Proiect finanțat de DEPARTAMENTUL PENTRU RELAȚIA CU REPUBLICA MOLDOVA
Conţinutul acestui site nu reprezintă poziţia oficială a Secretariatului General al Guvernului- Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova.
Mihai Burciu

Mihai Burciu

Lidera opoziției belaruse, Svetlana Tihanovskaia a mărturisit că decizia de a părăsi țara după alegerile prezidențiale de luni a fost una „foarte dificilă” și că s-a temut pentru siguranța copiilor ei, relatează BBC, citat de Digi24.ro 

Tihanovskaia spune că a luat această decizie pentru a își proteja copiii și a adăugat că „nicio viață nu merită pierdută pentru ceea ce se petrece în țară”. Într-un clip video emoționat adresat susținătorilor ei, în limba rusă, Tihanovskaia spune că și-a supraestimat propria forță.

„Am crezut că această campanie mi-a dat atât de multă putere încât să pot să mă confrunt cu orice. Până la urmă se pare că sunt aceeași femeie slabă de până acum”, a spus Tihanovskaia.

Ea a spus că decizia de a fugi a luat-o de singură și că nu a fost influențată de nimeni, deși mulți oameni o vor „urî și condamna” pentru ea.

„Copiii sunt cei mai importanți în viețile noastre”, a adăugat Tihanovskaia, despre care ministrul de Externe lituanian a anunțat în această dimineață că se află „în siguranță, în Lituania”.

Devenită peste noapte lidera opoziției de la Minsk împotriva lui Aleksandr Lukashenko, Tihanovskaia a intrat în cursa presidențială după ce soțul ei a fost arestat. Proteste au izbucnit în toată țara după ce președintele în funcție a câștigat din nou cu 80%, în cadrul unor alegeri considerate de observatorii internaționali ca fiind fraudate masiv. Forțele de ordine au reprimat violente manifestațiile, iar autoritățile au decis să blocheze accesul la internet pentru ca protestatarii să nu poată comunica între ei. 

Aleksandr Lukaşenko, aflat la putere din 1994, susţine că protestele sunt organizate cu sprijinul Rusiei, Poloniei şi Cehiei. După demonstraţia desfăşurată duminică seară, peste 3.000 de simpatizanţi ai opoziţiei au fost reţinuţi.

Uniunea Europeană a condamnat vehement acţiunile violente de reprimare a manifestațiilor din Belarus.

Anul 2020 este un an special atât pentru angajații Centrului Stomatologic Municipal, cât și pentru cei peste 70000 de pacienți care se tratează aici anual. Ținând pasul cu progresul în stomatologie de 5 ani, Stomatologia este una dintre ramurile medicinei care cunoaște o vertiginoasă dezvoltare în ultimii ani.
 
Concurența acerbă de pe piața serviciilor stomatologice facilitează și mai mult progresul, însă își lasă amprenta presiunii asupra clinicilor,și cabinetelor stomatologice, unele conformânduse cu regulile jocului impus, iar altele încercând să le schimbe.
 
Centrul Stomatologic Municipal Chișinău celebrează în acest an 5 ani de la fondare. În decursul acestui răstimp s-au schimbat protocoalele de lucru stomatologice, medici stomatologi s-au angajat și s-au pensionat, s-au perindat câteva generații de pacienți și doar un lucru a rămas constant – dedicația CSM de a oferi servicii de calitate, cu aplicarea tehnologiilor de ultimă oră, tuturor celor care au nevoie de ajutor în soluționarea problemelor dentare.
 
Astăzi CSM înseamnă tratament stomatologic modern, sigur, tehnologizat și de orice complexitate, în confortul unei clinici de stat. Aici activează 117 medici stomatologi specializați în diferite domenii, se efectuează peste 100000 de vizite annual. Scopul acestor vizite variază de la o simplă carie sau albire dentară, la implante dentare, sinus lifting și fațete din ceramică presată.
 
Oferirea unei game atât de largi de servicii stomatologice este posibilă datorită specializării înguste a medicilor angajați, care sunt organizați în secții distincte de terapie stomatologică, protetică, chirurgie și cabinetele de microscopie dentară, implantologie, paradontologie, radiologie dentară și nu în ultimul rând - laboratorul tehnic dentar.
 
