Proiect finanțat de DEPARTAMENTUL PENTRU RELAȚIA CU REPUBLICA MOLDOVA
Conţinutul acestui site nu reprezintă poziţia oficială a Secretariatului General al Guvernului- Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova.
Mihai Burciu

Mihai Burciu

Lituania, Estonia şi Letonia i-au inclus în lista neagră pe preşedintele Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, şi pe alţi aproximativ 30 de înalţi funcţionari ai regimului său, pentru presupusă fraudă electorală şi pentru represiune împotriva manifestanţilor pro-democraţie, relatează Unimedia, cu referire la Agerpres.

Ţările baltice, membre ale UE şi NATO, şi-au anunţat sancţiunile în cadrul unui efort coordonat de a-i sprijini pe manifestanţii din Belarusul vecin, care au intrat în a patra săptămână de proteste după alegerile prezidenţiale contestate de la 9 august.

„Trimitem un mesaj că trebuie să facem mai mult decât pur şi simplu să publicăm declaraţii, că trebuie să luăm de asemenea măsuri concrete", a declarat pentru AFP ministrul lituanian al Afacerilor Externe, Linas Linkevicius.

 

Lukaşenko a evocat ideea unui referendum constituţional, pentru a calma ampla mişcare de contestare ce are loc în Belarus de trei săptămâni, fără a face alte precizări privind modalităţile de desfăşurare, calendarul sau conţinutul consultării populare.

Duminică, zeci de mii de susţinători ai opoziţiei s-au strâns pe străzile din Minsk, pentru al treilea weekend consecutiv, pentru a denunţa realegerea lui Lukaşenko, într-un scrutin considerat fraudulos de opoziţie.

Sâmbătă, câteva mii de femei, multe îmbrăcate în port tradițional, au participat la "Marșul Solidarității" în Minsk, fluturând steaguri, flori şi baloane și cerând demisia lui Lukaşenko.

Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko, la putere din 1994, se confruntă cu o mişcare inedită de contestare, după alegerile de la 9 august, care l-au dat câştigător cu 80% din sufragii şi pe care opoziţia le-a denunţat ca fiind frauduloase.

Rezultatele alegerilor prezidenţiale au fost respinse de Uniunea Europeană, care pregăteşte sancţiuni împotriva unor înalţi reprezentanţi ai regimului belarus şi i-a cerut lui Aleksandr Lukaşenko să dialogheze cu opoziţia. Lukaşenko a refuzat în schimb orice concesie şi denunţă un complot occidental menit să-l înlăturaede la putere. Singurul său sprijin rămâne Rusia.

Primele manifestaţii din Belarus după alegerile de la 9 august au fost reprimate prin forţă. Trei persoane au murit, mai multe zeci au fost rănite şi peste 7.000 au fost arestate.

Consiliul Municipal Chișinău a aprobat luni un proiect de decizie prin care a aprobat redeschiderea instituțiilor municipale de învățământ, transmite MOLDPRES.

După mai multe ore de dezbateri, consilierii municipali au aprobat raportul prezentat de către viceprimarul Angela Cutasevici, în care a specificat că cele 130 de instituții de învățământ sunt pregătite pentru reluarea proceselor educaționale.

Potrivit unui amendament, primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, și viceprimarul de ramură, Angela Cutasevici, vor fi responsabili pentru controlul și verificarea condițiilor întreprinse de Direcția generală educație, tineret și sport pentru desfășurarea procesului de învățământ în condiții de reducere a riscurilor de infectare cu COVID-19.

Ana Guţu, secretarul de stat al Departamentului pentru relația cu R. Moldova în Guvernul de la București, a venit cu un mesaj de Ziua Limbii Române care este sărbătorită astăzi, în România și în Republica Moldova. 

Chișinău și București sunt două inimi românești, care bat în unisonul verbelor latine. Mișcarea de emancipare națională românească între Prut și Nistru a fost de sorginte lingvistică, sutele de mii de participanți la Marea Adunare Națională revendicau revenirea limbii române la alfabetul latin, după 55 de ani de prizonierat în alfabetul chirilic. La 31 august 1989 a fost adoptată legislația lingvistică: limba română a revenit la alfabetul său firesc – cel latin”, a amintit secretarul de stat de la București.

