VOCEA CARE NE UNEȘTE.

Ooops ! You forgot to enter a stream url ! Please check Radio Player configuration

LIVE

VIDEO/ Vali Boghean: Eu nu am de gând să părăsesc acest pământ, această țară. Inspirația și încrederea în sine ni le dau frații noștri ucraineni!

Vocea Basarabiei: Astăzi îl avem invitat pe interpretul Vali Boghean. Este unul dintre cei mai îndrăgiți, dintre cei mai talentați artiști ai acestei palme de pământ, este compozitor, muzicant, instrumentist, de fiecare dată când iese în scenă face gesturi, lucruri frumoase, aplauze îndelungate din partea spectatorilor în sala de concerte și chiar atunci când merge pe stradă, eu odată întâmplător eram pe cealaltă parte a drumului și am văzut lumea cum îl admira de la distanță – uite, l-am văzut și eu pe Vali Boghean. Mulțumim că ai revenit la Vocea Basarabiei!

Vali Boghean: Bine v-am regăsit! Sper că asta nu-i despre mine, e despre un Vali Boghean, nu știu cum, altul, cu toate că-i plăcut să aud așa cuvinte. 

Vocea Basarabiei: Și aceste cuvinte le merită interpretul Vali Boghean, pentru că pune accent pe valori, iar astăzi valoarea trebuie să ajungă să fie în capul mesei, pentru că unii spun că nonvalorile au luat locul celor bune și că răul mai degrabă ar încerca să biruie binele. Cum se vede actualmente situația?

Vali Boghean: Trebuie să punem într-o unitate de măsură cum vedem noi, cel puțin, dna Valentina, ce e valoare și ce e mai puțin valoare, pentru că e prea abstract și eu am înțeles că la emisiunile dvs. aveți nevoie de mai multă focusare, mai multă concretică, dacă vreți. Pentru mine valoarea este ceva inconștient, dacă mă întrebați. Evident, pentru mine valoarea ar însemna nu ceva ce eu pot calcula, ne putem cumva asocia chiar cu sentimentul de dragoste, din moment ce știi de ce iubești, eu consider că nu mai e dragoste; calculul meu – e o intenție sau e un plan. Și atunci, acestea care eu cred sau le simt sunt niște valori care se vede că-s absolut naturale, absolut aduse din istorie, cumva normale pentru a conviețui într-o societate sau aici pe pământ.

Pentru mine valoarea poate să fie cel mai mare om și s-o promoveze de acolo de pe deal, de unde prășește porumbul, pentru că procesul acestui porumb este atât de îndelungat și atât de important ca să ajungem într-un final să mâncăm o mămăligă.

Vocea Basarabiei: Cine sunt promotorii valorilor astăzi în societate?

Vali Boghean: Dacă lumea s-ar împărți și toți pe zi ce trece spun că e mai multă lume rea decât bună, evident că oamenii cei care fac asta absolut inconștient, ei sunt promotorii, dar la ce locuri, în ce locuri, eu zic că nu-i neapărat să ai un post, nu-i neapărat să fii cineva vestit sau renumit ca să te consideri că susții sau promovezi valoarea. Pentru mine valoarea poate să fie cel mai mare om și s-o promoveze de acolo de pe deal, de unde prășește porumbul, pentru că procesul acestui porumb este atât de îndelungat și atât de important ca să ajungem într-un final să mâncăm o mămăligă.

Vocea Basarabiei: Cei 7 ani de acasă contează?

Vali Boghean: Da, mi se pare că acesta este fundamentul, ca la orice casă, la orice lucru. Cei 7 ani de acasă, din familie, de la tată, de la mamă, de la bunici, de unde te-ai născut mie mi se pare, cu cât cu vârsta mă duc mai încolo, cu atât mai mult dau apreciere acestor 7 ani, atât sunt de importanți, pentru că după cei 7 ani, când începe deja copilul să se formeze mai mult de sine stătător, adolescent, matur, aici deja trebuie să funcționeze societatea, legile, regulile ș.a.m.d.

