Proiect finanțat de DEPARTAMENTUL PENTRU RELAȚIA CU REPUBLICA MOLDOVA
Conţinutul acestui site nu reprezintă poziţia oficială a Secretariatului General al Guvernului- Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova.
Mihai Burciu

Mihai Burciu

Zeci de mii de oameni au ieşit în stradă joi seara în Belarus pentru a manifesta împotriva represiunii violente a mişcării de protest declanşate de realegerea controversată a preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, transmite vineri AFP, potrivit agerpres.

În cursul serii de joi, autorităţile au anunţat eliberarea a peste 1.000 de manifestanţi, în timp ce pe străzile capitalei Minsk prezenţa poliţiei a fost mult mai puţin numeroasă decât în serile precedente.

Zeci de mii de oameni s-au adunat noaptea în mai multe locuri din Minsk, pe fundalul sunetelor de claxon ale maşinilor şi al cântecelor. Adunări publice similare, unde poliţia nu a intervenit, au fost raportate în cel puţin şase oraşe din Belarus.

„Avem nevoie de un nou preşedinte!”, „Belaruşi, sunteţi grozavi!” se putea citi pe pancartele purtate de manifestanţi, mulţi dintre aceştia făcând semnul „V” al victoriei cu degetele.

Începând de duminică au fost arestate peste 6.700 de persoane şi de atunci au fost raportate numeroase cazuri de tratamente violente şi tortură aplicate persoanelor deţinute.

Persoane arestate în timpul protestelor şi deţinute în închisoarea Okrestina din Minsk au fost eliberate joi seara în grupuri mici, fiind vorba în mare parte de femei. Cel puţin 500 de rude ale deţinuţilor aşteptau în afara zidurilor închisorii.

ONG-ul Amnesty International a informat joi, într-un comunicat, despre cazuri de manifestanţi „dezbrăcaţi, bătuţi şi ameninţaţi cu violul” în timpul detenţiei.

O filmare cu un grup de tineri în detenție a fost difuzată la televiziunea publică. O voce distorsionată îi întreabă amenințător dacă vor mai contesta legitimitatea președintelui. Camera trece de la unul la altul, se vede clar că au fost bătuți, iar tinerii, cu vocile gâtuite, răspund că nu vor mai protesta niciodată, scrie safenews.md

Cei șase tineri sunt cu fața la un perete, cu mâinile legate. Vocea crainicului spune că sunt patru cetățeni din Belarus și doi din Ucraina. O voce îi întreabă în rusește „Veți mai face din nou revoluție?”

Unul dintre protestatari răspunde: „Niciodată în viața mea”.

Întrebarea este adresată și celorlalți. „Nu, niciodată”, răspund la unison alți doi protestatari, scuturând din cap. 

Peste 1.000 de cercetători din Belarus au semnat o scrisoare „împotriva violenţei”, iar angajaţi din sistemul medical s-au adunat în faţa unităţilor sanitare în care lucrau. Membri ai Filarmonicii din Minsk au interpretat cântece patriotice în faţa clădirii Filarmonicii.

Conform informaţiilor publicate de mass-media de opoziţie, acţiuni de protest au avut loc în fabrici importante precum BelAZ (camioane), Maz (maşini), Grodno Azot (produse chimice) şi Grodno Zhilstroy (construcţii). Mai mulţi jurnalişti din presa de stat şi-au anunţat demisia în ultimele zile.

Aproximativ 100 de poliţişti au fost răniţi, dintre care 28 au fost spitalizaţi. Nu a fost furnizat niciun raport detaliat cu privire la manifestanţi, împotriva cărora s-au folosit gloanţe de cauciuc, bastoane şi grenade asurzitoare. Autorităţile au confirmat moartea unui bărbat în arest şi a unui protestatar în Minsk. Ele au recunoscut utilizarea marţi, la Brest, de gloanţe adevărate de către poliţie, care au rănit o persoană.

? Clubul Sportiv Codru Lozova a elaborat un SONDAJ DE OPINIE destinat mediului extern al clubului, la care pot lua parte abonații rețelelor de socializare din localitatea Lozova.
➡️ Accesați această adresă, răspundeți la toate întrebările și la final alegeți opțiunea de a trimite sondajul ?
⚠ Exercițiul de îndeplinire a sondajului va dura până luni, 17 august 2020. Ulterior vor fi anunțate datele finale ale sondajului.

