Proiect finanțat de DEPARTAMENTUL PENTRU RELAȚIA CU REPUBLICA MOLDOVA
Conţinutul acestui site nu reprezintă poziţia oficială a Secretariatului General al Guvernului- Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova.
Mihai Burciu

Mihai Burciu

Echipele din Moldova și-au aflat adversarii din runda preliminară UEFA Europa League

Astfel, Ventspils (Letonia) va întâlni Dinamo-Auto Tiraspol, Șahtior Soligorsk (Belarus) va juca cu FC Sfîntul Gheorghe, iar Petrocub va primi acasă echipa Backa Topola (Serbia).

Meciurile din primul tur preliminar vor fi jucate într-o singură manșă.

Probabil nu există iubitor al tenisului care să nu fi auzit de finala masculină a Wimbledon 2008. La exact 12 ani distanță, e considerat și azi cel mai bun meci de tenis din istorie și, chiar dacă perspectiva asupra a ce înseamnă „bun”, „frumos” sau „excelent” poate fi o chestiune subiectivă, semnificația culturală supremă a acestui meci-eveniment este incontestabilă. E greu să aduci în discuție un alt meci de tenis care să propună atâtea fire narative precum Federer – Nadal 2008, care să fi avut atâtea semnificații, care să fi generat un impact comparabil cu acesta. Sunt oameni care au început să se uite la tenis și să iubească acest sport datorită acestui meci. Au fost scrise sute și sute de articole despre acea finală care a făcut ca, timp de o zi, toată planeta să vorbească despre tenis, înainte de orice altceva. Carierele celor doi, oricum legate una de alta, au devenit, aproape inevitabil, conectate într-un fel unic după acea zi. Nadal a devenit cu adevărat un jucător de legendă după finala Wimbledon 2008, iar Federer a devenit cu adevărat un jucător care nu mai arăta drept invincibil. Amândoi au câștigat legiuni de suporteri după acea zi; Nadal își extindea limitele și impresiona fani noi, Federer atingea inimile unor privitori care au început să-l placă abia când l-au văzut, în sfârșit, învins.

Este, poate, punctul culminant al celei mai frumoase rivalități din istoria tenisului și primul moment în care s-a făcut un transfer de putere între cei doi titani.

Pe 6 iulie 2008, așadar, Rafael Nadal îl învingea pe Roger Federer cu 6-4, 6-4, 6-7 (5), 6-7 (8), 9-7, în patru ore și 48 de minute, un meci cu mai multe întreruperi cauzate de ploaie, care au contribuit la drama majoră din jurul finalei, și care s-a încheiat aproape în întuneric. A fost prima (și singura) oară când Nadal îl învingea pe Federer pe iarbă, o evoluție senzațională în doar câțiva ani în care Nadal avansase de la statutul de copil-minune la cel de specialist precoce pe zgură, până la cel de campion imbatabil la Roland Garros. Dar iarba rămânea teritoriul de neatins, acolo unde Federer își construia, an de an, propriile recorduri, în paralel cu dominația lui Nadal de pe suprafața roșie.

În contextul lui 2008, elvețianul câștigase de cinci ori la rând Wimbledon, între 2003 și 2007, și căuta un record de șase titluri la rând, ceea ce l-ar fi făcut primul om din Era Open care să câștige Wimbledon șase sezoane consecutive. Dincolo, campion an de an la Roland Garros începând cu 2005, Nadal începuse să progreseze spectaculos de repede pe iarbă, demontând rapid prejudecățile potrivit cărora jocul său nu e făcut să aibă succes pe suprafața verde. După două eliminări timpurii în 2003 și 2005 (a absentat în 2004), spaniolul a ajuns în meciul pentru trofeu în 2006 și 2007. Învins cu 3-0 la seturi de Federer în prima sa apariție în finala de la Londra, Nadal a dat o replică mult mai puternică în finala din anul următor, forțându-l pe elvețian la un set decisiv, eveniment considerat aproape cât o victorie morală la vremea respectivă – atât de mare era favorit Federer pe iarbă.