Astfel, orice pacient care pășește pragul instituției poate beneficia de tot spectrul de tratamente dentare în același loc și într-un singur loc. Abordarea și aplicarea unui plan de tratament se efectuează individual, ținând cont de toate particularitățile fiecărui pacient și interdisciplinar, adică cu implicarea unui grup de medici specialiști. Pentru a corespunde standardelor înalte a calității tratamentului, pe care CSM și-l dorește, fiecare angajat se supune unui proces de formare profesională continuă, participând la specializări în țară și peste hotare.
 
Ultimii 2 ani au fost o perioadă de provocare pentru CSM, timp în care s-a pus un accent colosal pe dotarea și echiparea tehnologică de top a instituției, astfel echipa CSM s-a pricopsit cu un microscop intervențional stomatologic, cu aparate de radiologice rapide, exacte și foarte sigure, cu centrifugă pentru sânge pentru aplicarea tehnologiilor PRP și PRF în parodontologie și în implantologie și nu numai. Toate acestea fac posibilă îndeplinirea misiunii propuse – de a face tratamentele dentare complicate și complexe, abordabile pentru toți, indiferent de pătura socială.
 
Deasemenea CSM rămâne unicul prestator de servicii stomatologice compensate pentru pacienții asigurați, atunci când urgențele dentare le bat la ușă. Efortul constant depus de angajații CSM Chisinau, este orientat, în primul rând, spre beneficiul pacientului, împotrivinduse percepției stomatologiei numai ca o fornă de bussines, dovedind că stomatologia este o ramură importantă a medicinei, la care poate apela fiecare dintre noi, fără frică și fără jertfe financiare nechibzuite.

Federaţia Europeană a Jurnaliştilor (EFJ) a denunţat luni arestarea ”a cel puţin 19 jurnalişti, pe unii cu violenţă”, în timpul acoperirii informative a alegerilor prezidenţiale din Belarus şi a protestelor desfăşurate duminică în această ţară, transmite agenţia EFE, scrie agerpres.

Potrivit unui comunicat cu cifre concrete emis de Asociaţia Belarusă a Jurnaliştilor, la sfârşitul săptămânii trecute activitatea ziariştilor în Belarus a fost marcată de ”brutalitate şi restricţii”.

În plus faţă de arestări, EFJ afirmă că domiciliile mai multor jurnalişti au fost percheziţionate de poliţie, conexiunea la internet a fost oprită pentru a zădărnici comunicaţiile şi mai mulţi ziarişti au fost ”expulzaţi” ilegal din colegiile electorale.

Această organizaţie mai menţionează ”arestarea brutală” a trei ziarişti ai postului rus Dozhd, ”lovituri violente” aplicate fotografului agenţiei Associated Press Mstislav Cernov şi violenţa fizică asupra corespondentului portalului Meduza Maksim Solopov, ”care la ora unu dimineaţa a încetat să mai răspundă la telefon”.

După închiderea urnelor şi publicarea sondajelor care au indicat o victorie confortabilă a preşedintelui Alexandr Lukaşenko, opoziţia, care consideră că alegerile au fost fraudate, a protestat în stradă şi s-a recurs la violenţă împotriva protestatarilor opoziţiei şi ziariştilor care acopereau evenimentele, mai notează EFJ.

”Ziariştii independenţi belaruşi trăiesc de ani o presiune constantă, arestări şi hărţuiri. Solicităm liderilor europeni să condamne energic aceste încălcări ale libertăţii de informare”, afirmă într-un comunicat secretarul general al EFJ, Ricardo Gutierrez.

De la începutul acestui an Asociaţia Belarusă a Jurnaliştilor a contabilizat 130 de încălcări ale drepturilor ziariştilor în această ţară.

Bilanţul deceselor cauzate în Mexic de noul coronavirus a depăşit pragul de 53.000, Ministerul Sănătăţii raportând luni încă 705 victime ale COVID-19 şi 5.558 de cazuri noi de infectare, care apropie ţara de scenariul cel mai negativ previzionat de guvern, transmite marţi Reuters, potrivit agerpres.

Mexicul a confirmat până acum 485.836 de cazuri de infectare şi 53.003 de decese – al treilea cel mai grav bilanţ din lume, după SUA şi Brazilia -, dintre care aproape 5.000 în ultima săptămână.

La 4 iunie, ministrul adjunct al sănătăţii, Hugo Lopez-Gatell, declara că un bilanţ de 60.000 de decese ar fi un ‘scenariu foarte catastrofal’. La acea dată, numărul de morţi depăşea cu puţin 12.500.

