Compania Transgaz din România a publicat în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP) anunţul de licitaţie pentru construirea gazoductului Oneşti-Gherăeşti-Leţcani, cu o valoare totală estimată la 411 milioane de lei româneşti (circa 100 milioane de dolari).

Proiectul are denumirea „Execuţia conductei de transport gaze naturale Oneşti – Gherăeşti – Leţcani (LOT 1 siLOT 2) la proiectul „Dezvoltări ale SNT în zona de Nord – Est a României în scopul îmbunătățirii aprovizionării cu gaze naturale a zonei precum şi a asigurării capacităților de transport spre Republica Moldova”, transmite mold-street.com.

Interconexiunea gazieră va fi gata abia în 2020 

Lucrarea este împărţită în două loturi, primul lot, de la Oneşti (Bacău) la Gherăeşti (Neamţ), 104 kilometri, a fost estimat la 183 de milioane de lei, iar al doilea, Gherăeşti-Leţcani, 61 kilometri, la 133 de milioane. 

Diferenţa până la totalul de 411 milioane reprezintă sumele previzionate/rezervele de implementare, în cuantum de 30 la sută din valoarea contractului. Oferta financiară are 90% din punctaj, iar cea tehnică 10%.

De ce nu începe construcţia gazoductului ce ne salvează de Gazprom

Finanţarea proiectului este asigurată din fonduri europene, iar durata de execuţie este de un an şi jumătate de la semnarea contractului. Ofertele pot fi depuse până pe 28 ianuarie 2019, iar desemnarea câştigătorului va fi făcută cel mai târziu în iulie 2019.

Odată terminată conducta de 165 km, sistemul românesc de transport al gazelor naturale va fi legat la gazoductul Iaşi-Ungheni, gazoduct care subtraversează Prutul şi are o capacitate de transport de 1,5 miliarde metri cubi de gaz anual, care a fost construit în anul 2014, dar nu este exploatat.

De acolo, tot Transgaz va construi o conductă până în Chişinău, lucrările fiind împărţite în şapte loturi şi scoase la licitaţie. Deocamdată au fost solicitate doar două loturi, astfel că, cel mai probabil abia în 2020 Republica Moldova ar putea să înceapă importul de gaze din România, în condiţiile în care acum importă exclusiv gaze de la Gazprom.

În acest sens, Transgaz a cumpărat în acest an Vestmoldtransgaz, compania de transport al gazelor din Republica Moldova care deţine şi dreptul de a construi şi gestiona gazoductul Iaşi-Ungheni-Chişinău. 

Anterior autorităţile de la Chişinău afirmau că lucrările vor începe în 2015-2016, apoi - în 2017, ulterior s-a vorbit de 2018. Totodată ele au promis că acest gazoduct va fi gata în anul 2019, dar ulterior s-a anunţat că românii au un termen de până la 23 de luni pentru realizarea Programului Investițional în mărime de până la 93 milioane euro. Altfel spus conducta va fi gata cel mai probabil că în vara anului 2020, în ajunul alegerilor prezidenţiale.

 

sursa: mold-street.com

Un grav accident s-a produs la Vadu Moldovei, în Județul Suceava, în noaptea de sâmbătă spre duminică. 5 oameni au murit într-o mașină strivită de un TIR.

Accidentul a avut loc în jurul orei 3 dimineața. Echipele de intervenție au fost alertate că o mașină a fost strivită de un TIR, în apropierea comunei Vadu Moldovei din județul Suceava.

Cinci oameni se aflau în mașina implicată în accident. Autoturismul de culoare argintie a fost complet distrus de impactul cu TIR-ul. Pentru a scoate cadavrele celor 5 persoane, a fost nevoie de echipele de descarcerare ale ISU.

Cauzele accidentului, produs în cursul nopții, sunt, deocamdată, necunoscute.

Pompieri intervin pentru scoaterea victimelor accidentului de la Vadu Moldovei

accident vadu moldovei, decembrie 2018

Ministerul Afacerilor Externe al României afirmă că România nu a considerat că sunt întrunite condiţiile pentru adoptarea unui raport critic în Consiliul Afaceri Externe la adresa R. Moldova. Reacţia vine după informaţii în spaţiul public potrivit cărora România ar fi blocat planurile adoptării unor concluzii privind R. Molodova în CAE.â

"În legătură cu ştirile apărute în presă referitor la blocarea de către România a adoptării concluziilor privind Republica Moldova în Consiliul Afaceri Externe, Ministerul Afacerilor Externe face următoarele precizări: România va continua să susţină parcursul european al Republicii Moldova şi să promoveze necesitatea implementării reformelor asumate în relaţia cu Uniunea Europeană. În acelaşi timp, în calitate de stat membru UE, România este deplin angajată în promovarea politicilor comune ale UE în relaţiile cu Republica Moldova, contribuind cu propria expertiză şi proiecte de asistenţă în procesul de consolidare a asocierii politice şi integrării economice dintre UE şi Republica Moldova, în conformitate cu angajamentele reciproce asumate prin Acordul de Asociere si Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (AA/DCFTA)", arată reprezentanţii MAE, sâmbătă, într-un comunicat de presă.

