Rodica Calistru, expertă în educație: „Valorificarea artei populare nu mai este o prioritate a învăţământului”

05 Noiembrie 2019 15:24 802 0

Exponentă de frunte a învățământului primar și preșcolar din R. Moldova, dr. conf. univ. Rodica Calistru reprezintă generația noastră de aur, care a contribuit la educația timpurie progresivă a miilor de copii, încă din perioada URSS, când toate armele ideologice erau direcționate spre creșterea cetățenilor sovietici, fără identitate națională și cu ”gândire captivă”. Sunt copilul acelor timpuri, care s-a bucurat din plin de ”zâna” brunetă superbă, cu povești, culori și păpuși, educatoarea cea mai elegantă și mai cultă din grădiniţa „Andrieş” din Chişinău – Rodica Calistru. Neobişnuitul, ineditul în activităţile sale mi-au rămas în suflet ca o lumină binefăcătoare.

Cu ocazia aniversării de 70 de ani împliniţi și peste patru decenii de activitate științifico-pedagogică, e cazul să o spunem tare că, prin metodologii originale, alături de alți excepționali colegi ai săi, Rodica Calistru a reușit formarea intelectuală a numeroase personalități ale țării, în direcția păstrării tradițiilor naționale, chiar şi atunci, când părea imposibil.

Este autoarea multor lucrări metodice de profil, coautoare de programe, curriculum la educația timpurie și moral-spirituală, de ghiduri metodologice pentru clasele primare, specialistă de matematică şi arte plastice. În prezent, dna Rodica Calistru activează la Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, fiind implicată în perfecţionarea cadrelor didactice. Cu acest prilej, publicăm un interviu cu Domnia Sa.

Angelina OLARU

Cum o fostă metodistă a convins autorităţile URSS să introducă activităţi de promovare a creaţiei româneşti

- Stimată Doamnă Rodica Calistru, cum a început itinerarul Dvs.

profesional în domeniul educației timpurii?

- În primii doi ani de activitate, fiind specialistă în domeniu, am fost profesoară de fizică și matematică, apoi ocazional am activat ca educatoare și metodistă la grădiniță. Am îndrăgit mult activitățile cu cei mici și curioși, pe care îi puteam învăța multe bune și utile pentru viață. Încercam noi și noi experimente, deoarece erau puține cărți cu îndrumări metodice. De la începutul carierei mele, eram în permanentă căutare de metodologii spre îmbunătățirea procesului de instruire timpurie. În scurt timp, am fost apreciată, pentru lecţiile model, oferite educatorilor veniți la cursuri de perfecționare.

Concomitent, am devenit conducătoarea întrunirilor metodice pe oraș la grupele mari, unde mi se solicita multă responsabilitate și competență. În anul 1978, am fost invitată să activez la Institutul de Cercetare în Pedagogie și Psihologie, pentru început, să colaborez cu apreciatele mele colege, regretatele Stela Cemortan și Teodosia Armașu, în elaborarea Programei și Ghidului pentru clasele pregătitoare pentru școală și, apoi, la o culegere de îndrumări metodice pentru grădiniță (1980), ce s-a soldat cu succes. Acestea au fost primele mele apariții editoriale.

- Educația estetică prin arta decorativă-aplicată constituie una dintre

strategiile Dvs. cele mai importante în dezvoltarea copilului

preșcolar. Cum ați reușit să vă formați atât de bine în perioada URSS,

când nu existau prea multe oportunităţi în această direcţie și să vă

impuneți în sistemul de atunci, având concepții „deranjante”?

- Pe atunci, ni se impunea arta decorativă rusă, iar noi ne frământam, cum am

putea să le oferim copiilor pe a noastră, ca să poată recunoaște piesele de artă

populară din Moldova, coloritul și ornamentica națională. Eu eram foarte bine

pregătită la acest capitol, pentru că am fost crescută într-un mediu artistic:

bunelul era lemnar, bunica și sora ei țeseau la covoare, mătușile brodau și

croșetau cu multă iscusință, iar mama ere croitoreasă vestită în împrejurimi.