Vocea Basarabiei: Și dacă mediul unde e educat un copil nu e chiar cel favorabil pentru ca acest copil să crească iarăși având la bază puse aceste valori care merită a fi apreciate?

Vali Boghean: Această teorie cu mediul în care te afli e frumoasă și o înțeleg, dar…

Vocea Basarabiei: V-a fost valabilă?

Vali Boghean: Eu o anulez un pic.

Vocea Basarabiei: De ce?

Vali Boghean: Vă spun de ce. Pentru că a fi om și a avea anumite valori, și o anumită educație nu-i neapărat să faci 10 ani de școală, nu-i neapărat să te naști într-un mediu unde ești plin de confort materialist. Și n-o spun asta privind spre mine, pentru că eu m-am născut într-un mediu absolut normal, rural, într-o familie cu toate regulile de a trăi la țară și pretind astăzi măcar la un mic, dacă nu la titlul de artist și recunoscut, măcar la titlul de a fi om și în orice situație, și în orice conjunctură să rămân om. Și atunci, asta nu cred că este atât de valabil, dorința asta de a deveni cineva, de a face ceva este foarte importantă. Și concurența asta, că asta face în ce mediu te naști – concurența – mi se pare că nu-i valabilă.

Eu sunt pentru concurență, și concurență absolut în tot, dacă să spunem așa; neconcurența nu duce la dezvoltare, neconcurența a fost în Uniunea Sovietică cu „hai să-i facem pe toți egali”.

Vocea Basarabiei: Dacă e o concurență sănătoasă, atunci e de mare ajutor, pentru că doar într-o concurență neloială cineva se simte mai nedreptățit, dar dacă e o concurență bună, atunci valorile adevărate apar la suprafață?

Vali Boghean: Eu sunt pentru concurență, și concurență absolut în tot, dacă să spunem așa; neconcurența nu duce la dezvoltare, neconcurența a fost în Uniunea Sovietică cu „hai să-i facem pe toți egali”. Eu nu vreau să fiu acum neînțeles că nu i-aș fi văzut bine pe ceilalți, care nu vor să devină, nu știu, oameni de succes sau oameni mai avuți material, eu vorbesc că omul s-a născut, din punctul meu de vedere, în acest Univers care-i plin de concurență. În natură, unde vreți, eu în jur văd această concurență – rezistă cel puternic, luptă toți, nu poți să înflorești sub un copac sau într-o pădure nu poți să ai… Și atunci, această concurență este în oameni. E altceva că acei care au putere, succes și pot pe ceilalți să-i umilească, să-i supună și să-și bată joc de ei, asta ar fi numai nu concurență. Eu mă uit absolut normal la toți colegii mei muzicieni și este această concurență absolut sănătoasă, unde nu-i concurență, păi, ce o să-mi dea mie că eu o să fiu cel mai bun într-o mahala, eu aș vrea să fiu cel mai bun poate într-o țară? Aici e o altă concurență. Mă înțelegeți?

Vocea Basarabiei: Puterea banului schimbă din valoare?

Vali Boghean: Da! Puterea banului, din punctul meu de vedere, în primul rând, te face lenos.

Vocea Basarabiei: Indiferent…

Vali Boghean: O fi, îți ia câteva lucruri din sensibilitate sau vorbim de acea empatie și de a vibra față de toată lumea și nu că banii dau o siguranță, nu, pentru că te fac lenos. Eu zic așa, atâta timp cât nu ai un necesar de acesta care te face să fii lenos, tu lupți.

Vocea Basarabiei: Dar oare este o națiune despre care se spune că ar fi mai harnică decât spun cei născuți în Republica Moldova?

Vali Boghean: Mitul acesta îl aud nu prima dată, dna Valentina. Dacă noi am fi cei mai muncitori oameni de aici, noi am trăi într-o poveste, într-un rai, cu atâtea resurse naturale, pământ mănos…

Vocea Basarabiei: Chiar poate fi raiul pe pământ, aici, în Republica Moldova?

