biologice se exprimă foarte bine în această zi. În cazul meu, eu, din fericire, am trăit-o și la nivel profesional câțiva ani, o consideram ziua mea profesională, pentru că lucrând într-un domeniu care promova egalitatea de gen îmi făcusem cumva o misiune din această activitate a mea și continui să promovez egalitatea de gen și drepturile femeilor, doar că deja în altă ipostază, fiind psiholog și militând cumva pentru egalitatea de gen deja și în interiorul familiilor și relațiilor, iar la nivel de societate mă bucur să constat că avem din ce în ce mai multă semnificație sănătoasă a acestei zile de 8 Martie, comparativ cu copilăria mea sau cu tinerețea, când ziua de 8 Martie era destul de deturnată așa și avea un iz mai curând festivist, siropos, artificial în jurul frumuseții și slăbiciunii femeii. Acum, însă, pe agenda publică lucrurile stau diferit, lumea a început să vorbească din ce în ce mai mult despre semnificația sărbătorii inclusiv din perspectiva tributului pe care ar trebui cumva să-l aducem predecesoarelor noastre, grație cărora avem drepturi egale cu ale bărbaților și lucrurile s-au îmbunătățit foarte mult. Totuși, cum ziceam și în alte situații, nu aș fi vrut să renunțăm în totalitate la sărbătorirea femeilor ca rol în societate, atât rol productiv, cât și reproductiv, chiar dacă cutuma socială mai mult limitează femeia cumva la rol reproductiv, dar, în același timp, să continuăm să vorbim despre discriminarea de gen, despre importanța egalității de gen, despre prezența femeilor în toate domeniile vieții și atunci probabil în vreo 10 ani vom avea o combinație frumoasă între celebrarea femeii și celebrarea rolului femeii în societate.
Vocea Basarabiei: Dar mai este discriminare?
Daniela Terzi-Barbăroșie: Sigur că mai este.
Vocea Basarabiei: Și unde se observă cel mai mult?
Daniela Terzi-Barbăroșie: Ei bine, acum noi avem procese foarte frumoase, pentru că, din fericire, Moldova a făcut pași fermi în direcția adoptării legislației, cadrul normativ legal este destul de bun în raport cu promovarea egalității de gen și asta s-a văzut inclusiv la nivel de statistici, dar pentru mine statisticile, bineînțeles, înseamnă și calitatea lucrurilor în sens că în segmentul afacerilor sau în sfera politicului, de exemplu, avem mai multe femei, chiar și discrepanța salarială s-a mai micșorat, concediul parental pe care îl pot lua și tații tot este un gest făcut legal în sensul îmbunătățirii condiției femeilor, dar, în același timp, discriminarea de gen de care m-ați întrebat, mai curând din ceea ce observ eu ca profesionist în domeniul fenomenelor sociale și intrapsihice și interpsihice, adică ce se întâmplă între oameni și în interiorul omului văd discriminarea de gen în societate din cauza puterii, convențiilor sociale și a normelor sociale care se perpetuează. Bine, noi suntem totuși o comunitate destul de patriarhală și comunitățile patriarhale rurale delimitează foarte mult rolurile sociale ale femeilor și bărbaților și destul de mult în interiorul familiilor se vede distribuirea rolurilor, de exemplu, în funcție de gen, ceea ce nu se mai consideră potrivit atunci când vorbim de faptul că și femeile lucrează la fel de mult ca bărbații și nu ar fi corect față de ele, venind acasă să înceapă practic o a doua zi de muncă doar din simplul argument că sunt femei și trebuie să gătească, să spele și să se ocupe de temele copiilor, dar asta se întâmplă în interiorul familiilor, din păcate, se mai întâmplă.
Maia Sandu reprezintă un foarte bun model de gen, model de succes, pentru că, deși nu este căsătorită și deși nu este mamă, are și a avut susținerea moldovenilor și prin personalitatea sa, prin ceea ce promovează a reușit să ajungă la cârma unui stat și, mai mult decât atât, cumva a dat și tonul, dacă pot să zic așa, în sensul promovării femeilor, pentru că avem destul de multe femei acum în foarte multe poziții centrale.
Vocea Basarabiei: O să vorbim și despre ceea ce se întâmplă în pereții unei familii, acolo unde aparent s-ar părea că situația e bună și foarte bună, dar uneori chiar eroina sau – cum să-i zic? – cea care își ia pe umerii ei o povară mare, gospodina casei spune că nu e viața în roz așa cum se pare că e descrisă pe rețelele de socializare sau că vorbește o vecină, o rudă despre viața ei, dar vreau să o întreb pe Daniela Terzi-Barbăroșie, dacă după mai mult de doi ani de când a venit în fruntea Republicii Moldova a venit o doamnă la putere, ne referim la Maia Sandu, care conduce Republica Moldova, s-a schimbat percepția cetățenilor despre cum sunt gestionate treburile țării atunci când la cârmă e o doamnă?
