Mihai Burciu

Mihai Burciu

Curtea Constituțională a admis parțial sesizarea deputaţilor Pro Moldova și pe cea depusă de deputatul Partidului Platforma Demnitate și Adevăr, Chiril Moţpan, prin care s-a solicitat controlul constituţionalităţii unor prevederi din Legea privind regimul stării de urgență, de asediu și de război și a unor prevederi din Hotărârea Parlamentului privind declararea stării de urgență. Curtea a declarat neconstituționale prevederile prin care a fost limitată competența instanțelor de judecată de a efectua controlul proporționalității măsurilor dispuse de către autoritatea publică, transmite IPN.

Curtea menționează că, până la modificarea Codului Administrativ de către Parlament, în cazul contestării măsurilor adoptate de către autoritățile responsabile de gestionarea stării de urgență, instanțele judecătorești vor trebui să examineze dacă măsura dispusă de autoritatea publică este proporțională cu situația care a determinat-o. În aceste sens, CC a remis o adresă Parlamentului.

Autorii sesizărilor consideră că modificările legislative operate în contextul declarării stării de urgență ofereau împuterniciri nelimitate Comisiei pentru Situații Excepționale, iar acest fapt ar fi permis comiterea unor abuzuri. Curtea a recunoscut ca fiind constituționale prevederile în cauză, „în măsura în care autoritățile responsabile de gestionarea stării de urgență îndeplinesc doar atribuții, măsuri sau acțiuni necesare realizării scopurilor care au stat la baza declarării stării de urgență”, precum și dacă „atribuțiile, măsurile sau acțiunile necesare nu depășesc sfera de competență a puterii executive. Potrivit CC, Parlamentul poate exercita un control efectiv al măsurilor în discuție.

Într-un briefing de presă, susținut după ședință, președinta Curții, Domnica Manole, a declarat că formula „alte atribuții necesare”, care se regăsește în mai multe articole ale legii, constituie problema principală din cele două sesizări. „Curtea a reținut că utilizarea de către legislator, cu referire la autoritățile publice responsabile de gestionarea stării de urgență a unor texte precum: „aplicarea altor măsuri necesare”, „exercitarea altor atribuții necesare” sau „efectuarea altor acțiuni necesare” reprezintă ceva indispensabil și inevitabil în acest domeniu. Autoritățile responsabile de gestionarea stării de urgență au nevoie de flexibilitate pentru a putea reacționa prompt la diferite situații de urgență, care pot pune țara în pericol”, a notat Domnica Manole.

Potrivit președintei CC, chiar dacă legislatorul a utilizat formulări mai flexibile la descrierea prevederilor, acest fapt în sine nu-i acordă executivului o marjă de discreție absolută. Executivul rămâne limitat în alegerea măsurilor de urgență, deoarece legislatorul a utilizat cuvântul „necesare”, care nu presupune altceva decât adoptarea unor măsuri proporționale.

Cu privire la pretinsele competențe excesive acordate executivului în contextul stării de urgență, Curtea a reținut că Constituția nu interzice Parlamentului să-i acorde executivului competențe suplimentare pentru a face față unei situații de urgență. Totodată, pentru a se evita abuzul, sunt necesare garanții care ar putea concilia echilibrul puterilor în stat, pe de o parte, și necesitatea de a asigura securitatea statului, pe de altă parte.

Hotărârea Curții este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial.

Mai multe proiecte ce vizează identitatea, cultura românească, tradițiile românești, dar și ce țin de europenizarea R. Moldova, venite din stânga Prutului la Departamentul pentru Relația cu R. Moldova (DRRM) au fost examinate, iar săptămâna aceasta urmează să fie prezentate rezultatele. Anunțul a fost făcut de Secretarul de Stat din cadrul DRRM în Guvernul României, Ana Guțu, după prima ședință a comitetului interministerial a Departamentului.

Potrivit oficialului român, în cadrul ședinței s-a examinat prezentarea Deprtamentului, misiunile, atribuțiile și proiectele în derulare, elementele de strategie care vor fi dezvoltate ulterior și, nu în ultimul rând, arii de cooperare România – R. Moldova.