Așa că, de mică am apreciat armonia culorilor formelor de pe diversele

țesături și ce înseamnă să fii creator de frumos. La început, mă documentam

prin muzee, în izvoarele etnografice, selectând informațiile necesare și

accesibile pentru copii.

- Care au fost metodele Dvs. de reușită în convingerea autorităților sovietice de necesitatea introducerii în programa preșcolară a unor aspecte de educație prin arta populară moldovenească?

- Nu era ușor. Pentru introducerea în programe a mai multor activităţi privind valorile creaţiei populare, se cereau argumentări că și arta neamului nostru este estetică, educativă și accesibilă utilizării în instruirea copiilor. Am urmat Facultatea de Pedagogie și Psihologie Preșcolară a Institutului Pedagogic ”Alecu Russo” din Bălți, ca să acumulez noi cunoștințe, dar și să pot participa la concursul de admitere la aspirantură. Am reușit să câştig concursul (la cele trei locuri oferite pe Uniune, eram 14 solicitanți) la Academia de Științe Pedagogice, Institutul de Educație Preșcolară din Moscova.

Ca, ulterior, să-mi susțin teza ”Educația estetică a copiilor de vârstă preșcolară prin arta decorativă moldovenească”. În valoarea teoretică a lucrării am propus și a fost acceptată schimbarea strategiei de proiectare programatică pentru întreaga Uniune în acest domeniu, astfel ca fiecare regiune, popor să aducă în atenţia copiilor obiectele sale din arta populară (din lemn, ceramică, textile, etc.), să cerceteze tehnicile de lucru, modul de ornamentare. Apoi, dacă aveau prilejul să întâlnească piese similare din fostele republici sovietice, să le compare pentru a descoperi diferențele.

Odată cu modificările curriculare, valorile artistico-plastice naţionale au ieșit din standarde”


Încă din anii `80 aţi devenit una dintre expertele cele mai cunoscute de la noi în abordarea instruirii și dezvoltării copilului preşcolar, prin intermediul unor metodologii proprii, bazate pe valorile naționale. Cum ați rezolvat această problemă?

În rezultatul cercetării la teza de doctor, prin intermediul unor metodologii proprii, am elaborat mult apreciatul manual ”Abecedarul artei plastice”, considerând pe bună dreptate, că arta decorativă populară este acel început, ABECEDAR al artelor plastice. În cartea respectivă am introdus multe capodopere ale artei populare decorative din Moldova, prin care am sistematizat și propus strategii de înlesnire a familiarizării copiilor cu valorile noastre naţionale.

Albumul a fost publicat în 1990, la comanda Ministerului Învățământului, dar și până în prezent, copiii care l-au studiat, fiind deja părinţi, îl caută pentru micuţii lor, mai ales cei plecați peste hotare.

Dacă ne referim la curricula de profil din R. Moldova comparativ cu cea din RSSM, ce ne-aţi putea spune? Ce rol au activitățile artistico-plastice în viața copilului?

- Trebuie să recunosc faptul, că autorii programelor sovietice apreciau mult activităţile artistico-plastice în dezvoltarea copiilor preşcolari și solicitau câte cinci pe săptămână, iar o treime dintre acestea trebuiau dedicate artei decorative, deoarece anume prin intermediul acesteia, se obţine frumosul (educația estetică): simetria, ritmul, armoniile cromatice etc.

Activitățile artistico-plastice m-au convins de faptul că dezvoltă la copii spiritul de observaţie, dibăcia, precizia mișcărilor, orientarea în spațiu și, mai ales, capacităţile creative. Prin intermediul acestora, putem asigura micuţilor un viitor de succes. Și astăzi sunt în căutarea unor tehnologii, aplicarea cărora ne-ar permite să contribuim la dobândirea acestor capacităţi. Spre exemplu, lucrările ”Fantezie, dibăcie creaţie. Aplicații cu materiale din natură”, carte, editată în tiraje mari, solicitată și de ruși, olandezi, români (1987-1990), albumul ”Confecții cu materiale din natură” și, recent, un nou album ”Hai să modelăm”.