Guvernul mexican se luptă să atingă un echilibru între necesitatea de a combate epidemia şi cea de a redeschide economia, care s-a contractat cu peste 17% în trimestrul al doilea.

O altă ţară din America Latină, Columbia, a anunţat luni că a depăşit cifra de 13.000 de persoane decedate în urma infectării cu noul coronavirus, după ce primul caz de contagiune a fost depistat la 6 martie, transmite AFP.

Columbia se află pe locul 4 în regiune în privinţa numărului de infectări şi de decese, după Brazilia, Mexic şi Peru.

Ministerul Sănătăţii de la Bogota a raportat luni 312 decese înregistrate în precedentele 24 de ore, bilanţul total ajungând la 13.154 în cele cinci luni de urgenţă sanitară.

Columbia, ţară cu 50 milioane de locuitori, a confirmat până acum 397.623 de cazuri de COVID-19, dintre care 221.485 s-au vindecat.

Principalul focar epidemic este capitala Bogota, cu 8 milioane de locuitori, unde s-au înregistrat 34,4% dintre cazurile confirmate.

Preşedintele Ivan Duque a prelungit până la 30 august măsurile de izolare impuse la 25 martie în toată ţara, dar cu numeroase excepţii, mai ales în localităţile mai puţin afectate, pentru a încerca relansarea economiei.

Un tren marfar a fost cuprins de flăcări în seara zilei de ieri, 10 august. Trenul se deplasa spre stația feroviară din localitatea Bălțați, raionul Ialoveni, scrie tvc.md

Pompierii Inspectoratului General pentru Situații de Urgență au fost alertați pentru lichidarea unui incendiu la un tren marfar. Apelul la Serviciul 112 a fost recepționat la ora 21:12. Potrivit informațiilor înregistrate, focul a cuprins locomotiva trenului marfar cu trei vagoane încărcate cu nisip și pietriș.

 

Pentru stingerea arderii la fața locului au fost îndreptate două echipaje de intervenție. Salvatorii au reușit localizarea arderii către ora 22:09 și lichidarea incendiului la ora 22:27. În urma incendiului nici o persoană nu a avut de suferit.

Potrivit IGSU, flăcările au distrus secțiunea motorului a locomotivei. Circumstanțele și cauza izbucnirii incendiului urmează a fi stabilite ulterior de specialiști.

În ultimele 24 de ore salvatorii IGSU au intervenit în 77 situații de risc.

Opozanta Svetlana Tihanovskaia, contracandidata preşedintelui Aleksandr Lukaşenko la recentele alegeri prezidenţiale din Republica Belarus, s-a refugiat în Lituania, alăturându-se copiilor săi, care se aflau deja aici, pe fondul confruntărilor violente între forţele de securitate şi manifestanţii care au ieşit în stradă să conteste realegerea preşedintelui Aleksandr Lukaşenko pentru al şaselea mandat, după ce de luni seara nu s-a mai ştiut nimic despre soarta ei, potrivit Reuters şi AFP, transmite și agerpres.

În timpul campaniei electorale, după ce a decis să ia locul soţului său încarcerat pentru a nu participa la alegeri – cunoscutul blogger Serghei Tihanovski – ea a decis să-şi trimită copiii – un băieţel de 10 ani şi o fetiţă de patru ani – într-o ţară din Uniunea Europeană, împreună cu bunica lor, după ce primise mai multe ameninţări cu moartea. Până acum nu s-a ştiu exact unde, potrivit publicaţiei online belaruse Tut.by.

‘Svetlana #Tihanovskaia este în siguranţă. Ea se află în # Lituania’, a anunţat marţi dimineaţă într-un mesaj pe Twitter ministrul de externe lituanian, Linas Linkevicius, fără să ofere alte detalii.

Lituania, ţară membră a Uniunii Europene şi NATO, care a făcut parte în secolul trecut din Uniunea Sovietică, a acordat refugiu mai multor personalităţi ale opoziţiei belaruse şi ruse.

De luni seara, locul în care se afla Svetlana Tihanovskaia era necunoscut, după deplasarea ei la sediul Comisiei electorale, unde s-a aflat timp de trei ore, pentru a cere o nouă numărătoare a voturilor. Echipa ei de campanie nu a reuşit să o contacteze telefonic luni, după ce opozanta a părăsit clădirea Comisiei Electorale Centrale din Minsk, conform Reuters.