Ministerul Afacerilor Externe al României adaugă că România susţine existenţa unui dialog constant între autorităţile Republicii Moldova şi Uniunea Europeană pentru şi îndeplinirea angajamentelor Chişinăului în legătură cu reformele ţării.

"Considerăm că este foarte important ca Uniunea Europeană să promoveze în vecinătatea sa o politică echilibrată, coerentă şi pragmatică. România susţine desfăşurarea unui dialog constant şi substanţial între oficialii UE şi autorităţile Republicii Moldova, context în care sunt comunicate în mod direct poziţiile, aşteptările şi sprijinul UE pentru îndeplinirea angajamentelor Chişinăului şi în raport cu procesul de reforme. În acest sens, recent a avut loc la Bruxelles reuniunea Comitetului de Asociere UE - Republica Moldova, unde Uniunea Europeană a ridicat o serie de probleme şi a exprimat aşteptări, fiind discutate diverse soluţii pentru problemele de interes comun", potrivit sursei citate.

Ministerul Afacerilor Externe al României  mai precizează că partea română a considerat că nu sunt întrunite condiţiile pentru adoptarea unor astfel de concluzii în Consiliul Afacerilor Externe.

"Chiar dacă există acord la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene asupra relaţiilor cu Republica Moldova, în identificarea celor mai eficiente modalităţi de acţiune pot apărea unele nuanţe de abordare în cadrul formatelor de lucru. De altfel, dezbateri de acest gen au loc permanent la nivelul Uniunii Europene şi pe toate temele de politică externă. În consecinţă, România a considerat că nu sunt întrunite toate condiţiile pentru adoptare de concluzii CAE la acest moment. Menţionăm că, pe lângă ţara noastră, şi alte state membre ale Uniunii Europene au exprimat reticenţă cu privire la oportunitatea concluziilor CAE. Reamintim că în tot acest proces este importantă comunicarea extinsă a beneficiilor pentru cetăţeni a procesului de reforme asociat AA/DCFTA", conchide sursa menţionată.

 

Precizările Ministerului Afacerilor Externe al României sunt făcute după ce în spaţiul public au apărut informaţii potrivit cărora o serie de concluzii critice la adresa Republicii Moldova urmau să fie adopate în Consiliului Afaceri Externe, un raport care semnala îngrijorări cu privire la cazuri de intimidare şi presiune raportate în Republica Moldova. Conform informaţiilor din spaţiul public, proiectul cerea, printre altele, autorităţilor din R. Moldova ca alegerile parlamentare din 2019 să respecte principiile democratice.

În urmă cu 100 de ani, în 15/28 noiembrie 1918, Congresul General al Bucovinei adopta, la Cernăuţi, moţiunea privind „Unirea necondiţionată şi pe vecie a Bucovinei, în vechiile ei hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru cu Regatul României’”.

Prin decretul din 18/31 decembrie 1918, regele Ferdinand I a consfinţit actul unirii Bucovinei cu România, când doi reprezentanţi ai acestei provincii istorice au intrat în Guvernul României. Parlamentul român, întrunit în şedinţă solemnă la 29 decembrie 1919, a confirmat actul Unirii, informează Agerpress.

Primul act al procesului de reîntregire naţională a statului român a fost emis în 27 martie/9 aprilie 1918, când Sfatul Ţării, întrunit în şedinţă festivă, a votat unirea Basarabiei cu România.

În timpul războiului, Bucovina a avut multe de îndurat, ca urmare a repetatelor operaţii militare desfăşurate pe teritoriul său şi a ocupaţiei ruseşti din unele zone. Totodată, mii de tineri români au fost înrolaţi în armata austriacă. Pe de altă parte, numeroşi preoţi români, învăţători şi chiar ţărani simpli au fost ridicaţi de la vetrele lor şi trimişi în lagărele de concentrare.

În 4/17 octombrie, deputaţii români din Parlamentul de la Viena au constituit Consiliul Naţional Român din Austria, iar 16/29 octombrie 1918, venea declaraţia de răspuns a ”Corpului voluntarilor transilvăneni şi bucovineni” la manifestul amintit mai sus, în care, exprimându-se voinţa românilor, se proclama dezlipirea provinciilor româneşti Transilvania, Banatul, Maramureşul şi Bucovina de la Austro-Ungaria şi reunirea lor cu România.