FIECARE POTENȚIAL SOLICITANT DE FINANȚARE NERAMBURSABILĂ DIN PARTEA DRRM ARE DREPTUL SĂ ELABOREZE ȘI SĂ DEPUNĂ PROIECTE. DEJA AM EXAMINAT PRIMUL LOT DE PROIECTE VENITE DIN R. MOLDOVA, DIN PARTEA INSTITUȚIILOR MEDIA, ONG-URILOR, CARE SOLICITĂ FINANȚĂRI NERAMBURSABILE, IAR ÎN ACEASTĂ SĂPTĂMÂNĂ VOM ANUNȚA PRIMELE REZULTATE ALE EVALUĂRII ACESTOR PROIECTE. ÎNCURAJĂM ÎN CONTINUARE REPREZENTANȚII ASOCIAȚIILOR NON-GUVERNAMENTALE, INSTITUȚIILOR EDUCAȚIONALE, APL-URILOR, SĂ DEPUNĂ PROIECTE LA DRRM, PENTRU CĂ CU SIGURANȚĂ VOR FI EXAMINATE ȘI SUSȚINUTE”, A DECLARAT SECRETARUL DE STAT ÎN CADRUL UNEI CONFERINȚE DE PRESĂ.

Oficialul a subliniat că, sesiunea de depunere a proiectelor este una permanentă – de la 1 ianuarie până în luna noiembrie și nu există termeni care ar limita inițiativele parvenite în cadrul DRRM.

Totodată, Ana Guțu a anunțat că, tot în cadrul ședinței de astăzi, a prezentat proiectul unei hărți electronice care va cartografia toate finanțările realizare de România pentru R. Moldova. Harta ar putea fi lansată până la finele lui 2020. Aceasta va putea fi accesată pe site-ul DRRM unde se vor putea vedea care au fost finanțările României către R. Moldova de la 1991 încoace. Harta va avea 3 compartimente: 1. cooperarea descentralizată; 2. cooperarea la nivelul administrației publice centrale; 3. toate proiectele care au fost susținute de fostul Minister pentru Românii de Pretutindeni și, actualmente, de Departamentul pentru Relația cu R. Moldova.

Sursa: www.deschide.md 

Republica Moldova sărbătorește astăzi cea de-a 30-a aniversare de la  adoptarea Declarației Suveranității sale. Declarația de Suveranitate a fost votată acum 30 de ani, pe 23 iunie 1990, de către deputații Sovietului Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești, informează MOLDPRES.

Potrivit istoricilor, Declarația a fost adoptată într-un context istoric complex, marcat de o paradă a suveranităților, proces care a cuprins întreg spațiul sovietic. Estonia a fost prima țară din fosta URSS care și-a declarat suveranitatea în noiembrie 1988, fiind urmată de Lituania în aprilie 1989 şi Letonia în iulie 1989. Între timp, Lituania și-a declarat independența de stat pe 11 martie 1990.

Declarația de Suveranitate a Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești fusese precedată de asemenea de cea a Georgiei din 26 mai 1990 și a Rusiei din 12 iunie 1990. Adoptarea Declarației de Suveranitate a fost prima victorie importantă a forţelor democratice în lupta de renaștere şi eliberare națională. Astfel, Declarația de Suveranitate stipulează în mod clar că suveranitatea RSS Moldova este unica şi necesara condiție a existenței statalității Moldovei.

Se afirmă supremația legilor RSS Moldova asupra celor unionale, se instituie cetățenia și se prevede dreptul suveran de a menține relații diplomatice cu toate țările lumii.

Șeful statului, Igor Dodon, dar și democrații Pavel Filip și Dumitru Diacov ar împărți funcțiile de ambasadori ai Republicii Moldova. Acuzaţiile vin din partea deputatului fracțiunii ACUM Platforma DA, Iurie Reniță, care a spus astazi, într-o conferință de presă, că „realizând că nu mai au sorţi de izbândă cu politica lor externă echilibrată pe plan internaţional, Dodon, Diacov şi Filip s-au angajat deschis în tranzacţionarea funcţiilor de ambasadori”, transmite IPN.