În acel interval de timp, şeful diplomaţiei lituaniene şi-a exprimat ‘preocuparea’ pentru soarta sa, explicând AFP: ‘Încerc să o contactez de mai multe ore, dar nu ştim unde se află de când a intrat la Comisia electorală’.

Această novice în politică, în vârstă de 37 de ani, principală contracandidată a lui Aleksandr Lukaşenko şi creditată cu aproximativ 10% din sufragii de către Comisia electorală de la Minsk, a declarat că ea se consideră drept câştigătoarea scrutinului. Tihanovskaia a decis să nu participe la manifestaţii pentru a evita ‘provocările’.

Un manifestant a fost ucis luni seara în Belarus, în timp ce mii de susţinători ai opoziţiei au ieşit pe străzile Minskului şi în alte oraşe din ţară pentru a contesta rezultatele oficiale care l-au dat pe Lukaşenko câştigător cu 80,08% din voturi pentru un al şaselea mandat. Opoziţia îl acuză pe Lukaşenko de fraudarea alegerilor, pe fondul numeroaselor critici din partea liderilor occidentali în acest sens.

Martori şi mai multe agenţii de presă ruse şi belaruse au relatat despre utilizarea gazelor lacrimogene de către forţele de ordine, care au tras cu gloanţe de cauciuc şi cu grenade asurzitoare în mulţime.

Baricade au fost ridicate în cursul nopţii de luni spre marţi în unele zone ale capitalei Minsk, iar unii manifestanţi au recurs la cocteiluri Molotov împotriva poliţiei. Media locale au relatat că astfel de confruntări au avut loc şi în alte oraşe.

La putere de mai bine de un sfert de secol, Lukaşenko i-a comparat pe protestatari cu bande criminale şi revoluţionari periculoşi, având susţinători străini obscuri. 

Fermieri din mai multe raioane din zona de sud-est și centru a R.Moldova participă astăzi la un nou protest. Potrivit acestora, toate posibilitățile de identificare a resurselor financiare pentru achitarea impozitelor la buget, plata salariilor angajaților, achitarea datoriilor, procurarea de piese și motorină au fost epuizate. În legătură cu protestele anunțate de agricultori, Poliția anunță că va asigura ordinea publică, circulația rutieră, precum și va monitoriza regulile de prevenire a infectării cu virusul COVID-19, scrie Radio Chișinău.

„În acest context, oamenii legii solicită atât participanților la proteste, cât și tuturor cetățenilor să manifeste înțelegere față de măsurile de ordine și siguranță publică, să respecte Legea și indicațiile forțelor de ordine pentru ca acțiunile să se desfășoare în condiții optime. De asemenea, pentru a evita răspândirea virusului COVID-19 și pentru a nu pune în pericol sănătatea și siguranța persoanelor din comunitate, recomandăm participanții  să respecte   distanța  socială și  echiparea corespunzătoare  cu măști”, se arată în comunicat.

Despre intenția de a participa la protest au anunțat fermieri și unii muncitori ai acestora din 14 raioane, cum ar fi Leova, Cahul, Cantemir, Căușeni, Ștefan Vodă, Hâncești și Ungheni.

Protestul va începe la ora 10:00, iar dacă nu vor fi întreprinse măsuri, fermierii anunță că vor bloca traseele începând cu ora 12:00. Aceștia susțin că nu vor pleca din stradă până când nu vor fi prezentate soluții. Totodată, au ținut să menționeze că protestele vor avea un caracter pașnic, cu respectarea distanței recomandate și altor resctricții impuse în perioada pandemiei.

Potrivit Agrobiznes.md, fermierii au înaintat Guvernului Republicii Moldova și MADRM următoarele revendicări:

  • instituirea stării de urgență pentru sectorul agrar în zonele de centru și sud ale republicii cu eliberarea necondiționată a certificatelor de stare de forță majoră atât pentru fermieri cât și pentru furnizorii de inputuri agricole, ceea ce va permite întregului sector agricol să-și reeșaloneze datoriile față de creditori;
  • implementarea unui regulament nou cu posibilitatea de utilizare sau cesionarea TVA-ului adunat de ani de zile în cont, în achitarea datoriilor furnizorilor din domeniu;
  • scutirea de la plata impozitelor salariale și funciar a agricultorilor afectați de aceste calamități pentru anul 2020 și vacanță fiscală pentru primele 6 luni ale anului 2021;
  • resursele financiare alocate pentru acoperirea pierderilor financiare suportate de către agricultori să fie de cel puțin 3000 lei per hectar și să fie distribuite de consiliile raionale în baza actelor eliberate de către comisiile pentru situații excepționale și APL sau prin AIPA dar prin modificarea regulamentului existent, instituind o procedură simplă, prezentând doar actele enunțate mai sus.

