Mihai Burciu

Mihai Burciu

APROPO 28.08.2018

August 28, 2018

Veniturile încasate la bugetul de stat de către Serviciul Vamal au constituit, în perioada 20-26 august, 507,9 milioane de lei, fiind perfectate în total 11.106 de declarații vamale.

La capitolul combaterea fraudelor vamale, pe parcursul săptămânii trecute, au fost relevate 270 de încălcări ale legislației vamale. Cele mai frecvente încălcări se referă la depășirea termenului de aflare pe teritoriul RM al autoturismelor cu numere de înmatriculare străine, nedeclararea sau declararea neautentică a mărfurilor de larg consum (articole vestimentare și de încălțăminte, țigarete, textile pentru casă, piese auto noi și uzate etc.). Totodată, în perioada vizată, au fost întocmite 39 de procese-verbale cu privire la contravenție şi aplicate amenzi în sumă de 161.765 de lei.

În aceeași perioadă, fluxul unităților de transport a constituit 113.320 de traversări. Cele mai mari valori de trafic au fost consemnate la frontiera moldo-română, iar cele mai tranzitate posturi vamale rămân a fi Leușeni și Sculeni, cu 22.159 și respectiv 13.265 de traversări.

Șeful diplomației din Ungaria cere Uniunii Europene să deblocheze ajutorul macrofinanciar de 100 de milioane de euro promis Republicii Moldova și care a fost ulterior înghețat.

Declarația a fost făcută astăzi la Budapesta de ministrul Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior al Ungariei, Péter Szijjártó, la întrevederea cu șeful diplomației moldovenești, Tudor Ulianovschi.

Luna trecută, UE a anunțat că îngheață ajutorul macrofinanciar de 100 de milioane de euro pentru Moldova, după ce instanța a invalidat rezultatele alegerilor locale noi din municipiul Chișinău. Ungaria consideră criticile aduse de UE țării noastre drept nefondate, scrie sputnik.md.

”Ungaria crede că 100 de milioane de euro promise Moldovei trebuie să fie debursate… și nu ar trebui să se aplice standarde duble”, a declarat Szijjarto în cadrul Reuniunii anuale a ambasadorilor ungari, după întâlnirea cu omologul său moldovean la Budapesta.

Totodată, Péter Szijjártó a specificat că Ungaria, preluând preşedinţia Grupului Visegrád (V4), în iulie 2017, şi-a fixat drept prioritate susţinerea Parteneriatului Estic, din care face parte și Republica Moldova, considerând că acesta este un instrument eficient pentru statele Parteneriatului Estic de a realiza obiectivele sale strategice de integrare europeană. În context, Ministrul Péter Szijjártó a specificat că țara noastră poate beneficia de tot suportul statelor Grupului Visegrád și, în special, al Ungariei.

 

Actualizare: Vameșii au eliberat pașapoartele participanților la Marșul Centenar, staționați pe teritoriul neutru, dintre cele două granițe. Cei aproximativ 70 de persoane, cetățeni moldoveni și români au pornit spre Chișinău. Aceasta după ce organizatorul acțiunii, cetățeanul român George Simion, a acceptat să se întoarcă în România după ce nu a primit dreptul de a intra în Republica Moldova și să permită colegilor săi să meargă mai departe.

_____________________

Actualizare: Unioniștii au primit dreptul de intra în Republica Moldova!

”Toți reprezentanții grupului au în acest moment permisiunea să intre pe teritoriul Republicii Moldova, mai puțin domnul Simion George, care urmează să primească interdicție în conformitate cu legea, după ce a demonstrat un comportament agresiv, inadecvat și a refuzat să respecte procedurile legale de trecere a frontierei de stat”, se arată în comunicatul Poliției de Frontieră a Republicii Moldova.

Chiar și dacă au primit dreptul oamenilor legii de a trece vama, unioniștii nu vor să o facă: ”Precizăm că deși au dreptul să traverseze frontiera, reprezentanții grupului refuză să o facă la moment, încercând să forțeze prin gestul lor autoritățile să anuleze interdicția aplicată cetățeanului menționat. Așadar, motivul șederii lor între punctele de trecere nu are la bază refuzul Poliței de Frontieră de a le permite accesul”, se mai arată în comunicat.