În 2008, cei doi se reîntâlneau așadar pentru al treilea an la rând în meciul pentru titlu de la Wimbledon. Cu doar o lună înainte, se văzuseră tot pentru al treilea an la rând și în finala Roland Garros, cea care a însemnat și cel mai clar succes al lui Nadal contra rivalului său elvețian într-o finală de Slam (6-1, 6-3, 6-0). Mulți s-au întrebat dacă duritatea acelui scor nu a contribuit la dinamica finalei de la Wimbledon, iar peste ani, Federer a admis că înfrângerea atât de clară suferită la Paris a produs stricăciuni importante în moralul său venind la Wimbledon. Altfel spus, în termeni de context, lucrurile erau impecabil pregătite pentru un meci de ținut minte.

Cei doi supergrei au început meciul cu o întârziere de 35 de minute, provocată de ploaie. Când au început, primul punct a dat tonul pentru ce avea să urmeze, cu un schimb spectaculos de 14 mingi, luat de Rafa cu un forehand în lung de linie. Confirmândul sentimentul care parcă plutea asupra finalei, cum că o surpriză sau un eveniment major este mai posibil ca oricând, Nadal a câștigat remarcabil primele două seturi, 6-4, 6-4, revenind în al doilea de la 1-4, cu o serie de cinci game-uri consecutive. În setul al treilea, norii începuseră să se adune la propriu, deasupra arenei, și la figurat, deasupra lui Federer, care a ratat patru mingi de break în game-ul șase, apoi, la 3-3, s-a văzut condus pe serviciu cu 0-40.

Când Federer conducea cu 5-4, la 16:51, ploaia a oprit meciul, forțând o întrerupere de o oră și 20 de minute. Într-o epocă în care Twitter-ul, deși lansat de doi ani, nu era ce este azi, iar rețelele sociale nu jucau rolul de „al doilea ecran” pe care-l joacă azi în timpul evenimentelor sportive majore, oamenii au rămas țintuiți de micile ecrane pentru reluarea meciului. În vremea asta, Federer s-a dus în cabinetul fizioterapeutului și s-a întins pe un pat, în vreme ce Nadal și-a refăcut bandajele la degete și a ascultat muzică.

Federer avea să spună, ulterior: „Problema mea e că pierdusem la Rafa într-un mod teribil finala French Open. M-a distrus. Așa că atunci când am intrat în finala de la Wimbledon, am gândit ceva de genul Oh, Doamne, o să fie foarte dificil! Mi-a luat două seturi să scutur senzația asta și probabil că prima pauză de ploaie m-a trezit un pic. Atunci mi-am zis că, dacă e să pierd, măcar să pierd luptând”.

Atunci când finala a revenit, s-a jucat aproape cu sufletul la gură pentru tot restul zilei. Jucând cu sabia înfrângerii asupra capului, Federer a câștigat următoarele două seturi în tiebreak, forțând decisivul. La 4-5 în setul al treilea, care a mers cu serviciul până în tiebreak, Federer a fost din nou într-o situație limită, revenind dintr-o groapă de 0-30.

Tiebreak-ul setului patru merită el însuși un capitol aparte. La rându-i, este considerat poate cel mai spectaculos și mai important tiebreak al tuturor timpurilor. Nadal a condus cu 5-2 și urma cu două servicii, și perspectiva, dacă le-ar fi luat, de a câștiga finala chiar acolo. Dar întâi o dublă greșeală, apoi un rever în fileu l-au readus pe elvețian pe serviciu. Federer a avut minge de set la 6-5, dar a trimis în fileu. Nadal a avut minge de meci la 7-6, dar Federer a servit un as. La 7-7 s-au întâmplat două puncte glorioase unul după altul; întâi, Nadal și-a făcut rost de o minge de titlu, cu un forehand perfect în lungul liniei, o lovitură excepțională, care a produs rumoare. Cu totul pe masă, cu sentimentul că înfrângerea e pe cale să se producă, cu gândul la ocaziile neluate până atunci în meci, Federer a răspuns cu propria sa execuție perfectă, un passing de rever în lung de linie dintr-o poziție dificilă, care i-a salvat mingea de meci. Plin de elan după ce ieșise dintr-o asemenea încurcătură, Federer a câștigat apoi tiebreak-ul. În doar câteva secunde, totul se schimbase. Ținând cont de miza uriașă și de încărcătura momentului, vorbim poate de două dintre cele mai mari puncte jucate vreodată în tenis.