Regresul de după Independenţă şi ţările care rămân cu mult în urma altor state…

Dacă în primul deceniu după declararea independenței R. Moldova, asemenea recomandări se aflau în prim-planul procesului de studiu, în actualele standarde curriculare, sunt trecute cu vederea. Incredibil, dar s-a materializat avertismentul, „prorocia” de cândva a unui autor a primului ziar cu grafie latină de la noi, precum că ”arta se dezvoltă la constrângere și piere la libertate.”

Odată cu modificările curriculare din R. Moldova, au rămas doar mijloacele plastice, tehnicile de lucru fără demonstrare. Nu se întrevede educaţia estetică. Dacă în trecut, activitățile artistico-plastice de 30-35 de minute nu erau suficiente, pentru ca cei mici să termine lucrările sub observația nemijlocită a educatorului, acum în cadrul activităţilor doar integrate, o echipă, timp de şapte minute, activează la centru de arte fără consecutivitate și continuitate în domeniul dat, căci unii ceva fac, iar alţii nu…

Faptul că au fost reduse considerabil orele pentru activitățile artistico-plastice este o greșeală imensă.”Țara unde vor învăța copiii a desena, așa cum îi învață a citi și socoti, va întrece cu mult în dezvoltare alte state”, precum spunea marele Diderot.

În multe state se ţine cont de această latură educativă. Capacităţile creatoare, gustul estetic se dezvoltă, în mod special, doar la vârstele între patru şi zece ani. Numai o fiinţă creativă, cu spirit de observaţie, precizie în mişcări, răbdătoare va putea face faţă multor provocări impuse la diverse specialităţi, va găsi soluţii inedite şi va avea o muncă plăcută. Mereu va avea idei noi. Dacă ne dorim oameni educaţi şi nu servi, o economie performantă, în viitor, să folosim din plin acest timp. Toate invenţiile au fost realizate de oameni cu înalte capacităţi creatoare. Azi, vor crea aici, în viitor - vor deveni creatori de mari valori.

Amfitrioana unor faimoase ateliere a instruit mii de şomeri pentru noi meserii

- Ca meșteriță populară, sunteți amfitrioana unor faimoase ateliere de

coasere a iei, de pictură în diverse tehnici, modelare cu lut şi aplicaţii sau

confecţionare de bibelouri în educarea pentru frumos.

- Pe parcursul anilor, am învăţat multe meșteșuguri populare. La solicitarea Ministerului Muncii, în perioada anilor `90-2000, am pregătit împreună cu colegii de la catedra pe care o conduceam, circa 2000 de șomeri și persoane doritoare de a însuşi noi meserii (meșteri profesioniști până la categoria a IV-a) la ceramică, prelucrarea fibrelor vegetale, broderie artistică, croșetare, tricotare, floristică, prelucrarea artistică a lemnului, design vestimentar etc. Cu mulți dintre aceştia ne întâlnim pe la expoziții republicane și sunt mândri de succesele lor.

- În calitate de conferențiar al Catedrei ”Învățământ primar și educație

timpurie”, sunteţi implicată în formarea continuă a cadrelor didactice.

Ce promovați, la orele aceasta, prin lecțiile Dvs.?

- Încerc să sugerez educatorilor, învățătorilor modalități de promovare a sus numitelor valori, inclusiv și prin activităţile integrate care se propun la moment. Atât educatorii, cât și învățătorii susțin aceste idei, învață cu plăcere tehnologiile noi. Se bucură, când revin la cursurile noastre, că sunt așteptați cu lucrări şi tehnici noi, deosebite. Uită de timp, de pauze și se delectează asemenea copiilor. Anume aceste luminițe din ochii lor fericiți mă încurajează, îmi dau puteri și dorință de a corespunde postului deținut.

- La mulţi ani, distinsă Doamnă! Vă mulţumim pentru interviu!

© 2018 Vocea Basarabiei

Autentificare

Utilizator *
Parola *
Ține-mă minte

Please publish modules in offcanvas position.