„Astăzi ei sunt preocupaţi exclusiv de promovarea în funcţiile de ambasadori a clientelei lor politice, care i-au servit cu supuşenie şi docilitate în ultimii ani. Chestiunea desemnării noilor ambasadori a devenit, pentru a câta oară, o târguială în stil balcanic şi fanariot, dar şi cu multiple elemente sovietice şi ex-sovietice între Dodon, Filip şi Diacov. Anume aceste persoane împart în dreapta şi în stânga aceste funcţii pentru clientela lor politică”, a spus deputatul.

Iurie Reniță spune că, acum câteva luni, pentru funcţiile de ambasadori au fost propuşi Emil Druc şi Emil Jacotă, iar în locul lor se intenţioneză să fie promovate alte persoane. Mai exact, în locul lui Emil Jacotă, pentru funcţia de ambasador al Azerbaidjanului ar urma să fie desemnat vărul başcanului Irina Vlah, Valentin Vlah.

„Cererea de examinare a candidaturii Emil Druc se află cam de două luni de zile la Comisia parlamentară pentru politică externă şi integrare europeană, iar cererea în cazul lui Emil Jacotă aşa şi nu a mai fost trimisă la Comisie de către Ministerul de Externe, deşi ambii colegi au primit de mult agrementul din Canada şi Azerbaidjan”, a precizat deputatul.

„Parada trimiterii rudelor, copiilor, neamurilor în funcţii diplomatice a continuat-o chiar spikeriţa Zinaida Greceanîi, care şi-a desemnat fiica în calitate de reprezentant al Republicii Moldova la Uniunea Euroasiatică, din care noi nici măcar nu facem parte”, a mai spus Iurie Reniță.

Un alt caz la care s-a referit deputatul vizează revenirea la externe, în funcţia de ambasador cu misiuni speciale, a lui Andrei Popov, fost membru al PDM. Potrivit lui Iurie Reniță, „Diacov trebuia să plătescă poliţele pentru gestul făcut de fostul ministru de externe Mihai Popov”, care în 1992 l-a trimis direct de la Bucureşti la ambasada Moldovei la Moscova, în timp ce diplomaţii de carieră trebuiau să lucreze la centrala Ministerului de Externe câte 4, 5, 6 ani ca să ajungă la vreo ambasadă. „De unde şi revenirea fiului acestuia, Andrei Popov la exerne”, a menţionat deputatul.

Făcând referire la fostul ministru de externe al Republicii Moldova, Andrei Galbur, Iurie Reniță susţine că acesta a fost promovat în funcţie la externe de fostul ministru Andrei Stratan, „graţie faptului că tatăl lui Galbur a fost adjunctul lui Stratan când era şef la vamă”. Ulterior, Andrei Galbur este promovat în funcţia de ambasador la Moscova de Vlad Filat şi Iurie Leancă, iar mai târziu, în cea de ministru de externe de Vlad Plahotniuc şi Pavel Filip.

„Tradiţia sovietică şi a recunoştinţei pentru promovarea în funcţii continuă cu acelaşi succes chiar şi în perioada ex-sovietică”, a concluzionat deputatul.

Serviciile de coafură – spălare, vopsire, aranjare și tuns, coafat, nuanțat, ondulat și îndreptat – sunt reluate. Alte servicii de înfrumusețare rămân interzise deocamdată. Prevederile se regăsesc într-o dispoziție a Comisiei Naţionale Extraordinare de Sănătate Publică, transmite IPN.

Prin aceeași dispoziție, se interzice organizarea ceremoniilor în orice instituție, indiferent de statut, prublic sau privat, pentru perioada de urgență în sănătate publică, cu poisibilitatea prelungirii interdicției, în funcție de situația epidemiologice a infecției cu COVID-19 la nivel național.

De ieri, 21 iunie, au fost reluate competițiile de fotbal la Cupa Molovei, ediția 2019-2020, iar din 3 iulie urmează să fie dat startul Campionatului Național de Fotbal, ediția 2020-2021, organizate exclusiv de către Federația Moldovenească de Fotbal.

Dispoziția Comisiei mai prevede reluarea antrenamentelor desfășurate în aer liber, pentru sportivii legitimați de către Federația de canotaj, Federația de Tir cu Arcul, Federația de Turism Sportiv, Federația de Alpinism și escala, Federația de ciclism, Federația de orientare Sportivă, Federația de Radiosport, Federația Națională de Tir Sportiv Aplicat, Federația de Baseball și Softball din Republica Moldova.