În adresarea forțelor de ordine de la hotar se mai spune că astfel de cazuri au mai avut loc: ”Poliția de Frontieră are obligația de a asigura securitatea granițelor statului, de a face o analiza profesionistă a cazurilor în care în punctele de trecere a frontierei se prezintă persoane care dau semne ca nu respectă legislația țării noastre și de a lua deciziile care se impun în interesul asigurării depline a securității cetățenilor Republicii Moldova. Menționăm, de asemenea, că Poliția de Frontiera a procedat și în trecut în acest fel cu referire la cazurile cetățenilor din alte țări, care au manifestat un comportament în afara legii.

Pentru deblocarea situației a fost nevoie de deplasarea de urgență la fața locului a șefului Poliției de Frontieră a Republicii Moldova, Fredolin Lecari: ”Motivul pentru care acest grup nu a primit inițial permisiunea să treacă frontiera de stat a fost comportamentul inadecvat și provocator al unor persoane din cadrul grupului, refuzul de a se conforma procedurilor legale de trecere și o serie de injurii și amenințări proferate în discuțiile cu reprezentanții Poliției de Frontieră. Toate acestea au fost documentate pe suport video”, se mai arată în comunicat.

 _____________________

Actualizare: 

Unioniștii refuză să se conformeze indicațiilor Poliției de Frontieră. Fredolin Lecari i-a îndemnat să urce în autocare pentru a ajunge la punctul de control și a purcede la procedurile legale, însă participanții la Marșul Centenarului au refuzat acest lucru, menționând că așteaptă să beneficieze de asistența consulară.
 
Actele de călătorie ale persoanelor vizate au fost preluate de către reprezentanții Poliției de Frontieră pentru verificările de rigoare. La fața locului se află și Constantin Codreanu, deputat în Parlamentul României.
 
Șeful Poliției de Frontieră încearcă în continuare să convingă unioniștii să respecte procedurile de trecere a hotarului

______________________

Continuă situația încordată la frontera de la Prut, unde, în zona neutră se află staționat un grup de peste 50 de persoane care doresc să treacă în marș frontera de stat a Republicii Moldova.

La fața locului s-a prezentat șeful Poliției de Frontieră, Fredolin Lecari, pentru a chema protestatarii la dialog și a găsi soluții pentru depăşirea acestei situaţii de conflict.

”Declarăm greva foamei și solicităm asistență consulară, întrucât Poliția de Frontieră ne-a interzis intrarea cetățenilor României din Marșul Centenarului pe teritoriul Republicii Moldova”, a declarat George Simion, liderul Platformei Unioniste Acțiunea 2012.

Astăzi s-a  încheiat cea de-a șasea ediție a Programului Guvernamental DOR, care a reunit copii și tineri din 18 țări, cu vârste cuprinse între 12-17 ani, relatează MOLDPRES.

Pe parcursul a șapte zile, participanții la program au fost implicați în diverse ateliere tematice și activități pentru a cunoaște mai bine cultura și tradițiile naționale. Programul a inclus lecții de dans popular, de confecționare a mărțișoarelor și a obiectelor din ceramică, dar și o excursie la Cetatea Soroca. De asemenea, copiii au aflat mai multe despre arta cioplitului în lemn, sărbătorile naționale și tradițiile strămoșești – în ultima seară a programului, tinerii au improvizat o nuntă moldovenească. 

De Ziua Independenței Republicii Moldova participanții la programul DOR au vizitat  Parlamentul, unde au fost informați despre activitatea Legislativului.

La evenimentul de lansare a programului, premierul Pavel Filip a îndemnat copiii să nu piardă legătura cu baștina părinților și să promoveze valorile și tradițiile naționale. 

img18007663

La ediția a VI-a a Programului DOR au participat peste 100 de copii și tineri, dintre care 80 din diaspora și 20 din Republica Moldova. Tabăra DOR – Diasporă. Origini. Reveniri –  este organizată anual sub patronajul Guvernului în scopul consolidării legăturilor culturale ale copiilor din diasporă cu țara de origine - R. Moldova.