Totodată, sursa a subliniat că Mihai Eminescu este simbolul identității și culturii românești. „Suntem Români și punctum” – a spus poetul, și, în această zi de 31 august, să răsune pe ambele maluri ale Prutului: La mulți ani, Limbă Română întru dăinuirea neamului românesc!”, a conchis Ana Guțu.

Sursa: InfoPrut.ro

Comisia Electorală Centrală informează că alegătorii pot depune cereri privind declararea locului nou de ședere. 

Astfel, pentru a putea vota la o altă secție de votare decât conform domiciliului sau reședinței valabile, alegătorul va depune o declarație de ședere la autoritatea administrației publice locale din localitatea unde dorește să voteze.

Prin această procedură, alegătorul va fi înscris în lista electorală a secției de votare conform locului de ședere declarat și își va putea exercita dreptul la vot la secția de votare respectivă.

Declarația împreună cu actul de identitate în copie atașat se vor depune personal până la data de 1 octombrie inclusiv. La depunerea declarației, alegătorul va prezenta și actul de identitate în original pentru confirmare.

Declaraţiile depuse pentru scrutinele anterioare nu mai sunt valabile.

Comisia Electorală Centrală a aprobat în ședința de astăzi modificarea regulamentului privind particularitățile de desemnare și înregistrare a candidaților la alegerile pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova, transmite MOLDPRES.

Maxim Lebedinschi, secretarul CEC a informat că regulamentul a fost consultat atât cu Ministerul Justiției și CNA, cât și cu asociația Promo-LEX. „Toate propunerile din partea societății civile au fost acceptate, cu excepția uneia. Proiectul are mai multe ajustări tehnice, gramaticale, ale normelor de regulament față de alte acte normative și Codul Electoral”, a spus el.

Principala modificare a regulamentului privind desemnarea și înregistrarea candidaților la alegerile prezidențiale ține de ajustarea regulamentului și a modelului declarației candidaților cu privire la venituri. „Modificările ar urma să fie votate cât mai curând posibil, ca în perioada de desemnare a candidaților, grupurile de inițiativă să aibă o viziune mai clară cu privire la modificări”, a spus Lebedinschi.

Cel puţin primele două săptămâni ale anului de studii 2020-2021, universităţile vor desfăşura toate activităţile în regim doar online. Acest lucru l-a declarat astăzi, în cadrul unui briefing, ministrul Educaţiei, Culturii şi Cercetării, Igor Şarov, transmite MOLDPRES.

„Senatul Universităţii va decide asupra modului de organizare a procesului de studii în anul academic 2020-2021, despre hotărârile luate fiind informate din timp cadrele universitare şi studenţii”, a precizat ministrul.

Potrivit lui Igor Şarov, fiecare grupă academică trebuie să cunoască orarul cursurilor şi formatul de organizare a acestora în regim online sau într-o formă combinată – faţă în faţă şi online, decanatele ţinând comunicare permanentă cu toţi studenţii, de la toţi anii academici şi ciclurile de studii, inclusiv ghidarea lucrului individual al studentului.

„În măsura posibilităţilor, pentru studenţii anului întâi, în primul semestru al anului academic 2020-2021, recomandăm organizarea procesului didactic preponderent în sălile de curs, cu acces etapizat în sediile universităţilor, evitând aglomerarea şi asigurând respectarea normelor sanitar-epidemiologice. Totodată, în această perioadă, studenţii anului I vor fi instruiţi în accesarea şi folosirea platformelor electronice universitare”, a anunţat oficialul.

