Vasile Sinigur, bărbatul care a spart sticla de la ușa guvernului în timpul protestului din 2 martie din Piața Marii Adunări Naționale, a sunat, ieri seara, la emisiunea FORUM de la Vocea Basarabiei, și a explicat de ce a făcut acest gest. Acesta a recunoscut că nu este veteran al războiului de pe Nistru.

„Am venit și eu cu combatanții ca un patriot. Mă doare inima pentru țară, pentru tot mă doare. Cineva din participanții la protest mi-a spus că Smirnov și Krasnoselski se află în incinta guvernului. Eu m-am dat mai aproape și i-am văzut pe amândoi. Eu repede mă orientez în spațiu. Totul s-a întâmplat timp de câteva secunde. Igor Smirnov era la jumătate de metru de la ușă. Când am dat să-l pălesc, el repede s-a dat înapoi. Eu trădătorii trebuie să-i pun la loc”, a mărturisit Vasile Sinigur cunoscut pentru faptul că de mai multe ori a apărut la evenimente cu buzduganul său.

Poliția a anunțat că pe numele lui Vasile Sinigur a fost deschis un dosar penal și acesta va trebui să dea seama pentru fapta sa.

S-ar putea ca prin rândurile de mai jos să trezesc nemulțumirea sau chiar furia unor „patrioți”, conaționali de-ai noștri, că de străinii care conviețuiesc alături de noi sau ne privesc din depărtare nu trebuie să ne mai facem griji, aceștia ne urăsc organic chiar și pentru simplul fapt că mai existăm și respirăm.

Ziua de 2 martie 1992 e considerată drept ziua în care a început războiul de la Nistru, care nu a fost aleasă întâmplător: era ziua în care Republica Moldova a fost admisă ca membru deplin în Organizația Națiunilor Unite, președintele de atunci Mircea Snegur rostind un discurs de la tribuna ONU. Războiul (hibrid) însă a început cu mult mai înainte, chiar în toamna lui 1991. Aduceți-vă aminte de blocada căii ferate, de „războiul șinelor”, condus de niște „amazoane” din Tiraspol, de răzmerița găgăuzilor, unii lideri sovietici recunoscând ulterior că astfel au încercat să împiedice unirea Moldovei cu România.

În cartea sa „Transnistria 1989-1992. Cronica unui război „nedeclarat”, generalul Ion Costaș, fost ministru de Interne şi al Apărării din R. Moldova, descrie „războiul ciudat” de la Nistru. Unele lucruri din această carte ne-au fost confirmate încă înainte de apariția lucrării de către persoane care au participat la războiul de la Nistru. Deși Mircea Snegur vorbea în 1992 că R. Moldova e în război cu Rusia, el nu a îndrăznit niciodată să catalogheze Rusia drept stat agresor, așa cum a făcut Rada Supremă de la Kiev și președinția ucraineană după anexarea Crimeii, în 2014. Snegur a dat în repetate rânduri ordine contradictorii, în calitate de comandant suprem. În timp ce Smirnov, capturat la Kiev, iar apoi eliberat într-un mod dubios, stătea cu valiza pregătită, combatanții și carabinierii moldoveni fiind la porțile Tiraspolului, „babacul” ordona „înapoi!”, lucru confirmat și de alți ofițeri superiori cu care am avut ocazia să discutăm în diferite perioade.
Oricum, Chișinăul nu putea câștiga războiul de la Nistru împotriva Armatei 14. Acest lucru s-a văzut imediat după ce au fost scoase tancurile și trimise spre Tighina, pe 19 iunie 1992. Dacă Republica Moldova și-ar fi subordonat, după puciul din august 1991, toate materialele de război, bunurile militare aflate pe teritoriul său, așa cum au procedat toate fostele republici sovietice (cu excepția armamentului nuclear, retras din Ucraina, Belarus și Kazahstan, cu garanții date de SUA), războiul de la Nistru ar fi putut fi evitat. A existat o astfel de posibilitate, însă conducerea de atunci fie a dat dovadă de slăbiciune, fie a fost lașă sau a îndeplinit comandamentele Moscovei.

2 martie 1992 este Ziua comemorării victimelor conflictului armat din 1991-1992. Tot mai multă lume înclină să creadă că jertfa tinerilor în acel război a fost una zadarnică. A fost vărsat sânge nevinovat într-un experiment diabolic, cu trădare la vârf, cu crime pentru care nu se știe dacă va răspunde cineva vreodată. Doar în fața istoriei, nu și în fața unui tribunal. Mamele, surorile, copiii și frații încă îi mai plâng pe tinerii plecați în veșnicie, care au murit cu arma în mână crezând sincer că au mers să-și apere Patria… Iar cei care i-au trădat pe aceștia din urmă scriu cărți de memorie și se dau drept victime ale imperiului pe care l-au slujit chiar și după ce acela și-a dat obștescul sfârșit… Istoria îi va judeca pe toți!