Vali Boghean: Da! Eu îl văd zi de zi, dar dacă vrea să-l vadă cineva mai bine, se duc ai noștri și dau mii de euro să se odihnească pe acolo, pe unde-s plini de nisip, unde nu ai unde te da la umbra unui copac și când vii acasă, să nu vezi frumusețea țării acesteia geografice și unde ești și, venind acasă, tu din start faci tot posibilul să nu cheltui un ban aici, acasă, să nu investești în țara asta sau elementar să nu dai o mită la un colț de stradă, acesta-i paradoxul.

Vocea Basarabiei: Paradoxul e că în Republica Moldova cetățenii se cunosc foarte mulți între ei și atunci, relația cumătru, nănaș, verișor încearcă să rezolve o parte din probleme și această rezolvare a problemelor nu totdeauna este în favoarea însănătoșirii mediului din societate.

Vali Boghean: Desigur, acesta-i un adevăr, dar vreau să vă zic ca o părere și deja îs atent la procese, mie și-mi plac aceste procese sociale sau ce se întâmplă în ultimii ani sau poate eu văd tot mai puțin și mai puțin apar mai multe voci, adică apare mai multă lume care se gândește sănătos la viitor, sănătos la copii, sănătos de a-și da seama că peste 10 ani tot va fi viață, dar peste 20 la fel, nu numai asta de azi, nu numai asta de mâine. Pentru că acesta-i procesul acesta pe care îl spuneți cu cumătrul, astăzi să-mi fie bine, astăzi să-mi rezolv problema, astăzi să-mi ridic o casă cu nu știu câte etaje, dar mâine, mâine poate să…

Vocea Basarabiei: După mine, măcar potopul…

Vali Boghean: Da.

Pentru mine gândirea critică sau de a contesta, până la urmă, ar însemna acum un proces mult mai rapid de maturizare socială.

Vocea Basarabiei: Dar ce ne puteți spune despre gândirea critică din societate?

Vali Boghean: Nu ne ajunge, îs de acord. Cu atâta informație, cu atâtea telefoane, cu atâta tehnologie și nu ne ajunge. Pentru mine gândirea critică sau de a contesta, până la urmă, ar însemna acum un proces mult mai rapid de maturizare socială. Eu sunt de părerea asta că nu ne ajunge, încă mai suntem lite. Știți, mult mai mult observ, și o spun tot cu bucurie, la cântec, la mesaj, la emoție mai mulți ajung cumva la o părere sau ceva cu care cândva nu erau de acord. Pe când ar fi mai simplu un pic să fii mai critic față de o informație sau de un moment care știi că astăzi…

Vocea Basarabiei: …de o nedreptate, de un politician care nu promovează interesul statului, dar e vădit că are interes personal și interes de partid. Iată, aici chiar e atât de greu ca într-o societate ca acea a Republicii Moldova, după mai mult de trei decenii de independență, să se poată alege grâul de neghină, să se vadă unde-i adevăr, unde nu-i adevăr?

Vali Boghean: Mie atât de mult îmi place ceea ce faceți dvs. în emisiunile dvs. și astăzi o să-mi permit un lucru…

Vocea Basarabiei: Da, vă rog…

Vali Boghean: Și o să vă întreb eu răspunsul la această întrebare: Dar ce am așteptat noi să fie, după atâția ani? După atâta dezrădăcinare, ce am putea noi culege acum? Cine a semănat în societatea aceasta binele în ultimii 30 de ani, cine a adus exemple proprii bune, începând de la politică și terminând cu toate domeniile? Aici e întrebarea mea. Noi nu avem ce culege. Ar fi bine de acum să ne apucăm, teoria asta a mea cu omul de pe deal, cu agricultorul care știe când să pună acea sămânță, cum să se roage la Dumnezeu ca să-i dea ploaie, că nu are toată irigația, să prășească, ca să ajungem la roadă și-apoi din roada aia să facem o mâncare bună. Aici ar fi cu societatea, noi nu ne putem vinde pentru gaz. Noi nu putem astăzi, să zicem, de a mânca bine și de a fi lenoși și siguri că mâncăm mâine bine, și să spunem de aici că ne gândim și la viitorul copiilor noștri. Păi nu, te gândești doar la tine însuți.