Daniela Terzi-Barbăroșie: Indiscutabil, din punctul meu de vedere. Bine, aș vrea să văd și niște sondaje, la un moment dat să vorbim de niște statistici și de cifre, dar ca fenomen social totuși atunci când în fruntea țării este așa o personalitate și, mai ales, în cazul dnei Sandu avem tot soiul de excepții, pentru că nu este nici căsătorită, nu este nici mamă și cumva sfidează aceste norme sociale vizavi de condiția femeii în societate. În cazul fenomenelor psihosociale, dimpotrivă, dna Maia Sandu reprezintă un foarte bun model de gen, model de succes, pentru că, deși nu este căsătorită și deși nu este mamă, are și a avut susținerea moldovenilor și prin personalitatea sa, prin ceea ce promovează a reușit să ajungă la cârma unui stat și, mai mult decât atât, cumva a dat și tonul, dacă pot să zic așa, în sensul promovării femeilor, pentru că avem destul de multe femei acum în foarte multe poziții centrale. La nivel local, lucrurile oricum stăteau binișor și până atunci…
Vocea Basarabiei: Relativ bine.
Daniela Terzi-Barbăroșie: În unele sate, femeile primare aveau o reputație foarte bună, pentru că s-a făcut transfer de la percepția femeie gospodină la femeie primară și am cunoscut foarte multe comunități frumoase în care inclusiv bărbații vorbeau foarte elogios despre felul în care au gestionat femeile primare comunitățile și probabil momentul în care personalitatea dnei Maia Sandu prin această verticalitate, consecvență, sinceritate, onestitate, competențe înalte, valori frumoase, cred că a făcut diferența între ceea ce a fost până acum ca model de rol, pentru că am avut și modele de rol foarte proaste, din păcate. De exemplu, din perspectivă din nou sociopsihologică, dacă pot spune așa, dna Zinaida Greceanîi a sfidat, din punctul de vedere al eticii, grija pentru pace și securitate prin acea afirmație pe care a făcut-o la un moment dat, când se vorbea despre protestele stradale.
Cercetările arată că atunci când vin mai multe femei în politică, politica devine mai umană, mai axată pe sănătate, educație, protecție socială, pentru că acestea sunt valorile pe care femeile le promovează și atunci pentru mine a fost șocant să aud asemenea afirmații.
Vocea Basarabiei: Atunci, în 2009?
Daniela Terzi-Barbăroșie: Exact. În cazul acesta, așa un tip de afirmații se consideră total nespecific femeilor care sunt în politică, pentru că, dimpotrivă, cercetările arată că atunci când vin mai multe femei în politică, politica devine mai umană, mai axată pe sănătate, educație, protecție socială, pentru că acestea sunt valorile pe care femeile le promovează și atunci pentru mine a fost șocant să aud asemenea afirmații. Bineînțeles, ea era portavocea acelui regim, dar a fost foarte nefiresc să auzi din gura unei femei care dă naștere să promoveze, de fapt, luarea vieții, pentru că formularea a fost atunci destul de dură. Și, invers, acum avem atât de multe femei, încât și felul în care se face politică s-a schimbat, intonațiile, discursurile publice au devenit altele, felul în care se comunică între ei, pentru că în acea perioadă, eu, fiind în ONG-urile acestea care promovau egalitatea de gen, se întâmpla foarte des să asist la tot soiul de întruniri, chiar dacă erau numeric cumva, ele erau absolut pasive, erau absolut fără voce, fiindcă ele erau numeric acolo ca să dea bine pentru tot soiul de rapoarte față de organismele internaționale sau pentru nu știu care proiect. Acum situația este alta, deoarece aceste femei care sunt acum în funcții politice sunt pe merite, au venit din cele mai bune intenții să contribuie la îmbunătățirea situației din țară și au cea mai curată agendă de până acum.
Vocea Basarabiei: Bănuiesc că și Daniela Terzi-Barbăroșie urmărește acțiunile de protest, cine vine să protesteze, inclusiv doamne, domnișoare și vreau să vorbim mai ales despre limbajul care este folosit în timpul acestor acțiuni de protest și la adresa celor care gestionează treburile țării, inclusiv la adresa președintei Maia Sandu, am văzut că erau călcate în picioare inclusiv portretele ei.