„Unanim ne exprimăm dezacordul față de Regulamentul privind aprobarea modului de acordare a compensațiilor pentru diminuarea calamităților naturale asupra recoltei anului 2020, deoarece acesta este unul anevoios, nu este totalizat pentru întreg sectorul agricol (de exemplu, orzul de primăvară nu este inclus, proprietarii individuali nu sunt menționați) plus, sumele notate ca ajutor la ha sunt mizere. Rugăm anularea acestuia și elaborarea unui nou proiect în strânsă colaborare cu agricultorii”, au mai adăugat fermierii.

Fracțiunile parlamentare ale Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) și Platformei „DA” au acceptat invitația la dialog lansată astăzi de Partidul Democrat (PD). La discuțiile care vor avea loc mâine, începând cu ora 10.00, vor participa și reprezentanții fracțiunii PSRM, transmite ziarulnational.md

„Cele patru partide care au acces în Parlament în baza voturilor cetățenilor – PD – PAS – PSRM – PPPDA – se vor întâlni marți, 11 august. PAS și Platforma „DA” au acceptat propunerea PD de a organiza o întâlnire pe platformă parlamentară între cele patru formațiuni. PD a contactat reprezentanții celor trei partide, astfel s-a convenit pentru o întrevedere în ziua de mâine”, se arată într-un comunicat al democraților.

La discuții ar urma să participe câte trei reprezentanți din fiecare fracțiune parlamentară.

Subiectele propuse spre discuție se referă la situația gravă din agricultură provocată de secetă, pandemia COVID-19 și asigurarea desfășurării alegerilor libere și corecte.

„PD salută inițierea acestui dialog pe platformă parlamentară, în format PDM-PAS-PSRM-PPPDA, și consideră că discuțiile vor da cetățenilor un semnal că Parlamentul este preocupat de problemele lor și speră că vor fi identificate soluții concrete pentru fiecare subiect”, se mai arată în comunicat.

De la discuții vor lipsi deputații „Pro Moldova” și cei din fracțiunea Partidului „ȘOR”.

Institutul de Sănătate Publică din România a actualizat lista ţărilor cu risc epidemiologic ridicat, printre acestea aflându-se şi Republica Moldova, informează TVR Moldova.

Astfel, începând cu 11 august, ora 00:00, toate persoanele care intră în România din ţările aflate în listă vor fi obligate să stea 14 zile în carantină.
 
Măsura de carantina se aplica pentru toate persoanele care sosesc dintr-o călătorie internațională din tarile/zonele cu risc epidemiologic ridicat si au drept de intrare pe teritoriul național, respectiv: cetățeni romani, cetățeni ai statelor membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European ori ai Confederației Elvețiene, ori persoanelor care se încadrează la una dintre excepțiile prevăzute prin HG nr 553/15.07.2020, Anexa 3, art 2, alin 2, lit a) – l). Carantina persoanelor se instituie la domiciliul persoanei, la o locație declarată de aceasta sau, după caz, într-un spațiu special desemnat de autorități. Carantina se recomandă tuturor persoanelor care locuiesc la aceeași adresa. 

Listă in vigoare de la data de 11.08.2020 ora 0:00

ZONĂ GALBENĂ (carantina 14 zile)

Africa de Sud

Argentina

Armenia

Aruba

Bahamas

Bahrain

Bolivia

Bosnia si Herțegovina

Brazilia

Capul Verde

Chile

Columbia

Costa Rica

El Salvador

Guineea Ecuatoriala

Honduras

Insulele Feroe

Insulele Turks si Caicos

Insulele Virgine ale Statelor Unite

Irak

Israel

Kazahstan

Kârgâzstan

Kosovo

Kuweit

Luxemburg

Macedonia de Nord

Maldive

Moldova

Muntenegru

Oman

Palestina

Panama

Peru

Puerto Rico

Qatar

Republica Dominicana

Sint Maarten

Spania

Statele Unite ale Americii

Surinam

 

© 2018 Vocea Basarabiei

Autentificare

Utilizator *
Parola *
Ține-mă minte

Please publish modules in offcanvas position.