Preşedintele rus Vladimir Putin nu intenţionează să se întâlnească cu omologul său belarus Aleksandr Lukaşenko, a informat joi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de EFE şi RIA Novosti, potrivit agerpres.

„O astfel de întâlnire nu figurează în agenda” şefului statului rus, a declarat Peskov pentru agenţia de presă rusă oficială RIA Novosti, după ce pe reţelele de social media s-a răspândit informaţia că Lukaşenko ar fi părăsit în secret Minskul şi s-ar fi deplasat de urgenţă la Moscova pentru a se întâlni cu Vladimir Putin.

Portalul rusesc RBC a comunicat miercuri că mai multe avioane Tu-134 ale Forţelor aeriene ruse, dotate cu echipamente de comunicaţii speciale, ar fi plecat de la Moscova spre Minsk. Scopul zborului lor era necunoscut, iar între timp unul dintre avioane s-a întors în Rusia.

Unele media ruse au speculat că avioanele au fost trimise de Moscova să-i aducă pe cei 33 de presupuşi mercenari ruşi arestaţi de autorităţile belaruse înainte de alegerile prezidenţiale din Belarus, după ce preşedintele belarus ar fi avut o discuţie cu Putin şi ar fi primit o scrisoare de la el de cinci pagini.

După alegerile prezidenţiale din 9 august, în urma cărora liderul belarus, care conduce de 26 de ani ţara, a fost reales cu puţin peste 80% – conform cifrelor oficiale – un val de proteste a izbucnit în Belarus, care s-au extins în întreaga ţara şi care continuă.

Manifestaţiile împotriva a ceea ce opoziţia denunţă ca fiind fraudarea scrutinului sunt reprimate cu brutalitate de către forţele de securitate ale regimului, care au recunoscut decesul a două persoane – dintre care una în custodia poliţiei.

Potrivit Ministerului de Interne din Belarus, aproximativ 7.000 de persoane au fost reţinute de la începerea protestelor în seara zilei de duminică.

„Peste 700 de persoane au fost arestate în noaptea miercuri spre joi pentru participarea la acţiuni în masă neautorizate”, a scris purtătoarea de cuvânt al Ministerului de Interne, Olga Cemodanova, pe contul său Telegram, subliniind că ‘tulburările din ţară şi-au pierdut caracterul de masă’.

Rezultatele alegerilor au fost contestate de cei patru candidaţi care au concurat cu Lukaşenko în alegeri.

Purtătoarea de stindard a opoziţiei unificate, Svetlana Tihanovskaia, a părăsit ţara şi s-a refugiat în Lituania marţi.

Potrivit anturajului său, Tihanovskaia a fost constrânsă să părăsească Belarus după ce s-a întâlnit – timp de câteva ore – cu înalţi responsabili ai KGB-ului belarus în sediul Comisiei Electorale Centrale din Minsk.

Uniunea Europeană mulţumeşte României şi celorlalte state membre UE care au oferit sprijin Libanului prin intermediul Mecanismului de protecţie civilă al UE, ca răspuns la exploziile devastatoare, informează Reprezentanţa Comisiei Europene în România într-o postare pe Facebook, citată de caleaeuropeană.ro și redată de TVR Moldova.

Uniunea Europeană a oferit un ajutor de urgenţă de 63 de milioane de euro pentru Liban, iar liderii instituţiilor UE au făcut apel la statele membre să sprijine poporul libanez în urma celor două explozii de la Beirut care au curmat peste 130 de vieţi şi au lăsat în urmă mii de răniţi şi sute de mii de oameni fără adăpost.

Ca răspuns la apelul UE, România a pus la dispoziţie două aeronave (C-130 Hercules şi C-27J Spartan) pentru transportul a opt tone de materiale medicale destinate tratamentului victimelor din Republica Liban.

Acest ajutor a fost posibil datorită eforturilor agregate ale Guvernului României, ale societăţii civile din România şi ale comunităţii libaneze din România. 

 
Premierul Chicu a venit la Căușeni să discute cu fermierii și nu permit nimănui să intre să audă, să filmeze discuțiile de interes public despre secetă și soluții.
 