Daniela Terzi-Barbăroșie: Noi parcă am trăi pe două planete diferite, pentru că tocmai ziceam despre modificările acestea în discurs și calitatea comunicării și aici avem, la firul ierbii cum ar veni, dar nu aș vrea să trivializăm acest specific, pentru că contingentul care este adus cu forța nu reprezintă totuși comunitățile sănătoase din Republica Moldova. Este un contingent foarte vulnerabil care este folosit pentru a-și face cineva interesele și este folosit moneda de schimb fiind banul, adică e un contingent atât de vulnerabil, încât eu pe acei oameni nu tare mă pot supăra, pentru că ei sunt ațâțați, dacă ați observat cum se comportă.
Avem nevoie de multă gândire critică, iar sistemul nostru educațional, din păcate, ani la rând nu a cultivat spiritul civic, nu a cultivat angajarea cetățenilor ca drept de implicare în societate, nu am lucrat cu elevii și cu copiii ca să le stimulăm gândirea critică și atunci este destul de greu pentru oameni.
Vocea Basarabiei: Limbajul, totuși, pe alocuri e unul violent.
Daniela Terzi-Barbăroșie: Este agresiv, dar după ce li se dă tonul cumva, ei, în general, stau liniștiți și așteaptă să se încheie protestul, iar în momentul în care vine cineva mai tânăr, de obicei este un băietan cu ceafa goală și cu vulgarități în limbaj sau cu un portret de-al demnitarilor, atunci ei încep cumva să le cânte în unison. Am impresia din ce am observat că este un fenomen de contagiune mai curând decât per se le-ar veni acestor oameni chiar să rupă un tablou. Și ați văzut că, de fapt, sunt folosite femeile mai mult, cel puțin grupul care tocmai fusese filmat și multă lume îl arăta erau femei. Bine, probabil o parte din ele sunt și alcoolizate, pentru că se vede după expresia fețelor, dar nu m-aș lega atât de mult de contingent în sine, cât de intenția absolut incalificabilă a oamenilor care se numesc politicieni în țara asta încă, din păcate, și care folosesc această categorie socială atât de vulnerabilă. Și normal că noi, ceilalți, cum am fi cealaltă planetă, pentru noi este inacceptabil, dar atâta timp cât există dreptul la libera exprimare și acest tip de proteste, din păcate, se încadrează la exprimarea opiniei nu avem decât să lucrăm la educația comunităților noastre, să integrăm mai mulți oameni, pentru că tinerii de care spuneam sunt mai marea mea durere decât acești bătrâni, bătrânii sunt manipulați, dar acești tineri care vin, fete care nu fac diferența, am văzut niște interviuri cu fete și băieți tineri care nu fac diferența între parlament, guvern, președinte și prim-ministru, care nu pot articula o propoziție coerentă, acolo avem de lucrat noi, în primul rând, ca societate la educația lor.
Vocea Basarabiei: Tocmai voiam să întreb – cui revine rolul ca să crească cultura în societate? Și voiam să vă întreb și ca psiholog, totuși, cetățeanul își dă ușor seama când e de folos și când e folosit?
Daniela Terzi-Barbăroșie: Nu cred. Pentru asta avem nevoie de multă gândire critică, iar sistemul nostru educațional, din păcate, ani la rând nu a cultivat spiritul civic, nu a cultivat angajarea cetățenilor ca drept de implicare în societate, nu am lucrat cu elevii și cu copiii ca să le stimulăm gândirea critică și atunci este destul de greu pentru oameni. Vorbesc de o categorie socială, de un anumit segment, este destul de greu să-ți dai seama când ești folosit, pentru că e un proces și trebuie să ai discernământ ca să poți să diferențiezi un pic retorica unui pseudopolitician de discursul unui politician de calitate. Știți, ei folosesc aceleași cuvinte, butonează exact temele sensibile, gen facturile, banii, sănătatea, educația, care, de obicei, rezonează cu fiecare dintre noi, întrucât toți avem așa tip de probleme și atunci sunt foarte ușor de manipulat, tocmai pentru că ca societate, ca guvernare până nu demult educația nu a inclus și această strategie de cultivare a spiritului civic și politic, care este foarte important pentru o societate democrată. Cu asta trebuie să începem, să învățăm copiii de mici ce înseamnă spirit civic, cum trecând pe alături de cineva care a aruncat un gunoi sau care înjură o bătrânică să poți să-i spui ceva, nu neapărat într-o manieră agresivă, dar să poți semnala că cineva nu face ceva corect, și noi nu avem spirit civic în sensul acesta, ca popor suntem mai mult submisivi, mai curând ne blocăm în fața oamenilor agresivi și bădărani decât să avem și noi o luare de atitudine și să putem face observații.