La iniţiativa lui Iancu Flondor şi Sextil Puşcariu, în strânsă legătură cu evoluţia evenimentelor din Imperiu, cu acţiunile întreprinse de români în Transilvania şi faţă de ameninţarea politică şi militară a ucrainenilor, la 14/27 octombrie a fost organizată la Cernăuţi, o importantă adunare naţională, la care au participat deputaţii din Parlamentul de la Viena, foştii deputaţi din ultima Dietă bucovineană, dar şi alţi reprezentanţi ai populaţiei româneşti.

La 15/28 noiembrie 1918, în Sala Sinodală a Palatului Mitropolitan din Cernăuţi, s-au desfăşurat lucrările Congresului General al Bucovinei. S-au aflat la Cernăuţi, câteva mii de locuitori veniţi din diferite colţuri ale Bucovinei.

Astfel, membrii Congresului General al Bucovinei au hotărât: ”Unirea necondiţionată şi pentru vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru cu Regatul României”.

Unirea Bucovinei cu Ţara a fost urmată şi încununată de actul istoric de la 1 decembrie 1918, când a avut loc Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia care a hotărât Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România.

În fiecare an, începând cu 2015, la 28 noiembrie este sărbătorită Ziua Bucovinei. Legea 250/2015 privind declararea zilei de 28 noiembrie Ziua Bucovinei a fost promulgată în data de 28 octombrie 2015 şi publicată în Monitorul Oficial la 30 octombrie 2015, potrivit www.cdep.ro.

Autorităţile din Sibiu vor lansa Sibcoin, prima monedă locală din România, în pregătirea programului Sibiu Capitală Gastronomică Europeană din 2019. Moneda se va lansa în 21 noiembrie, la Bucureşti, denumirea fiind aleasă printr-un concurs de soluţii la care au fost invitaţi să participe toţi cei interesaţi.

Consorţiul Sibiu Regiune Gastronomică Europeană 2019 a anunţat, marţi seară, că a fost aleasă denumirea pentru moneda locală a Sibiului, prima monedă locală din România. Aceasta se va numi ”Sibcoin” şi a fost propusă de Eugen Ţîntar.

”Eu zic că i se poate spune simplu «Sibcoin», având deja un frate virtual, «Bitcoin». Simplu şi totuşi răsunător, în acelaşi timp reprezentativ”, şi-a motivat sibianul propunerea.

Denumirea a fost aleasă în urma unui concurs de soluţii, organizat online, la care s-au putut înscrie toţi cei interesaţi. Au mai fost propuse denumiri ca ”Sibian”, ”Cibin”, ”Cibinium”, ”EuroSibanul”, ”Oi” sau ” Bulz”, făcând referire la tradiţia oieritului din zona Mărginimii sibiului.

”Moneda locală circulă într-o zonă geografică limitată şi poate fi folosită doar în cadrul unei reţele locale/regionale de organizaţii. Nu înlocuieşte moneda naţională, nu se află în competiţie cu aceasta şi nu este tranzacţionată în sistemul bancar, fiind o monedă complementară. Moneda locală are drept scop încurajarea schimburilor locale şi construcţia de reţele locale/regionale de producţie si comerţ. Moneda locală nu pune în niciun fel în discuţie folosirea monedei naţionale oficiale, emisă de Banca Naţională şi garantată de Stat sau Uniunea Europeană, în cazul Euro”, au transmis reprezentanţii Consorţiului Sibiu Regiune Gastronomică Europeană 2019.

Potrivit acestora, există aproximativ 300 de monede locale în lume, fiind listate în Complementary Currency Resource Center (o bază de date mondială pentru monedele locale sau regionale).

Sibcoin va fi lansat la Bucureşti, pe data de 21 noiembrie 2018, în cadrul unui eveniment la care vor particcipa reprezentanţi ai corpului diplomatic acreditat la Bucureşti, reprezentanţi ai autorităţilor publice locale din Români şi persoane din industria HoReCa.

Consorţiul Sibiu Regiune Gastronomică Europeană 2019 este format din Consiliul Judeţean Sibiu, Primăria Municipiului Sibiu, Primăria Municipiului Mediaş, Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Sibiu, Universitatea Lucian Blaga Sibiu şi Asociaţia Judeţeană de Turism Sibiu.

Sibiu a primit, în ianuarie 2017, la Atena, titlul oficial de Regiune Gastronomică Europeană în 2019, titulatură pe care o va împărţi cu Regiunea Egeea de Sud (Grecia). Dosarul de candidatură al Sibiului a fost depus în iunie 2016, iar în perioada 2017 - 2019 bugetul estimat al programului a fost estimat la peste opt milioane de euro.

 

sursa: news.ro

Pagina 1 din 2
© 2018 Vocea Basarabiei

Autentificare

Utilizator *
Parola *
Ține-mă minte

Please publish modules in offcanvas position.