Natalia Hadârcă

 

Protestul la care au participat veteranii războiului de pe Nistru s-a încheiat ieri seara, în jurul orei 20.00. Aceștia au reușit să vorbească și cu premierul Chicu, căruia i-au înaintat revendicările lor.
S-a convenit ca să fie creat un departament pentru veterani care s-ar regăsi în subordinea Guvernului. În viitorul apropiat urmează să fie organizată Adunarea Generală a Veteranilor pentru a alege persoanele care vor reprezenta veteranii în organul executiv.

Veteranii au avut mai multe revendicări, precum: acordarea poliței de asigurare gratuit tuturor participanților la război, tratament la stațiuni etc. Primul ministru le-a dat asigurări că totul se va rezolva. Protestatarii au cerut și demisia ministrului de externe, Aureliu Ciocoi. Ion Chicu i-a ținut parte acestuia spunând că Ciocoi și-a cerut scuze.
Azi urmează să aibă loc încă o întâlnire a premierului cu veteranii. Aceștia au protestat în Piața Marii Adunări Naționale luni, începând cu ora 09.00, nemulțumiți de atitudinea autorităților față de ei.

Societatea moldovenească nu mai fost atât de dezbinată, probabil, de pe când Intefrontul, coloana a cincea a Moscovei, lupta cu încrâncenare împotriva doleanțelor firești de emancipare națională a băștinașilor. În acest derapaj antinațional se înscrie și declarația ministrului de externe Aurelian Ciocoi despre războiul de la Nistru, și ale președintelui Igor Dodon, iar mai nou, și premierul Ion Chicu s-a raliat liniei socialiștilor, adică a Moscovei.
„Am rămas surprins de discursul premierului, care s-a referit mai mult la guvernare, vorbind cu dispreț despre cei prezenți în fața Guvernului. Toate astea pe un fundal al situației deloc simple în care ne aflăm. Nu am auzit nici o referință la țara agresor, la implicarea Rusiei în războiul de la Nistru din 1992, la armata a 14-a. Guvernarea încearcă să camufleze aceste spirite din societate”, a declarat deputatul Octavian Țîcu, liderul Partidului Unității Naționale, în emisiunea „Forum” de la „Vocea Basarabiei, moderată de Leonid Smolnițchi.

El a adăugat că în ziua de 2 martie masa combatanților a fost scindată. O parte erau la Memorial, altă parte în PMAN. Este o dovadă a faptului cât de polarizată din punct de vedere politic este această societate.
„Nu ar trebui să existe o manipulare politică a unei memorii care nu trebuie contestată. În perspectiva datei de 9 mai, care de asemenea va fi un moment dificil pentru noi. Dacă guvernarea folosește atât de des cuvântul reconciliere, la 2 martie, această terminologie ar trebui folosită și la 9 mai. Din păcate, nu va fi așa. Este clar cine a fost agresor pe 2 martie 1992. Președintele țării merge la Tiraspol, înmânează distincții oamenilor care au comis acte anticonstituționale. Situația combatanților nu e ușoară. E insultător când se spune că a fost un război civil, război fratricid. Discursul clasei politice este absolut antinațional. A fost o agresiune din partea altui stat și lucrul aceste trebuie spus răspicat”, a opinat Țîcu.

Politicianul a mai spus că în prezent are loc rescrierea istoriei.„ Este îngrijorător fiindcă am putea să ne trezim cu aberații în cărțile școlare, care vor denatura esența acestei statalități, dacă ea există”, a menționat deputatul.
„Marea problemă e că Republica Moldova e singură în fața mașinăriei propagandistice și are de a face cu acoliții Rusiei chiar aici, acasă. Ar fi nevoie de implicarea partenerilor externi în sensul readucerii Republicii Moldova pe făgașul european”, a conchis politicianul în cadrul emisiunii Forum de la Vocea Basarabiei.

Natalia Hadârcă

 

Echipa Partidului Unității Naționale, în frunte cu președintele PUN, Octavian Țîcu, a adus un omagiu astăzi veterenilor Războiului de pe Nistru din 1992 și celor căzuți pentru apărarea integritații teritoriale a R.Moldova.

PUN a consemnat, împreună cu luptătorii de la Nistru, declanșarea agresiunii Federației Ruse contra R. Moldova la 2 martie 1992. „Dodon - trădător, Rusia — agresor! Noi nu uităm. Suntem generația reîntregirii”, a scris Octavian Țîcu pe facebook.

Pagina 1 din 3
© 2018 Vocea Basarabiei

Autentificare

Utilizator *
Parola *
Ține-mă minte

Please publish modules in offcanvas position.