Totuși, Rafa nu era gata. În observațiile sale din documentarul Stroke of Genius, Nadal a remarcat: „Aș fi putut să pierd finala aceea, dar nu aveam de gând să o fac eșuând în ce mi-am propus. Eram gata să lupt până la capăt. Federer putea să câștige, dar nu pentru că eu aș fi pierdut finala, ci pentru că ar fi câștigat-o el”.

Aveam, așadar, set decisiv, și totul părea posibil. Federer avea avântul celui care vine din spate și e pe val; dar Nadal nu părea că are de gând să coboare vreun pic nivelul, în ciuda faptului că avusese mingi de meci în tiebreak-ul setului patru.

La 19:53, cu scorul egal, 2-2, o altă întrerupere cauzată de ploaie avea să amâne deznodământul și să ne țină pe toți cu respirația întretăiată în fața televizoarelor. După o altă jumătate de oră în care au stat la vestiare, cei doi au revenit pe teren, cu întunericul deja dând semne de prezență. Vorbim despre ultimul an de dinaintea instalării acoperișului la Wimbledon. Mai era maxim o jumătate de oră în care se putea juca. Dacă nu ar fi putut fi încheiat, meciul ar fi trebuit, astfel, reluat a doua zi, lunea.

Familia și prietenii lui Rafa începuseră să creadă că nu o să fie ziua lui. La pauza de 2-2 din decisiv, tatăl lui Nadal, Sebastian, a spus că e sigur că fiul lui e „condamnat să piardă”. La rândul său, ajuns în vestiar în acea pauză, Toni Nadal i-a spus lui Rafa să lupte „oricât de mică ar fi posibilitatea victoriei”, presupunând, probabil, că Nadal va fi afectat de mingile de meci neluate. În autobiografia sa, Nadal scrie că Toni l-a citit greșit în acea zi, plecând de la premisa că se va repeta scenariul din anul anterior. „A fost surprins de răspunsul meu. I-am spus: Relaxează-te, nu te îngrijora. Pot să câștig. Nu voi pierde cum am făcut-o anul trecut”.

Cei doi au mers cap la cap, iar Federer a fost cel care s-a apropiat primul la două puncte de victorie și de al șaselea titlu. Conversia punctelor de break a fost, finalmente, cea care l-a costat major pe elvețian, el încheind meciul cu un bilanț de un break din 13 oportunități. La 4-4, mingea de break a elvețianului a fost salvată cu un smash de Nadal, obținut după un forehand masiv. Publicul era dezlănțuit și împărțit. Pe rând, se auzea „Roger! Roger!” și „Rafa! Rafa!”. La 5-5, Federer a ieșit dintr-un alt 15-40. Lumina se ducea cu viteză. La 6-6, Andrew Jarret, arbitrul turneului, le-a spus că vor mai juca două game-uri. Când s-a trecut peste ora 21:00, Nadal și-a ținut serviciul după un alt game greu, pentru 7-7. Aveau să se oprească la acest scor? Jarret le-a spus să mai joace alte două, ultimele.

În realitate, era mai întuneric decât se simțea la televizor, iar sistemul Hawkeye a încetat să mai funcționeze. Planul era să se mai joace maxim două game-uri, iar jucătorii să fie retrași de pe teren la un scor egal, la un eventual 8-8, informație confirmată ulterior de arbitrul finalei, francezul Pascal Maria.