Pentru studenţii de la învăţământul cu frecvenţă redusă şi cei de la ciclul II master, MECC recomandă desfăşurarea cursurilor teoretice şi practice în regim online. Lucrările de laborator, care nu pot fi făcute la distanţă, se vor desfăşura seara sau în zilele de sâmbătă-duminică, conform orarului, astfel încât aceştia să nu interacţioneze cu studenţii de la învăţământul cu frecvenţă, reuşind să fie dezinfectate şi spaţiile. Stagiile practice se vor organiza în grupuri mici, o zi-două pe săptămână, în atelierele şi laboratoarele facultăţilor sau în întreprinderile din domeniul profesional.

„Având în vedere starea de urgenţă în sănătate publică, administraţiile instituţiilor de învăţământ superior vor organiza, până la reluarea orelor şi cazării studenţilor în cămine, renovările curente sau reparaţiile necesare, curăţenia generală, deratizarea şi dezinfectarea teritoriului, spaţiului şi suprafeţelor din instituţie. De asemenea, vor examina necesităţile de asigurare a condiţiilor de igienă şi sanitaţie în instituţia de învăţământ superior şi căminele din gestiune cu cantităţile necesare de săpun, detergenţi, dezinfectanţi, pentru realizarea măsurilor de dezinfecţie şi recomandărilor sanitar-epidemiologice etc.”, a explicat ministrul de resort.

Procesul educaţional în instituţiile preuniversitare din Republica Moldova va începe pe 1 septembrie, dar fără careuri solemne, prilejuite de "Primul Sunet”, iar în universităţi învăţământul va fi reluat treptat, mai târziu de 1 septembrie.  Acest lucru l-a declarat prim-ministrul Ion Chicu, după şedinţa de la finele săptămânii trecute  a Comisiei Naţionale Extraordinare de Sănătate Publică.

Prim-ministrul Ion Chicu a participat astăzi la ședința săptămânală a conducerii țării. Președintele țării, Igor Dodon, speakerul Parlamentului, Zinaida Greceanîi, și prim-ministrul Republicii Moldova au discutat despre ultimele evoluții în contextul pandemiei, despre proiectele destinate agricultorilor și evenimentele dedicate marcării sărbătorilor naționale de la sfârșitul lunii august, a relatat pentru MOLDPRES Direcţia comunicare și protocol a Guvernului.

Premierul a subliniat faptul că săptămâna trecută, pe teritoriul R. Moldova a fost înregistrat cel mai mare număr de infectări cu Covid-19. „Explicația este simplă – nerespectarea cvasi-totală a regulilor sanitare. Din păcate, dacă trendul va continua să fie negativ, vom fi nevoiți să revenim la anumite restricții", a declarat Ion Chicu.

Șeful Guvernului a vorbit despre reînceperea anului școlar în condiții de maximă securitate și cu respectarea strictă a normelor impuse de CNESP. „Decizia redeschiderii instituțiilor școlare revine fondatorilor, iar cele care nu vor fi pregătite, nu vor primi autorizație de funcționare", a menționat premierul.

Ion Chicu a amintit și despre pachetul de modificări legislative ce țin de agricultură: rambursarea TVA acumulat de agricultori în scopul achitării plăților fiscale aferente salariilor și impozitului funciar, subvenționarea dobânzilor la creditele vechi și noi angajate de agricultori, precum și simplificarea mecanismului care permite agricultorilor să beneficieze de TVA fără să achite bani nemijlocit. „Guvernul a elaborat proiectul și moratoriul pentru controalele fiscale pentru agricultori, dar și posibilitatea de eliberare de către Camera de Comerț și Industrie a certificatului de forță majoră. Proiectul urmează a fi remis Fondului Monetar Internațional pentru coordonare", a menționat premierul.

De asemenea, șeful Executivului a specificat că AIPA a procesat deja primele dosare de alocare a compensațiilor parțiale pentru agricultori.

Cât despre sărbătorile marcate la sfârșitul lunii august, prim-ministrul Chicu a anunțat că anul acesta se vor desfășura într-un format mai restrâns, în condiții dictate de pandemie.

© 2018 Vocea Basarabiei

Autentificare

Utilizator *
Parola *
Ține-mă minte

Please publish modules in offcanvas position.