Acesta susșine că procurorul general de la Kiev i-ar fi spus avocatului președintelui american Donald Trump, că ancheta împotriva lui Hunter Biden a fost închisă "din cauza fricii faţă de SUA".

Mai mult, acesta mai spune că ambasadorul Statelor Unite i-ar fi transmis lui Șokin că la investigaţia respectivă trebuie să se lucrezeFostul procuror general ucrainean, Viktor Şokin, sugerează că asupra sa au fost făcute mai multe presiuni pentru a nu derula ancheta împotriva companiei de gaze Burisma, din al cărui consiliu de administraţie făcea parte fiul vicepreședintelui american Joe Biden. cu mănuși. Afirmația diplomatului a fost interpretată de ultimul ca fiind un semnal că investigațiile ar trebui să fie stopate.

Fostul procuror general insinuează că, din această cauză, americanii ar fi întârziat și asistența pentru Ucraina, scrie Fox News.

Presa ucraineană scrie că, în ianuarie 2018, Biden i-ar fi cerut președintelui de atunci al Ucrainei, Petro Poroşenko, demiterea fostului procuror general Viktor Şokin. Informațiile, însă, au fost negate de fostul șef al statului.

Scandalul de pe scena politică a pornit după ce democrații americani l-au acuzat pe Donald Trump că i-ar fi cerut președintelui ucrainean Vladimir Zelenski relansarea anchetei pe numele fiului principalului său rival Joe Biden. Anterior, Zelenski a negat că ar fi supus presiunilor din partea președintelui american.

Militarii ruşi dislocaţi în regiunea transnistreană prezintă un pericol real pentru securitatea Ucrainei.

Potrivit agenţiei infotag, despre aceasta scrie ziarul ucrainean "Faktî".

Publicaţia menţionează că tocmai în legătură cu această ameninţare starea de război a fost declarată nu numai în regiunile Ucrainei care au frontieră comună cu Rusia, dar şi în regiunile Vinniţa şi Odessa, de la frontiera cu regiunea transnistreană.

Legea marţială a fost introdusă începând cu 28 noiembrie pentru o perioadă de 30 de zile, după care poate fi prelungită.

"Numărul aşa-numitelor "forţe armate" ale Transnistriei este de aproximativ 10 mii de oameni. Dintre aceştia, 1,5 mii sunt militari ruşi. Totodată, mai sunt circa 30 de mii de rezervişti. Armata este dotată cu echipament militar de tip sovietic, de exemplu, 26 de tancuri T-64. Iar la uzinele din regiunea transnistreană, care nu este controlată de autorităţile de la Chişinău, se produc de mai mulţi ani sisteme de lansatoare multiple de rachete", notează "Faktî".

De asemenea, publicaţia aminteşte că Ministerul Apărării al Transnistriei autoproclamate împreună cu grupările militare ruseşti dislocate în regiune desfăşoară în mod regulat exerciţii militare, care nu sunt doar de natură defensivă.

"În acest an, până la sfârşitul lunii octombrie, s-au desfăşurat peste 200 de exerciţii. E vorba de forţarea râului Nistru cu scopul de a nimici inamicul de pe malul drept. Un alt exerciţiu ţine de implicarea aviaţiei şi a artileriei pentru a distruge inamicul. Mai sunt şi lunetişti, grupuri de cercetare-diversiune", scrie ziarul.

Parlamentarul Oleg Barna (fracțiunea Blocul lui Petro Poroşenko) l-a luat la pumni pe Iuri Levcenko, membru al partidului Svoboda. Incidentul s-a produs în cadrul emisiunii „Proparlamen” , transmisă live pe Rada TV (canalul de televiziune al Radei Supreme).

Levcenko la numit pe Barna  „slujitorul oligarhilor”, după care reprezentantul fracțiunii  Blocu lui Poroşenko a trecut la insulte şi i-a recomandat  rivalului politic să să plece să lupte în Donbas. Ca răspuns, Levcenko  l-a comparat pe Barna cu „un beţiv în tramvai”. Enervat, Barna s-a repezit cu pumnii asupra rivalului. Scena a avut loc în direct.

 

sursa: lyberti.com

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a declarat că este „prea devreme” pentru a elibera marinarii şi navele ucrainene capturate de Rusia în Marea Azov, acuzând guvernul Ucrainei că a creat acest incident ca o distracţie de la problemele sale interne, scrie The Guardian.

Putin vorbea în faţa reporterilor după summit-ul G20 din Buenos Aires. Preşedintele rus a declarat că este necesar ca Rusia să îi reţină pe marinari cât timp este construită acuzarea legală pentru a demonstra că cele trei nave ucrainene au încălcat apele teritoriale ale Rusiei. El a declarat că jurnalele de bord vor arăta că încercarea lor de a trece prin Strâmtoarea Kerci din Marea Neagră spre Marea Azov a fost provocare.

