Mihai Burciu

Mihai Burciu

În premieră, la Chișinău, miercuri, 15 ianuarie, va avea loc o ședință comună a consilierilor municipiilor Chișinău și București. În cadrul ședinței urmează să fie aprobat Acordul de colaborare adițional la Protocolul de Înfrățire, încheiat între Primăria municipiului Chișinău și Primăria municipiului București, transmite IPN.

Primarul capitalei, Ion Ceban, menționează că acțiunea vine în urma vizitei sale de lucru în București, dar și a vizitei efectuate de către viceprimarul capitalei române la Chișinău, Aurelian Bădulescu, în luna decembrie. „Împreună cu colegii din țara vecină, miercuri, la ora 09.15 minute, vom depune flori la bustul poetului Mihai Eminescu pe aleea clasicilor din Grădina publică „Ștefan cel Mare și Sfânt”.
Ulterior, la ora 10.00, va fi organizată o ședința CMC cu participarea consilierilor municipali din București”, notează edilul.

Totodată, la ședință urmează să fie discutate proiecte care urmează să fie realizate în comun. „Este o prima întrunire de acest fel. Vrem ca această colaborare să se dezvolte. Fiecare vizită de lucru pe care o întreprindem noi în alte orașe, se va solda cu mai multe rezultate frumoase pentru Chișinău”, a mai spus Ion Ceban.

Vicepreședinta Partidului Popular Românesc, Tatiana Potâng, va exercita funcția de președinte interimar al formațiunii, după ce fostul președinte Vlad Țurcanu, a demisionat. Decizia a fost luată la ședința Consiliului Politic Național al PPR, care a avut loc la sfârșitul săptămânii trecute, transmite IPN.

Într-un comunicat de presă al formațiunii se spune că la ședință a fost dezbătut raportul grupului delegat de executivul partidului să reprezinte formațiunea la discuțiile dintre mai multe partide unioniste în vederea construcției Mișcării Politice Unirea. Totodată, a fost a examinat și redactat textul Acordului de constituire al Mișcării, care va fi semnat de liderii partidelor constitutive în această săptămână.

Membrii Consiliului au luat act de demisia anunțată public de Vlad Țurcanu. Consiliul a calificat gestul lui drept unul nedemn, necolegial și lipsit de respect față de toți cei care l-au învestit cu încrederea lor la ultimul congres și în ultima campanie electorală.

Slăbirea contactelor moldo-române, în paralel cu fortificarea retoricii pro-ruse a Socialiștilor, poate solidifica mișcarea unionistă, scrie politologul Dionis Cenușa, într-un articol de analiză pentru Agenția IPN.

Sprijinul public pentru ideea reunificării cu România deja se apropie de 35%. Iar lupta la prezidențialele din 2020 contra lui Igor Dodon poate crea poduri de cooperare deschisă între forțele pro-UE convenționale și partidele unioniste, soldată cu normalizarea unionismului, menționează Dionis Cenușa.

Printre alte prognoze lansate de către politolog pentru anul 2020 se numără geopolitizarea oligarhiei în Moldova.

El reamintește că atât interesul Socialiștilor de a atrage investitori ruși în economia națională, cât și moștenirea guvernărilor deficiente anterioare, inserează factorul geopolitic în discursul anti-oligarhic. Revizuirea contractelor gestionarilor Aeroportului Internațional Chișinău către “Avia-Invest” a readus în atenție ingerința oligarhilor ruși. Or, în spatele „Avia-Invest” se află entitatea offshore „Komaksavia Airport Invest” Ltd, care aparține oligarhului Andrei Gonchearenko. Alt episod de pătrundere a influenței oligarhilor, invocat de politolog, reprezintă investițiile lui Igor Chaika, fiul procurorului general rus, în domeniul media.

De asemenea, Dionis Cenușa crede că discursul pro-UE va reveni în prim plan. Activizarea diplomației Socialiștilor în direcția Moscovei, inclusiv datorită celebrării anului Rusiei în Moldova, poate să supradozeze spațiul public cu conținut geopolitic antagonic. Adițional, încetinirea finanțărilor europene va intensifica căutarea disperată a alternativelor în spațiul euroasiatic, opinează politologul.

În opinia lui, România va dezvolta dialoguri paralele cu Moldova. În timp ce partea română va insista pe condiționalitatea dură față de autoritățile centrale, aceasta poate avea tentația de a dialoga cu opoziția politică, societatea civilă sau administrațiile locale neafiliate cu Socialiștii, estimează Dionis Cenușa.

Fostul șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, reținut la sfârșitul săptămânii trecute, a fost pus sub învinuire pentru abuz în serviciu și fals în acte publice, după care a fost audiat în această calitate. De asemenea, a fost înaintat și demersul pentru plasarea lui Viorel Morari în arest pentru 30 de zile, iar examinarea lui urmează să aibă loc astăzi, 13 ianuarie, transmite IPN.

Într-un comunicat de presă al Procuraturii Generale se menționează că sâmbătă a avut loc examinarea cererilor lui Viorel Morari de recuzare a procurorilor Renata Anici, Vladislav Căruceru, Carolina Vidrașcu, membri ai grupului care exercită urmărirea penală în această cauză. Procuratura a respins toate trei cereri ca nefondate. Au fost examinate materialele cauzelor la care a făcut trimitere Viorel Morari, în care s-ar fi pretins că au fost implicați primii doi procurori – ambele gestionate de procurorul din Procuratura Anticorupție, Grigore Niculiță – și a fost constatată inexistența informațiilor sau probelor relevante ori concludente ce ar confirma implicarea acestora în acțiunile vizate. În această ordine de idei, în lipsa niciunuia din motive de recuzare, toate trei cereri au fost respinse.

„Cu referire la declarațiile în presă ale apărătorului acestuia – Vasile Foltea, care a transmis și poziția clientului său, precum că învinuirea ar fi ambiguă și neclară – Procuratura a infirmat aceasta și consideră ordonanța emisă de procuror conformă cerințelor Codului de Procedură Penală, poziția apărării fiind subiectivă, care încearcă să inducă opinia publică în eroare, utilizând în acest sens forța mediatică”, se mai menționează în comunicatul PG.

Fostul șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, a fost reținut vineri, 10 ianuarie, fiind bănuit că în martie 2017 a primit de la Vladimir Plahotniuc o plângere pe care a înregistrat-o contrar cerințelor legale, pornind un proces penal, și ulterior urmărirea penală, și falsificând în cauza penală mai multe acte procesuale. Potrivit PG, „toate aceste acțiuni au fost făcute din interese personale, precum și în interesul petentului și a mai multor persoane din anturajul lui, pentru a-i proteja de implicare în calitate de bănuiți în cauza penală privind frauda bancară – furtul miliardului și a obstrucționa cercetarea rapidă, completă și obiectivă a acestei cauze penale”. Viorel Morari pledează nevinovat.

Procuratura menționa anterior că, în cadrul urmăririi penale, Viorel Morari nu a recunoscut comiterea infracțiunilor de care este bănuit.

Pagina 1 din 463
© 2018 Vocea Basarabiei

Autentificare

Utilizator *
Parola *
Ține-mă minte

Please publish modules in offcanvas position.