Servind la 7-7, Federer s-a văzut finalmente trădat de serviciu. Deși a salvat trei mingi de break în acel game, un forehand în out la a patra minge de break i-a oferit lui Nadal break-ul mult căutat și șansa de a servi pentru titlu. Avea să fie ultimul game al zilei, indiferent dacă Nadal îl câștiga sau nu. La a treia minge de titlu, după cele două din setul patru, Federer a avut încă o dată răspuns, cu un retur de rever la care Nadal nici n-a apucat să pună racheta. Dar fusese ultimul moment grozav al lui Federer în acea zi. Două puncte mai târziu, un forehand în fileu al elvețianului punea capăt nebuniei, la ora 21:15, după aproape șapte ore de la start, ore trăite într-o tensiune extraordinară. Nadal s-a prăvălit pe iarbă. Câștigase un meci extraordinar. O bătălie istorică. Era noul campion de la Wimbledon.

În luminile blitz-urilor, cei doi s-au îmbrățișat și au participat la o ceremonie de premiere emoțională. Imaginile cu cei doi zâmbind pe beznă au sporit și mai mult farmecul acelor momente.

Nadal a câștigat cu doar cinci puncte mai mult decât Federer (209 la 204), iar conversia mingilor de break a fost 4 din 13 la el. Roger a reușit 89 de lovituri direct câștigătoare, venite la pachet cu 52 de erori neforțate; Nadal a avut un raport de 60-27. Deși a venit, ca de obicei, mai mult în față, Federer a avut un procentaj de succes la fileu mai slab decât al lui Nadal, 56 la sută (42 din 75 de veniri), versus 71 la sută (22 din 31). Finalmente, diferența a fost făcută de mingile de break și, poate, de ascendentul pe care Nadal deja și-l formase asupra marelui său rival, cu finala French Open având o contribuție majoră.

La 22 de ani, Nadal reușea astfel o dublă istorică Roland Garros – Wimbledon, considerată performanța poate cea mai dificilă din tenis; la ora aceea, doar Bjorn Borg și Rod Laver o mai reușiseră. Federer avea să o obțină și el un an mai târziu, iar Nadal a repetat dubla în 2010.

Consecința directă a triumfului de la Wimbledon a fost că, o lună mai târziu, Rafael Nadal devenea pentru prima dată lider mondial, după aproape patru ani petrecuți pe locul al doilea, oprind astfel supremația istorică de 237 de săptămâni consecutive, un record, a lui Federer. Curând aveau să înceapă, de altfel, și primele discuții și întrebări despre declinul și eventuala retragere a lui Federer, care, abia 27 de ani pe atunci, se vedea detronat din fruntea clasamentului ATP. Cum știm, elvețianul s-a întors pe locul 1 în alte trei ocazii ulterioare, două dintre aceste întoarceri pe locul 1 survenind după alte titluri la Wimbledon, în 2009 și 2012.

Dar până atunci, dinamica întâlnirilor dintre cei doi a continuat cu o altă bătălie titanică. Întâi, Federer a pus capăt „crizei”, câștigând US Open 2008 într-o finală cu Andy Murray și încheind, totuși, anul său dificil cu un titlu de Slam (elvețianul a fost diagnosticat cu mononucleoză la început de sezon; Novak Djokovic a câștigat primul său titlu de Grand Slam la AO 2008, punând capăt acolo seriei de titluri a lui Federer; Nadal a luat apoi trofeele la Paris și Londra).