Odată cu încheierea stării de urgență, pe 15 mai, până pe 30 iunie, în țară a fost instituită de stare de urgență în sănătate publică. La ședința Comisiei de marți, urmează să se decidă cu privire la prelungirea stării de urgență în sănătate publică.

La solicitarea echipei Petrocub Hînceşti, în conformitate cu Regulamentul Cupei Moldovei Orange, ediţia 2019-2020, pct.1.34, și al Campionatului R. Moldova, ediția 2019, pct.15.15, Comitetul de Urgenţă al FMF a decis reluarea disputării meciului Petrocub – Sheriff, din manșa tur a semifinalelor Cupei Moldovei Orange, astăzi 22 iunie, pe stadionul Zimbru, cu începere de la ora 20:00. Partida va fi reluată din momentul întreruperii.

„Ostaşi, Vă Ordon: Treceţi Prutul! ... Reîmpliniţi în trupul ţării glia străbună a Basarabilor şi codrii Voevodali ai Bucovinei, ogoarele şi plaiurile voastre“ – acesta este ordinul de luptă transmis de către conducătorul statului român, Mareşalul Ion Antonescu, pe data de 22 iunie 1941.

Proiectul de stat românesc avea să ajungă la apogeu pe data de 1 decembrie 1918, atunci când românii din Transilvania au ales să se unească necondiţionat cu regatul României.

Până pe data de 28 iunie 1940 România avea să fie una aproape completă, împlinind visul de veacuri a neamului românesc.  Toate acestea aveau însă să nu dureze. După o criză economică profundă, după ce puterile câştigătoare din primul război mondial au favorizat ajungerea la conducerea Germaniei a unui regim extremist şi expasionist, avea să vină cea mai mare confruntare armată pe care lumea a văzut-o vreodată.

După ce ocupaseră mai bine de jumătate din Europa, în iunie 1940 URSS a decis să treacă şi la anexarea de teritorii româneşti, de comun acord cu Germania, doritoare de asemenea de bucăţi din România. Conform înţelegerii dintre cele două părţi şi semnate pe 23 august 1939, România avea să fie sfâşiată ca o pradă. Acest lucru a dus la căderea regimului Carlist şi înlocuirea acestuia cu cel dictatorial al Mareşalului Ion Antonescu. Vorbim de un regim totalitar dar cu o largă susţinere populară ,ce s-a păstrat până la lovitura de stat ce a dus la înlăturarea conducătorului român.

Mareşalul Ion Antonescu şi întreg poporul român au avut în acea perioadă un singur scop: refacerea teritorială a României, atât cât mai era cu putinţă. Fiind nevoie de un aliat de conjunctură, România a decis să se alăture Germaniei împotriva URSS pentru a-şi putea elibera teritoriile anexate de către acesta: Nordul Bucovinei şi Basarabia.  Această înţelegere nu alunga gândul României de la jumătatea de Ardeal ocupată de către Ungaria, mareşalul Ion Antonescu afirmând deschis intenţia ţării sale de a realipi acest teritoriu atunci când conjunctura istorică va fi una favorabilă. Alegerea se baza pe un singur lucru: clasa politică românească considera bolşevismul mult mai periculos decât nazismul pentru continuitatea neamului şi statului românesc, ba chiar a lumii întregi.

România a intrat în luptă cu promisiuni din partea Germaniei cu privire la dotarea tehnică a armatei. Acestea nu au fost niciodată onorate cu toate insistenţele ofiţerilor români, pe de o parte pentru că Germania nu putea face faţă propriei armate, pe de altă parte pentru că exista frica că după eliberarea Basarabiei România se va opri şi va întoarce armele. Temerile germane nu au părut a fi departe de realitate, cu atât mai mult cu cât românii nu făceau nici un secret din acest lucru.