Implementarea Acordului de Asociere RM-UE și integrarea europeană a țării sunt și vor rămâne obiectivele strategice ale conducerii Republicii Moldova. Declarația a fost făcută astăzi la Budapesta de ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Tudor Ulianovschi, în cadrul întrevederii cu ministrul Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior al Ungariei, Péter Szijjártó.

Ministrul Tudor Ulianovschi a apreciat suportul oferit de Ungaria în implementarea politicilor de dezvoltare a ţării, fapt care a oferit noi instrumente pentru susţinerea parcursului european al Republicii Moldova. În opinia șefului diplomației moldovenești, de la stabilirea relaţiilor diplomatice (16 ianuarie 1992) și până în prezent, raporturile bilaterale dintre R. Moldova şi Ungaria au cunoscut o dezvoltare armonioasă şi au atins un nivel avansat de cooperare. ”Ne exprimăm un interes deosebit pentru continuarea şi aprofundarea cooperării noastre bilaterale în materie de integrare europeană, ţinând cont de priorităţile stabilite de programul 20 Deliverables for 2020. „Considerăm că putem aduce rezultate concrete dimensiunii multilaterale a Parteneriatului Estic prin punerea cu succes în aplicare a dimensiunii bilaterale”, a menționat șeful diplomației moldovenești.

Referindu-se la aprofundarea relațiilor moldo-ungare, ministrul Tudor Ulianovschi a reiterat interesul autorităților de la Chișinău de valorificare în continuare a Declaraţiei Comune a Republicii Moldova şi Ungariei privind cooperarea în domeniul integrării europene prin identificarea oportunităţilor de cooperare şi iniţiere a unor proiecte pornind de la colaborarea țării noastre cu UE. În context, șeful diplomației moldovenești a exprimat interesul în privința desfăşurării Forumului bilateral pentru integrare europeană la Chişinău, acesta fiind o continuitate firească a unui asemenea eveniment organizat în premieră la Budapesta în 2012.

Ministrul Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior al Ungariei, Péter Szijjártó, a accentuat deschiderea autorităților de la Budapesta privind intensificarea relațiilor bilaterale cu Republica Moldova pe toate dimensiunile și susținerea eforturilor autorităților de la Chișinău în procesul de integrare europeană, implementare a reformelor, etc. Șeful diplomației maghiare a specificat că Ungaria, preluând preşedinţia Grupului Visegrád (V4), în iulie 2017, şi-a fixat drept prioritate susţinerea Parteneriatului Estic, din care face parte și Republica Moldova, considerând că acesta este un instrument eficient pentru statele Parteneriatului Estic de a realiza obiectivele lor strategice de integrare europeană. În context, ministrul Péter Szijjártó a specificat că țara noastră poate beneficia de tot suportul statelor Grupului Visegrád și, în special, al Ungariei.

În cadrul dialogului, miniștrii Tudor Ulianovschi și Péter Szijjártó, au abordat un spectru vast al subiectelor privind relaţiile dintre cele două state în diferite domenii, salutând dinamica pozitivă a dialogului politico-diplomatic înregistrat în ultima perioadă. Şefii diplomaţiilor celor două state au efectuat un schimb de opinii privind situaţia regională şi ultimele evoluţii în procesul de reglementare a conflictului transnistrean, etc.

Înainte de a muri, senatorul John McCain a scris un ultim mesaj care a fost citit public luni și în care spune că "A trăit și a murit mândru că a fost american" și își exprimă speranța că țara va trece peste actuala situație grea în care se află, mai puternică decât înainte. În mesajul său l-a atacat voalat pe președintele Donald Trump, transmite libertatea.ro.

Presa americană scrie că McCain i-a ales pe Barack Obama și George W. Bush – cei doi bărbați care l-au oprit în drumul său de a ajunge la Casa Albă – să țină discursuri la funeraliile sale și nu a dorit ca președintele Donald Trump să fie prezent.

Dacă aceste planuri se vor realiza, McCain va trimite un mesaj clar, final, către Trump, că nu este de acord cu comportamentul său, lucru pe care l-a spus de câte ori a avut ocazia atunci când trăia.

Se pare, așadar, că rivalitatea dintre senatorul de Arizona și președinte merge și dincolo de mormânt.