Când s-a schimbat calendarul, Roger și Rafa s-au regăsit față în față în finala de la Australian Open 2009. Iar pentru fiecare părere potrivit căreia finala Wimbledon 2008 e cel mai mare meci din toate timpurile, există probabil o altă opinie, care contraargumentează că finala AO 2009 dintre cei doi a fost chiar mai spectaculoasă și mai intensă, doar că i-a lipsit un decisiv la fel de dramatic. Pentru a doua oară într-o jumătate de an, Nadal îl învingea pe Federer într-o finală de Slam în cinci seturi și părea că începe propria sa dominație. Dar brusc, sezonul său a luat o altă turnură, o combinație de accidentări și probleme personale contribuind la eliminarea sa de la Roland Garros 2009 și la absența de la Wimbledon. Scăpat ca printre urechile acului de o eliminare la rându-i suprinzătoare la Paris cu Tommy Haas (la 0-2 la seturi și minge de break în setul trei, elvețianul a găsit un winner de forehand în cross comparabil ca importanță cu mingea de meci salvată în finala Wimbledon 2008), Federer a reușit unicul său titlu la French Open, venit exact la timp ca să-i panseze marile înfrângeri suferite cu Nadal în cele două finale amintite, și să-i reclădească încrederea. O lună mai târziu, Federer își completa vara istorică triumfând și la Wimbledon, tot într-o finală dramatică, cu Andy Roddick (16-14 în setul decisiv; Roddick, care a făcut meciul vieții, a avut set și patru mingi de set consecutive în al doilea; apoi două mingi de break la 8-8 în decisiv). Era ocazia specială a lui Roger, care ajungea la 15 titluri de Slam și îi depășea recordul lui Pete Sampras. În septembrie, la US Open, Federer a ratat oportunitatea unui hat-trick de Slam-uri, ratând titlul după ce a condus cu 2-1 la seturi în finala cu Juan Martin Del Potro. Elvețianul a obținut însă trofeul câteva luni mai târziu, la Australian Open 2010, cel care avea să fie și ultimul pentru o vreme.

La rându-i, Nadal s-a întors cu forțe proaspete în 2010, an pe care îl consideră cel mai bun al carierei. A devenit primul om din istoria tenisului care câștigă Slamuri pe trei suprafețe diferite în același an calendaristic, perfomanța pe care Federer o ratase la mustață cu un an înainte. Nadal a câștigat French Open (în finală cu Soderling), Wimbledon (în finală cu Berdych) și US Open (în finală cu Djokovic), ajungând la nouă titluri de Slam la 24 de ani. Dintre toate, și cele alte zece care au urmat, cel de la Wimbledon 2008 s-ar putea să rămână cel mai prețios.

Presa locală anunță că un om a murit după ce forțele guvernamentale au folosit tehnică „specială” de dispersare a protestatarilor. Bărbatul a suferit traume cranio-cerebrale în noaptea de 9 spre 10 august în centrul Minskului, alte patru persoane s-ar afla în reanimare. Două spitale din apropiere ar fi pline cu răniți, scrie Timpul.md

MAI-ul din Belarus neagă că o persoană a decedat. 

Forțele de ordine din Belarus încearcă să descurajeze orice eventuale proteste, după ce președintele Aleksandr Lukașenko, considerat ultimul dictator din Europa, a fost declarat duminică, pentru a șase oară, învingător în alegerile prezidențiale cu un scor copleșitor: 80 la sută din voturi.

Cu aproape 400 de infectări a treia zi concomitent, înregistrate în Republica Moldova, autoritățile au decis redeschiderea piscinelor începând cu data de 10 august. O hotărâre în acest sens a fost aprobată la ședința de astăzi, 7 august, a Comisiei naționale extraordinară pentru sănătate publică (CNESP), scrie Jurnal.md

Admnistratorii zonelor de agrement sunt obligați să respecte curățenia și dezinfectarea frecventă a zonei de agrement. Totodată, numărul vizitatorilor piscinei/bazinului de înot să nu depășească 50% din capacitatea maximă.

 

Un nudist din Berlin a fugărit dezbrăcat un mistreț care a ieșit din pădure și i-a luat punga de plastic în care își ținea laptopul, informează Independent, care citează BBC.