Vocea Basarabiei: Și chiar credeți că cei care au făcut ca cetățeanul să judece că-i mai bine să îngenunchezi, să te închini în fața cuiva – în fața țarului, în fața bașcanului, în fața Ataturkului – asta l-a rătăcit pe cetățean?

Vali Boghean: Da, așa este și din punctul meu de vedere, pentru că astăzi cel mai ușor lucru este de a-i manipula, dar să știți că și în aceste lucruri eu văd ceva pozitiv, așa am ajuns noi istoric să nu dispărem de tot, că noi cumva ne-am putut vinde ușor sau nu știu ce. Și cei care nu s-au dat, dar acum a venit o societate, un veac, când ar fi bine să ridicăm capul, că avem o grămadă de susținere și succese de a deveni o societate cel puțin mai educată, dezvoltată. Și asta ar fi o putere.

Ceea ce îți dă azi pe degeaba și după asta îți dă rachete și bombe, asta nu mai e valabil și este unica șansă istorică să ne ridicăm un pic în picioare și să stăm cumva pe picioare.

Vocea Basarabiei: Și cine-i dorește binele Republicii Moldova azi?

Vali Boghean: Tot ce va fi greu, tot ce ni se propune în timp și greu, asta este bine. Asta o spun eu, Vali Boghean, cu tărie. Tot ce este ușor, este pe degeaba, fără de a plăti cu ceva, fără de a munci, de a asuda, credeți-mă, asta-i… Nu vreau să zic cuvântul care-mi vine acum, să mă revolt. Nu, dna Valentina, noi, oamenii din țara asta care am rămas, și nu contează că ești în ea sau ești departe de ea, dar încă te mai doare pentru această țară sufletul, îți dai seama că ai de gând să trăiești măcar bătrânețea sau copiii sau să revii, ești obligat astăzi să vezi acest drum care te duce în timp. Ceea ce îți dă azi pe degeaba și după asta îți dă rachete și bombe, asta nu mai e valabil și este unica șansă istorică să ne ridicăm un pic în picioare și să stăm cumva pe picioare. Până acum am îngenuncheat toți la tot ce-i mai puternic și n-aveai cum, și pe mulți din trecut îi înțeleg, nu te puteai pune, pentru că o lume întreagă se temea de acest pretins „frate mai mare”. Astăzi a demonstrat că toate acestea-s un mit.

Vocea Basarabiei: De ce nostalgia încă e atât de înrădăcinată în rândul populației?

Vali Boghean: V-am zis, pentru că să nu faci nimic, pentru că ești lenos, pentru că e frumos să zici că ți-a fost cândva bine. Ce responsabilitate avea marea majoritate a societății? Aproape nimic, pentru că se gândea și ruguma sistemul totul pentru el.

Vocea Basarabiei: Dar cu ce-l ajută pe cetățean atunci când chiar el sieși spune că: „da, vreau să fie refăcută Uniunea Sovietică”? Lucrul acesta este imposibil, iarăși foarte multă lume zice că era pâine de 16 copeici și salam de două ruble…