Iată câteva dintre cuvintele pe care le-a scris John McCain în ultimul său mesaj lăsat înainte de decesul său:

"Compatrioții mei americani, pe care i-am slujit cu recunoștință timp de 60 de ani, si mai ales compatrioții mei din Arizona, vă mulțumesc că mi-ați dat privilegiul de a vă sluji și pentru o viață plină de satisfacții pe care această slujbă mi-a permis să o duc, fie că a fost vorba de uniforma militară sau de serviciul public. Am încercat să slujesc țara în mod onorabil, am făcut greșeli, dar sper că iubirea mea pentru America să cântărească mai mult decât acestea.

Am observat adesea că sunt cea mai norocoasă persoană de pe pământ, mă simt așa chiar și acum, pe măsură ce mă pregătesc de sfârșitul vieții mele. Mi-am iubit viața, toată, am avut destule experiențe, aventuri și prietenii pentru zece vieți satisfăcătoare și sunt foarte recunoscător. Ca și majoritatea oamenilor, am și regrete, dar nu aș schimba nicio zi din viața mea, fie că au fost vremuri bune sau rele,  cu cea mai bună zi din viața celorlalți.

Am trăit și am murit mândru că sunt american. Suntem cetățeni ai celei mai mari republici din lume, o națiune a idealurilor, nu a sângelui și a pământului. Am ajutat să eliberăm mai mulți oameni de tiranie și sărăcie decât oricând în istorie. Am dobândit mare bogăție și putere în acest proces.

Acum zece ani, am avut privilegiul de a mă recunoaște înfrânt în alegerile pentru președinție. Vreau să-mi sfârșesc acest rămas-bun către voi exprimându-mi credința în americani, credință pe care am simțit-o atât de puternică în acea seară.

Nu vă lăsați deznădăjduiți de dificultățile actuale, ci credeți mereu în promisiunea și măreția Americii, pentru că nimic nu este inevitabil aici. Americanii nu renunță niciodată, niciodată nu ne predăm, niciodată nu ne ascundem de istorie. Noi facem istoria.

Adio, americani, Dumnezeu să vă binecuvânteze și Dumnezeu să binecuvânteze America."

Senatorul de Arizona, John McCain a murit după ce a fost diagnostificat în vara anului 2017 cu glioblasfom, o formă galopantă de cancer pe creier. Fostul candidat la alegerile prezidențiale din 2008 avea 81 de ani era considerat un erou al războiului din Vietnam, unde a fost prizonier timp de cinci ani.

În 2011 a vizitat Republica Moldova și a sigurat că o va susține.

Ambasada României în Republica Moldova s-a autosesizat cu privire la existenţa unui grup de cetăţeni români care, la data de 27 august 2018, au dorit să intre pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi cu privire la comunicatul de presă transmis de Poliţa de Frontieră a Republicii Moldova

Conform precizărilor instituţiei menţionate, „cetăţenilor români, care fac parte din Marşul Unirii, nu li s-a permis trecerea frontierei de stat, fiind întorşi la intrarea în Republica Moldova. Motivul interzicerii este perturbarea ordinii publice în zona de frontieră, cu încălcarea regimului punctelor de trecere.”

„Menţionăm că aceasta a fost o decizie a autorităţilor Republicii Moldova, iar Ambasada României la Chişinău urmăreşte ca în dialogul cu autorităţile din Republica Moldova drepturile cetăţenilor români să fie respectate, în conformitate cu reglementările interne din acest stat şi obligaţiile internaţionale ale Republicii Moldova”, se arată în declaraţia Ambasadei României la Chişinău.

Din punctul de vedere al autorităţilor de frontieră române, grupul de persoane care s-a prezentat în cursul dimineţii de 27 august a.c. în Punctul de Trecere a Frontierei Albiţa nu a perturbat în niciun fel ordinea şi liniştea publică în partea românească a punctului de frontieră şi nici nu a adus atingere regimului juridic al frontierei de stat, citează TVR Moldova.

© 2018 Vocea Basarabiei

Autentificare

Utilizator *
Parola *
Ține-mă minte

Please publish modules in offcanvas position.