Bărbatul a luat-o la fugă după mistreț, care era urmat și de doi pui, spre amuzamentul celor de față.

Adele Landauer, actriță și instructor de dezvoltare personală, a fotografiat incidentul petrecut la Teufelssee – o zonă de plajă preferată de turiști, și le-a postat pe Facebook.

“Natura își ia revanșa”, a scris Landauer pe Facebook, adăugând că bărbatul rămas fără laptop a râs de această situație. “I-am arătat fotografiile, a râs zgomotos și mi-a dat voie să le public”, a adăugat ea.

Pe timpul verii, unii germani renunță la haine în parcuri, această formă de comuniune cu natura purtând numele de Freikörperkultur – “cultura trupului liber”.

Starea de alertă din timpul pandemiei de coronavirus a dat animelelor sălbatice curaj să exploreze noi teritorii, profitând de lipsa oamenilor. Mistreții au fost observați în mai multe suburbii din Berlin.

Imaginile din satelit obţinute de CNN, arată un crater imens în portul din Beirut, zonă care a fost marţi seara locul unei explozii masive care a ucis sute de oameni şi a rănit mii. Imaginile arată că aproape toate clădirile din zonă au fost avariate grav sau au fost distruse de suflul deflagraţiei. Un crater imens care a fost umplut de apă a înlocuit o parte a portului în care anterior erau două clădiri.

Din numărul total al alegători înscriși în Registrul de Stat al Alegătorilor (3 286 304), 2807728 de cetățeni cu drept de vot sunt atribuiți pe unități administrativ-teritoriale de nivelul II (vedeți tabelul de mai jos).

Diferența cuprinde persoanele care au cetățenia Republicii Moldova, dar nu au înregistrare la domiciliu sau reședință, inclusiv cei care au emigrat autorizat peste hotarele țării (229 570 de persoane) și cetățenii cu drept de vot având domiciliul înregistrat în unităţile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităţilor constituţionale ale Republicii Moldova (249 006).

Nr. de ordine Denumire U.T.A Nr. de alegători
1 r-n ANENII NOI 69022
2 r-n BASARABEASCA 24022
3 mun. BĂLŢI 102909
4 r-n BRICENI 60780
5 r-n CAHUL 98501
6 r-n CANTEMIR 49560
7 r-n CĂLĂRAŞI 61102
8 r-n CĂUŞENI 79138
9 mun. CHIŞINĂU 636226
10 r-n CIMIŞLIA 49687
11 r-n CRIULENI 59359
12 r-n DONDUŞENI 32910
13 r-n DROCHIA 68893
14 r-n DUBĂSARI 28250
15 r-n EDINEŢ 63867
16 r-n FĂLEŞTI 70934
17 r-n FLOREŞTI 70426
18 r-n GLODENI 46660
19 r-n HÎNCEŞTI 98814
20 r-n IALOVENI 85017
21 r-n LEOVA 42659
22 r-n NISPORENI 53360
23 r-n OCNIŢA 40391
24 r-n ORHEI 99519
25 r-n REZINA 38269
26 r-n RÎŞCANI 52642
27 r-n SÎNGEREI 70179
28 r-n SOROCA 77880
29 r-n STRĂŞENI 76586
30 r-n ŞOLDĂNEŞTI 32734
31 r-n ŞTEFAN VODĂ 56810
32 r-n TARACLIA 34251
33 r-n TELENEŞTI 55647
34 r-n UNGHENI 89733
35 UTA GĂGĂUZIA 130991
Total alegători atribuiți la circumscripții 2807728
36 UTA UTA Transnistria 249006
37 Fără Reședință/Domiciliu 229570
Total alegători în RSA 3286304

 

 

 

După ce astăzi, Partidul Acțiune și Solidaritate a organizat o manifestație în susținerea agricultorilor, deputatul Dumitru Alaiba se arată sigur că autoritățile nu vor veni cu nici o soluție pentru a sprijini agricultorii, scrie Paranteze.md