Vali Boghean: Nu i-aș mai da timp acestei teorii, e imposibil. Eu înțeleg ce spuneți, că acolo în sate au mai rămas nostalgici, au mai rămas, pentru că ei mai trăiesc cu acel dor, în primul rând, pentru că erau tineri, nu de atâta că a fost bine. Mulți se autoamăgesc, mulți nu vor să vadă realitatea asta și să înțeleagă că cu ea vor trăi. Și totuși, astăzi prea mult discutăm despre un fapt care este absolut trecut, nu poate reveni. Dacă asta ar fi statistic o parte din tineretul și mințile care au mai rămas în țara asta, dar e un subiect pe care trebuie să-l punem ca fenomen, astăzi tineretul nu gândește cu așa criterii, eu vă zic că-s foarte curios să știu, eu am 30 de nepoți care-s adolescenți, eu astăzi vă zic că nu mai funcționează și noi, ăștia mai maturi, cred că aici avem o scăpare, cum îi punem pe cei care au mai rămas din tineret, cei care îs cu potențial la muncă. Pentru că ei vor, dar noi îi dominăm, rămași în țară totuși mai mulți de o altă vârstă, noi îi dominăm și asta mi se pare o putere, e o forță.

Eu nu am de gând să părăsesc acest pământ, această țară numai de atâta că cineva are aceste motive și, credeți-mă, inspirația și încrederea în sine ni le dau frații noștri ucraineni.

Vocea Basarabiei: Dar, sincer, de câte ori v-ați pus și întrebarea dacă intenția celor de la Kremlin de a reface „lumea rusă” e o intenție care ar putea să cuprindă și Republica Moldova și să mențină acest stat în zona de influență a Kremlinului? Și cum s-ar simți Vali Boghean într-o „lume rusă”?

Vali Boghean: Eu n-am cum să mă simt, eu am să fiu primul pe baricade și cu arma în mână, asta o spun fără modestie. Cred că o să trebuiască să lupte toți cu mine, eu nu am de gând să părăsesc acest pământ, această țară numai de atâta că cineva are aceste motive și, credeți-mă, inspirația și încrederea în sine ni le dau frații noștri ucraineni. Și eu de acum încolo propun să-i numim frați, frați adevărați care ne apără. Nu, aici nu este simț, aici va fi instinct, aici va fi reacție de care sunt gata să las într-o parte tot ce este azi ca om, nu știu, public. E mai mult decât o întrebare, dna Valentina, și eu cred că în jurul meu sunt foarte mulți de aceștia. V-o spun deschis, pentru că atunci când a început agresiunea rusă, la 24 februarie, eu am avut discuții în cercul meu de oameni, bărbați, care niciunul nu punea problema altfel. Credeți-mă, chiar dacă eu nu sunt un om militar și nu știu ce-i asta, că n-am făcut serviciul militar, eu știu a face bine ceai acolo, lângă cei care pot face altceva.

Vocea Basarabiei: Dar ce înseamnă pentru Vali Boghean Moldova la răscruce, Moldova când trebuie să se ia niște decizii importante și foarte importante pentru următorii nu știu câte zeci de ani?

Vali Boghean: Cu ce plătim, asta înseamnă, pentru că totul are un preț, haideți să fim sinceri. Și dacă suntem o majoritate din țara asta, să plătim; și dacă este o majoritate mai mare să nu plătim cu acest viitor în timp, stabilitate, să te simți, în primul rând, om apărat de lege, de o sumedenie de valori, atunci eu voi fi gata să cedez.

Autor

  • Ursu Valentina

    Moderatoarea emisiunii „Puncte de Reflecție”, dar și autoarea emisiunii „La firul ierbii”. A activat la Radio Europa Liberă din 2004 până în 2022. Anterior a muncit 17 ani la Radio Moldova. I s-a conferit Ordinul Republicii în 2009. Deținătoare a Medaliei „Om Emerit" din 1994. A scris în 1993 cartea „Râul de sânge", în care a inclus reportajele pe care le-a realizat în timpul conflictului armat de la Nistru (1992). Se regăsește printre cele 99 de femei ale Moldovei 2013. Omul Anului (2014) și (2021). Iar în 2014, președintele României i-a acordat Ordinul Național „Pentru Merit” - în grad de Comandor. A fost desemnată de cinci ori câștigătoarea Topului Jurnaliștii Anului.

Articole similare

spot_img

cele mai populare

Preluarea textelor de pe pagina www.voceabasarabiei.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.voceabasarabiei.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite și cele electronice vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia Vocea Basarabiei.