Vezi VIDEO!

România este parte din Uniunea Europeană și încheie contracte cu entități din UE privind un potențial vaccin anti-COVID-19, cel anunțat de Rusia neavând „nicio validare externă”, susține președintele Klaus Iohannis, scrie Timpul.md

Precizarea șefului statului vine ca răspuns la o întrebare privind posibilitatea ca România să încheie un precontract pentru vaccinul din Rusia. Anunțul șefului statului a fost făcut în contextul în care Rusia a anunțat marți că a înregistrat primul vaccin anti-COVID, veste care a ridicat multe semne de întrebare în rândul comunității experților internaționali din Sănătate.

Președintele Iohannis a reamintit că România a cerut oficialilor Uniunii Europene 10 milioane de vaccinuri anti-Covid-19, în momentul în care vaccinul va intra pe piaţă.

„Am discutat azi la prânz cu ministrul Sănătății. Este important pentru români să știe că la acest moment în UE nu există un vaccin acceptat, aprobat, însă UE sprijină mai multe proiecte de cercetare și sperăm ca într-un viitor cât mai apropiat să beneficiem de vaccin. România e parte din acest efort și s-a înscris la UE în prima etapă pentru 10 milioane de doze atunci când un vaccin va fi disponibil în UE. Dar la acest moment nu există un vaccin aprobat în UE”, a spus șeful statului.

Cel mai bun jucător de tenis din istoria Republicii Moldova, Radu Albot, va participa la ediția jubiliară, cu numărul 140, de la US Open.

Competiția de la New York este stabilită în perioada 31 august – 13 septembrie 2020.

Sportivul nostru ocupă locul 67 în clasamentul ATP.

Ultima dată, jucătorul în vârstă de 30 de ani a jucat pe 2 martie, înainte de începerea pandemiei de COVID-19, la turneul Challenger de la Indian Wells.

Sursa: www.tenis.md 

Ca și Republica Moldova, Spania intră de marți, 11 august, pe lista țărilor incluse în zona galbenă, potrivit actualizării făcute de Institutul Național de Sănătate Publică, notează Digi24.ro

În consecință, începând cu 11 august, ora 0.00, toate zborurile vor fi anulate, iar toți cei care se intră în România venind din Spania, indiferent de naționalitate, vor intra în auto-carantină, timp de 14 zile.

Pentru stabilirea acestei liste galbene criteriul de care se ține cont este ca rata cumulată de incidență a cazurilor noi de îmbolnăvire din ultimele 14 zile, raportată la 100.000 de locuitori, să fie mai mare decât cea înregistrată în România în perioada similară. 

Lista se actualizează săptămânal, în fiecare zi de luni, de către Institutul National de Sănătate Publică și se aprobă de Comitetului Național pentru Situații de Urgență.

Spania avea înregistrate 89,4 cazuri la 100.000 locuitori.

Țările considerate de România în „zona galbenă” (carantină 14 zile)

  • Africa de Sud
  • Argentina
  • Armenia
  • Aruba
  • Bahamas
  • Bahrain
  • Bolivia
  • Bosnia si Herțegovina
  • Brazilia
  • Capul Verde
  • Chile
  • Columbia
  • Costa Rica
  • El Salvador
  • Guineea Ecuatoriala
  • Honduras
  • Insulele Feroe
  • Insulele Turks si Caicos
  • Insulele Virgine ale Statelor Unite
  • Irak
  • Israel
  • Kazahstan
  • Kîrgîzstan
  • Kosovo
  • Kuweit
  • Luxemburg
  • Macedonia de Nord
  • Maldive
  • Moldova
  • Muntenegru
  • Oman
  • Palestina
  • Panama
  • Peru
  • Puerto Rico
  • Qatar
  • Republica Dominicana
  • Sint Maarten
  • Spania
  • Statele Unite ale Americii
  • Surinam

Restul statelor, care nu apar pe „lista galbenă” întocmită de România, se consideră că sunt în „zona verde” și, prin urmare, nu sunt niciun fel de restricții la intrarea în România pentru cetățenii care vin din aceste țări.

© 2018 Vocea Basarabiei

Autentificare

Utilizator *
Parola *
Ține-mă minte

Please publish modules in offcanvas position.