„Dacă Guvernul Dodon nu au făcut nimic ca să protejeze medicii, nu au oferit nici o soluție antreprenorilor, celor din Horeca sau din alte domenii care au suferit, dacă nu s-au gândit să salveze locurile de muncă, dacă nu au mișcat un deget pentru transportatori sau pentru alți mici antreprenori, ce vă face să credeți că au soluții viabile pentru agricultori? Doar faptul că a zis-o Dodon? Păi el e un mincinos, nu știați?”, a scris Alaiba pe Facebook.

Alaiba a mai adăugat că Igor Dodon nu mai este capabil să administreze responsabil, deoarece în ultimii 20 de ani doar a furat.

„Acest oleacă de toate, este o năpastă de care trebuie să scăpăm urgent. Pur și simplu nu-i duce capul. Când furi 20 de ani la rând, capul nu-ți mai funcționează așa cum trebuie. Nu mai ești capabil să administrezi responsabil.”

 

Cu toate că organizatorii au un plan bine pus la punct cu privire la disputarea în siguranță a turneului, Kyrgios nu e impresionat și nu crede că e normal să se organizeze un asemenea eveniment în mijlocul pandemiei.

„Să inspirăm și să ne amintim ceea ce este important, adică sănătatea și siguranța cetățenilor. Putem să reconstruim sportul nostru și economia, dar niciodată nu putem recupera viețile pierdute”, a spus Kyrgios pe un cont de socializare creat de LeBron James.

Australianul de 25 de ani este clasat acum pe locul 40 ATP și are 7 participări la US Open, însă niciodată nu a trecut mai departe de turul 3.

Kyrgios s-a luat din nou de Novak Djokovic și de cei care au participat, în timpul pandemiei, la turneul demonstrativ organizat de sârb, numindu-i „egoiști”.

„Nu poți să dansezi pe mese, să faci bani prin Europa, sau să încerci să faci bani ușor, într-un turneu demonstrativ. E pur și simplu foarte egoist. Gândiți-vă măcar la alți oameni. Asta înseamnă acest virus. Nu contează pe ce loc ești în lume sau câți bani ai. Fii responsabil!

Jucătorilor care au observat regulile și s-au purtat egoist, le spun succes. Jucați pe riscul vostru și nu am nicio problemă cu asta. Eu nu o să joc la această ediție a US Open. Mă doare sufletul să nu fiu acolo și să joc pe una dintre cele mai mari arene ale sportului, Arthur Ashe.

Dar stau deoparte de dragul oamenilor, pentru australienii mei, pentru sutele de mii de americani care și-au pierdut viețile, pentru voi toți. Este decizia mea, fie că vă place sau nu. Acestea sunt motivele mele”, a explicat Kyrgios.

La turneul organizat de Djokovic, Dimitrov a fost primul depistat infectat. După el, au fost depistaţi pozitiv cu COVID-19 Borna Coric, Marko Paniki (preparatorul fizic al lui Djokovic), Kristijan Groh (antrenorul lui Dimitrov), Viktor Troicki şi soţia sa însărcinată, şi Novak Djokovic şi soţia sa, Jelena.

Sursa: Digi Sport

Infecţiile anterioare cu virusurile care provoacă răceli pot antrena sistemul imunitar pentru a recunoaşte şi ataca virusul SARS-CoV-2 care provoacă COVID-19, conform unui nou studiu publicat la 4 august în revista Science, transmite paranteze.md, care citează agerpres.

Acest studiu a ajuns la concluzia că celulele imunitare T (limfocitele T), care recunosc coronavirusurile care produc răcelile obişnuite, recunosc şi părţi din virusul SARS-CoV-2 - inclusiv părţi ale deja „celebrei" proteine în formă de coroană prin care noul coronavirus se ataşează şi pătrunde în celulele umane.