Întrebat dacă ia în considerare un schimb cu ruşi captivi în Ucraina, Putin a declarat: „Nu luăm în considerare un schimb, iar Ucraina nu a menţionat acest lucru, este prea devreme să vorbim de aşa ceva. Ei încă sunt investigaţi”. „Trebuie să stabilim că a fost o provocare din partea guvernului Ucrainei şi trebuie să punem toate aceste lucruri în scris”, a adăugat el, argumentând că incidentul face parte dintr-un tipar mai mare de provocări ale Ucrainei.

„Conducerea actuală a Ucrainei nu este interesată să rezolve acest aspect. Câtă vreme ei stau la putere, războiul va continua. De ce? Pentru că atunci când ai provocări, ostilităţi precum ce s-a întâmplat în Marea Neagră... te poţi folosi mereu de război pentru a-ţi justifica eşecurile financiare”, a afirmat Putin.

În comentariile sale de la Buenos Aires, Putin a părut să confirme unele dintre afirmaţiile Kievului, el recunoscând că navele ucrainene şi ruse au fost în contact înainte de incident şi că ucrainenii au refuzat să folosească un pilot rus pentru a le ajuta să navigheze strâmtoarea. Ucrainenii au refuzat folosirea pilotului rus pentru că, susţin ei, nu este necesar sub acordul din 2003. Ucraina susţine că acest lucru este doar încă o modalitate a Rusiei de a controla accesul în Marea Azov.

Putin a recunoscut şi că navele ucrainene se retrăgeau în momentul în care ruşii au tras în ele. „Gardianul le-a transmis: Dacă treceţi prin Strâmtoarea Kerci, ar trebui să folosiţi pilotul nostru. Ei au spus că nu şi au mers direct în strâmtoare. Atunci a început conflictul pentru că garda noastră de coastă a început să le împingă în afară”, a declarat Putin. El a adăugat: „Înainte de acest lucru, au spus că vor arunca în aer podul nostru, aşa că ce vă aşteptaţi să facă garda noastră de coastă”, făcând referire la afirmaţiile anterioare ale Moscovei, conform cărora extremiştii ucraineni plănuiesc să arunce în aer noul pod dintre Rusia şi Crimeea. Putin a declarat că garda de coastă a Rusiei „le-a transmis să se oprească, dar ei nu au răspuns”. „Au început să fugă. Garda de coastă a acţionat în concordanţă cu ordinele pe care le-au primit. Orice gardă de coastă din orice ţară ar fi făcut la fel dacă graniţa lor ar fi fost încălcat”, a precizat Putin.

sursa: news.ro

O misiune de observare a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a informat joi AFP că a reperat posibile transferuri de arme din Rusia spre teritoriile separatiste din Ucraina, în timp ce Moscova susţine că nu îi sprijină militar pe rebeli. 

Într-un e-mail trimis AFP, OSCE a afirmat că a observat săptămâna trecută armament greu trecând frontiera noaptea, relatează şi agerpres.

O dronă OSCE a filmat „autovehicule, printre care un camion care deplasa un mijloc blindat pentru transportul trupelor” intrând şi ieşind de pe teritoriul ucrainean sub control separatist pe un drum de ţară fără post de frontieră.

OSCE, a cărei echipă formează singura misiune de observare independentă din estul Ucrainei, nu a afirmat explicit că rebelilor li s-au livrat arme.

Cu alte două ocazii, organizaţia a informat că a văzut convoaie de arme deplasându-se în apropierea frontierei ucrainene, însă fără să treacă peste aceasta.

OSCE, care dispune de 600 de observatori în această regiune, a deplâns în repetate rânduri că dronele sale sunt bruiate, chiar doborâte în zonele de conflict.

„Rusia trebuie să înceteze să mai livreze arme letale intermediarilor săi din estul Ucrainei profitând de întunericul nopţii”, a reacţionat pe Twitter ambasada americană la Kiev. „Numai Rusia poate pune capăt băii de sânge din Ucraina”, a subliniat reprezentanţa diplomatică.

Războiul dintre separatiştii proruşi şi armata ucraineană a făcut peste 10.000 de morţi din 2014. Kievul şi Occidentul acuză Rusia că îi sprijină militar pe rebeli, ceea ce Moscova dezminte în pofida a numeroase dovezi.

Acordul de pace de la Minsk. încheiat la începutul lui 2015 şi urmat de o serie de armistiţii, a permis reducerea considerabilă a luptelor, dar violenţele continuă să izbucnească periodic de-a lungul liniei de front.

Pagina 1 din 2
© 2018 Vocea Basarabiei

Autentificare

Utilizator *
Parola *
Ține-mă minte

Please publish modules in offcanvas position.