Există o adevărată polemică cu privire la ce ar fi putut să se întâmple dacă Armata Română nu trecea Prutul. Decizia Mareşalului a costat pe români milioane de victime, dar se pune întrebarea: oare exiata o alternativă? Cu siguranţă că Nu, deşi decizia a fost una foarte dificilă dar justificată chiar de către conducătorul statului român. E ca şi cum astăzi am refuza să participăm alături de aliaţii americani pe teatrele de operaţiuni ale lumii, pentru apărarea democraţiei şi a drepturilor omului,  dar am avea pretenţia ca teritoriul nostru să fie apărat necondiţionat. Frontul de Est a reprezentat pentru România războiul pentru eliberarea teritoriilor furate de către URSS. Cum în 1940 România era părăsită de aliaţi şi nepregătită de război, a fost nevoie de o perioadă de timp pentru pregătire. Poate că războiul din Est a reuşit să împingă conflictul suficient de tare pentru care Anglia şi SUA să conteze cu adevărat în ecuaţia războiului şi poate că această conjunctură a făcut ca URSS să nu poată profita de moment pentru a ocupa întreaga Europă.

Sursa: adevarul.ro

Partida Petrocub - Sheriff, din cadrul primei manșe a semifinalei Cupei Moldovei la fotbal, a fost oprită în minutul 29 din cauza ploii abundente la scorul de 0-0. Potrivit regulamentului, jocul trebuie să fie reluat a doua zi și se va juca în această seară, la Hâncești, începând cu ora 20:00, transmite IPN.

În cealaltă semifinală, Sfântul Gheorghe a dispus cu 5-2 de Speranța și a luat o opțiune serioasă de a juca al doilea an consecutiv în finala de pe stadionul Zimbru. Alexandru Suvorov a fost eroul gazdelor, cu o dublă. Celelalte goluri au fost marcate de Volkov, Novicov, Iurcu, respectiv Trofan și Pîsla.

„S-a creat senzația că Sfântul Gheorghe nici nu a stat în carantină. Au arătat mai proaspeți”, a declarat antrenorul echipei Speranța, Iurie Osipenco.

Starea de urgență în sănătate publică, care expiră pe 30 iunie, va fi prelungită. O declarație în acest sens a fost făcută de premierul Ion Chicu, după întâlnirea cu președintele Igor Dodon și spikerul Zinaida Greceanâi, conform Jurnal.md

„La 30 iunie se finalizează starea de urgență de sănătate publică, dar mâine va avea loc ședința Comisiei extraordinare de Sănătate Publică, în cadrul căreia se va pune în discuție subiectul extinderii stării de urgență”, a declarat premierul.

El a adăugat că RM „ca și alte țări din lume” înregistrează o creștere a numărului de infectări cu Covid-19. Sistemul medical din RM a avut deficit de cadre și până la pandemie, dar acum situația este și mai gravă. „Săptămâna trecută a fost majorat numărul de locuri în spitale. La momentul actual sunt ocupate în jur de 50 – 55% din aceste locuri. Mai complicată este situația legată de asigurarea cu personal medical care este realmente extenuat. De aceea mesajul meu către oameni este să respecte regulile, pentru că pe lângă locurile din spitale, mai avem nevoie și de oameni care să ne îngrijească acolo. Aveți grijă de sănătatea Dvs., dacă nu veți fi disciplinați, nu vom reuși să trecem de această pandemie”, a mai spus Ion Chicu.

Sfîntul Gheorghe Suruceni – Speranța Nisporeni, 21 iunie, ora 17:00, Stadionul din Suruceni

Arbitru: Andrei Cojocaru
Asistenți: Victor Mardari, Vadim Vicol
Arbitri adiționali: Gabriel Tupicica, Ion Bîlea
Al 4-lea oficial: Vadim Roșca
Observator: Valeriu Sorochin
Delegat: Adrian Ixari

Petrocub Hîncești – Sheriff Tiraspol, 21 iunie, ora 20:00, Stadionul Municipal din Hîncești

Arbitru: Andrei Breguța
Asistenți: Vladislav Lifciu, Anatolie Basiul
Arbitri adiționali: Andrei Ceban, Victor Bugenko
Al 4-lea oficial: Tudor Bologa
Observator: Victor Stână
Delegat: Igor Soltanici

Conform hotărârii Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică meciurile se vor juca fără spectatori. 

FMF va transmite ambele partide în direct pe site-ul fmf.md.

Returul este programat pe 25 iunie, iar finala mare – pe 30 iunie 2020.

© 2018 Vocea Basarabiei

Autentificare

Utilizator *
Parola *
Ține-mă minte

Please publish modules in offcanvas position.