Această memorie a sistemului imunitar poate explica de ce unii oameni se confruntă cu forme uşoare ale infecţiei cu COVID-19 prin comparaţie cu alţii. Autorii studiului au subliniat însă că ipoteza lor este „speculativă" şi este nevoie de mai multe studii pentru a o confirma. Şi aceasta pentru că încă nu se ştie cu exactitate cât de important este rolul jucat de limfocitele T în lupta organismului cu noul coronavirus - limfocite T, celule cu un rol central în imunitatea mediată celular, sunt doar o parte a arsenalului imunitar complex cu care este dotat organismul uman.

„Am demonstrat acum că, în cazul anumitor oameni, memoria preexistentă a limfocitelor T faţă de coronavirusurile care produc banala răceală poate recunoaşte părţi din SARS-CoV-2 sau chiar structura sa moleculară exactă", susţine într-un comunicat unul dintre coordonatorii acestui studiu, Daniela Weiskopf, profesor asistent la Institutul pentru Imunologie La Jolla din La Jolla, California.

Este posibil ca această „reactivitate imună să asigure diferite niveluri de protecţie" în faţa COVID-19, susţine şi celălalt coordonator al studiului, Alessandro Sette, profesor la acelaşi institut. „Dacă ai un răspuns imunitar din partea limfocitelor T, poţi beneficia de o reacţie mult mai rapidă şi mai puternică a organismului în faţa acestei boli", a adăugat el.

Studii anterioare au arătat că până la 50% dintre oamenii care nu au fost niciodată expuşi la COVID-19 au celule T care recunosc virusul SARS-CoV-2. Această abilitate a fost observată la oameni din diferite părţi ale lumii, în Olanda, Germania, Marea Britanie sau Singapore. Oamenii de ştiinţă au avansat ipoteza că această imunitate preexistentă poate fi rezultatul infecţiilor anterioare cu alte virusuri din familia coronavirusurilor, în special cu cele care produc răcelile comune.

În noul studiu, cercetătorii au analizat mostre de sânge recoltate de la oameni în perioada 2015 - 2018, cu mult înainte de apariţia primelor cazuri de COVID-19 la Wuhan, în China.

Aceste mostre de sânge conţin limfocite T care au reacţionat la peste 100 de zone specifice ale SARS-CoV-2. Cercetătorii au arătat că aceste limfocite T reacţionează similar şi la întâlniri cu patru coronavirusuri diferite care produc răceli comune.

„Acest studiu oferă dovezi moleculare directe foarte puternice conform cărora memoria limfocitelor T poate detecta secvenţe foarte similare între coronavirusurile care produc răceala comună şi SARS-CoV-2", a mai susţinut Alessandro Sette.

Pe lângă proteina care produce coroana noului coronavirus, limfocitele T au recunoscut şi alte proteine virale ce aparţin noului coronavirus.

În prezent, majoritatea vaccinurilor candidate împotriva COVID-19 au drept ţintă această proteină care produce coroana, însă noul studiu deschide posibilitatea includerii şi a altor proteine în vaccin, proteine care pot atrage reactivitatea încrucişată a celulelor T şi pot implicit să crească eficienţa vaccinurilor, conform cercetătorilor care au reamintit că este nevoie de studii suplimentare pentru a demonstra cu precizie acest lucru.

Autorii au mai notat că descoperirea lor privind reactivitatea încrucişată cu limfocitele T este diferită de ceea ce s-a observat la nivelul anticorpilor - o altă armă a sistemului imunitar care blochează infectarea celulelor de către un agent patogen. Anticorpii formaţi împotriva virusurilor care produc răceala banală sunt specializaţi doar pe aceste virusuri şi nu prezintă o reactivitate încrucişată cu SARS-CoV-2, conform unor studii anterioare, au mai susţinut ei.

© 2018 Vocea Basarabiei

Autentificare

Utilizator *
Parola *
Ține-mă minte

Please publish modules in offcanvas position.